Balet diplomatic: Germania vrea România în Schengen / Șansele ca Macron să-l împiedice pe Orbán să blocheze începerea negocierilor de aderare cu Kievul și Chișinăul

Premierul maghiar Viktor Orbán va fi joi 7 decembrie oaspetele lui Emmanuel Macron pentru o cină de lucru la platul Elysée, în speranța că se va găsi un compromis înaintea summitului UE (Consiliul European) de la Bruxelles, din 14-15 decembrie, deoarece Parisul consideră că liderul maghiar poate încă fi convins să nu blocheze aderarea Ucrainei.

Singurul lider din UE care a menținut legături cu Rusia și cu Putin după invadarea Ucrainei în februarie 2022, Viktor Orbán cere amânarea deciziei de a se începe negocieri de aderare cu Kievul, la fel cum blochează și sprijinul bugetar suplimentar al UE propus pentru Ucraina, care s-ar ridica la 50 de miliarde de euro.

Iritarea crește însă prin alte capitale. Pe un ton vehement, în timpul unei vizite la Ljubljana, marți, șefa diplomației germane Annalena Baerbock i-a cerut lui Viktor Orbán să renunțe la veto în chestiunea începerii negocierilor cu Ucraina. De asemenea, ea l-a criticat pe președintele sârb Aleksandar Vučić pentru că se apropie de Rusia,, provocând totodată tensiuni cu Kosovo.

Tot așa, Baerbock, a criticat faptul că România și Bulgaria încă nu fac parte din spațiul Schengen din cauza opoziției Austriei și Olandei. „Este ridicol”, a spus ea. „Nu există nicio argumentare logică pentru asta. Este politică pur națională… și asta distruge Increderea cetățenilor din România și Bulgaria în statul de drept, în valorile UE.”

Scrisoarea lui Viktor Orbán

Într-o scrisoare trimisă luni președintelui Consiliului European Charles Michel, Orbán a avertizat că la summitul UE de săptămâna viitoare de la Bruxelles el va cere o „discuție strategică” cu privire la Ucraina în mai multe domenii — nu numai privind sancțiunile impuse Rusiei, ci și ajutorul financiar pentru Kiev și potențiala aderare a țării la UE.

Scrisoarea lui Orbán notează că „Consiliul European nu este în măsură să ia decizii cheie cu privire la garanțiile de securitate propuse sau la sprijinul financiar suplimentar pentru Ucraina. Consiliul nu poate să aprobe consolidarea în continuare a regimului de sancțiuni sau să convină asupra viitorului procesului de extindere, cu excepția cazului în care se ajunge la un consens asupra strategiei viitoare față de Ucraina”.

Scrisoarea, datată 4 decembrie, îl îndeamnă pe belgianul Charles Michel, șef al Consiliului European, care e responsabil cu agenda summitului, să elimine din lista temelor decizia de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina (și, desigur, potențial și cu Chișinăul).

Panică în culise

Un prim efect al scrisorii lui Viktor Orbán este că președintele Consiliului UE, Charles Michel a decis să-și scurteze călătoria la Pekin pentru summitul UE-China, așa încât va reveni joi, după prima zi de întâlniri cu oficialii chinezi. El revine la Bruxelles, deoarece UE nu are o linie telefonică sigură de la Pekin pentru a se putea vorbi cu liderii europeni fără ca China să asculte.
Orbán, este limpede, joacă precum la poker, “mărind miza”, ca într-un joc de noroc, pentru a obține mai mulți bani UE, actualmente o serie de fonduri pentru Ungaria fiind blocate din pricina stării democrației în această țară din UE

Unii cred chiar că amenințarea lui Orbán este doar teatru politic. „ Alții însă spun că îi va fidin ce în ce mai greu lui Orbán să coboare” de pe pozițiile pe care s-a baricadat. Pe deasupra, liderul maghiar a insistat de data aceasta că nu se va clinti de la opoziția față de aderarea Ucrainei chiar dacă va primi mai multe fonduri UE.

Cealaltă bătaie de cap este… Austria, care insistă că UE trebuie să deschidă discuții de aderare și cu Bosnia. dacă face acest lucru cu Ucraina. Mai mulți oficiali și diplomați au spus că asta înseamnă în esență opoziția Austriei față de aderarea Ucrainei, având în vedere că Bosnia nu e pregătită, iar conducerea politică de acolo se îndepărtează de fapt de normele UE.

Alții glumesc că asistăm la un fel de refacere a Imperiului Austro-Ungar, a “monarhiei duale”: când vine vorba de extindere, Austria se ascunde în spatele Ungariei, însă nimeni nu îndrăznește să sublinieze asta pe față.

Liderii UE urmează să ia decizii zise “istorice” la summitul de săptămâna viitoare, cu privire la primirea Ucrainei în Uniune și la încheierea unui acord bugetar cheie pentru a arunca pomenitul colac de salvare de 50 de miliarde de euro economiei de război fragile a Kievului. Summitul ar trebui să semnaleze că, în ciuda distragerii politice care este războiul din Orientul Mijlociu, UE rămâne pe deplin angajată în Ucraina.

Orbán simte, în acest timp, că vântul bate în favoarea lui, după recentele rezultate ale alegerilor din Slovacia și Olanda, unde câștigătorii se situează în aceeași tabără cu el când vine vorba de Ucraina și alte chestiuni controversate.

Cum însă 26 de țări din 27 vor să trimită un semnal puternic lui Putin, arătându-i că Europa rămâne hotărâtă în spatele Ucrainei, încă se mai speră că la summitul ce va avea loc pe 14-15 decembrie Orbán va ceda și că Ungaria va accepta începerea negocierilor de aderare cu Kievul… dar și cu Chișinăul.

Ungaria și… Biroul pentru Protecția Suveranității!

UE a blocat parte din fondurile destinate guvernului de la Budapesta pentru refacerea economiei țării după pandemie din pricina situației statului de drept în Ungaria. Luna trecută, după ce a făcut să dispară opoziția de la televiziune, radio și practic din tot peisajul mass-media național, după ce a alungat universitatea lui George Soros din Budapesta în urmă cu opt ani, Viktor Orban a arătat că pregătește acum reprimarea finală a tuturor formelor de disidență. Guvernul ungar vrea să înființeze un „Oficiu pentru Protecția Suveranității Naționale” care să investigheze presupusele influențe externe.

Scopul lui Orban este să stârnească o nouă campanie imaginare împotriva unei „sperietori” din afară, a „forțelor întunecate” venite din străinătate, așa cum le-a definit el în public, forțe care ar polua viața publică maghiară.

De mai multe zile, străzile multor orașe maghiare sunt acoperite cu panouri uriașe cu chipul șefei Comisiei UE, Ursula von der Leyen și cu cel al lui Alex Soros, fiul lui George și președinte al Fundației Open Society. Sloganul este „Să nu dansăm pe muzica lor”. În perspectiva alegerilor europene, UE și organizațiile umanitare care promovează democrația și libertatea – mai ales dacă sunt conduse de finanțatori sau filantropi evrei – sunt desemnate din nou ca inamicul declarat.

“Oficiul pentru Protecția Suveranității” are sarcina de a investiga orice activitate care vizează influențarea dezbaterii democratice, analizând organizațiile finanțate din străinătate și poate impune interdicții partidelor, ba chiar și chiar pedepse cu închisoarea.

Formularea legii este în mod deliberat vagă, denunță Comitetul Helsinki și permite guvernului să declanșeze o vânătoare de vrăjitoare împotriva jurnaliștilor, sindicatelor, companiilor sau activiștilor „incomozi”.

În ultimii ani, Viktor Orbán și-a lărgit audiența acasă „creând o spaimă paranoică de un dușman atât de periculos, încât orice tactică e justificată pentru a-l învinge”. Dușmanul imaginar este aici „elita globală” care se întoarce împotriva poporului permițând imigrația de masă. Iar dacă nu sunt musulmanii (sau evreii în cazul lui George Soros transformat în inamic), atunci sunt homosexualii etc. Dar peste musulmani și homosexuali tronează ca dușman: Uniunea Europeană… de la care în același timp Ungaria așteaptă deblocarea fondurilor care îi revin.