G4Media.ro

Avertisment pentru autostrada Ploiești – Brasov: Un raport al Curții Europene de…

Avertisment pentru autostrada Ploiești – Brasov: Un raport al Curții Europene de Conturi arată că autostrăzile europene construite în regim PPP nu au fost gata la timp și au costat peste estimarea inițială

Autostrăzile construite în regim de parteneriat public-privat nu sunt gata la timp și de cele mai multe ori ajung să coste mai mult decât era estimat inițial. Motivele sunt simple: apelarea la PPP nu rezolvă cu nimic faptul că, de multe ori, proiectele sunt slab pregătite și bazate pe studii incomplete sau pe estimări mult prea optimiste ale traficului și ale încasărilor obținute din taxele plătite de șoferi. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui raport din 2018 al Curții Europene de Conturi, care a analizat șase proiecte de autostrăzi realizate prin PPP din Spania, Grecia și Irlanda.

Concluziile auditorilor europeni sunt un avertisment pentru România, care în această perioadă negociază construirea și operarea autostrăzii Ploiești-Brașov cu asocierea China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia).

Grecia a plătit scump greșelile făcute în derularea proiectelor de parteneriat public-privat. Nici una dintre cele trei autostrăzi construite în PPP și analizate de auditorii europeni – Moreas, Olympia și autostrada Greciei Centrale – nu a fost gata la timp. Întârzierile au fost, în medie, de 4 ani. În plus, pentru că pe aceste autostrăzi au circulat mai puține vehicule decât se estimase inițial, contribuabilii eleni au fost nevoiți să suporte costuri suplimentare de peste 1,2 miliarde de euro. Asta în condițiile în care în urma renegocierii contractelor s-a amânat oricum construirea unor tronsoane importante din toate cele trei șosele de mare viteză.

De exemplu, ca urmare a plății din partea statului către concesionari și a creșterii substanțiale a costurilor financiare, costul total per km al proiectului autostrăzii Greciei Centrale a crescut cu 47%, de la valoarea inițială de 13,7 milioane de euro la 20,2 milioane de euro per km, în timp ce lungimea tronsonului care trebuia construit a fost redusă cu 55%.

Foto: Autostrăzile din Grecia (Sursa: Raportul Curții de Conturi)

“Această situație s-a datorat în primul rând crizei financiare și caracterului precar de pregătire a proiectelor de către partenerul public, ceea ce a avut drept consecință semnarea prematură a unor contracte insuficient de eficace cu concesionari privați. (…) Curtea a constatat că analizele premergătoare erau bazate pe scenarii excesiv de optimiste referitoare la cererea viitoare și la utilizarea în viitor a infrastructurii planificate. În plus, faptul că s-a optat pentru utilizarea de parteneriate public-privat nu a avut niciun efect pozitiv asupra a două dintre cele mai frecvente cauze ale întârzierilor, și anume procedurile judiciare și caracterul incomplet al studiilor pregătitoare”, scrie în raportul Curții Europene de Conturi.

De unele din aceste hibe se face vinovat și proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov, spun cei de la Asociația Pro Infrastructura.

“Fără baze solide (studii de teren, geologie, geotehnică, impact asupra mediului), orice încercare de tip PPP pe sectorul Comarnic-Brașov (traseu montan foarte dificil) va fi un eșec, așa cum au fost și precedentele trei!”, spuneau în decembrie cei de la Asociația Pro Infrastructura.

În plus, există serioase semne de întrebare dacă pe noua autostradă, atunci când va fi gata, vor circula suficiente mașini, astfel încât constructorul privat să-și acopere investiția din taxele achitate de șoferi.

De construirea și operarea autostrăzii Ploiești-Brașov s-au arătat interesate inițial cinci asocieri formate din firme din China, Turcia, Spania și Austria. În acest moment în cursă a rămas, însă, doar asocierea formată din companiile China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia).

“În 2019 semnăm contractul pentru autostrada Ploieşti-Braşov, iar în 2023 va fi gata”, a declarat recent, pentru ZF, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituția care se ocupă de acest proiect.

Potrivit acestuia, în primul an, partenerul privat se ocupă de proiectul tehnic în vederea obţinerii autorizaţiilor de construcţie, în timp ce partenerul public, adică statul român, are ca atribuţii să obţină avizele de mediu şi să facă exproprierea, iar după primul an se poate trece la construcţia proiectului, care durează aproximativ trei ani.

În clarificările solicitate de firmele, care s-au arătat interesate de realizarea proiectului, s-a deschis, însă, deja poarta pentru prelungirea acestui termen din vina autorităților române.

“Autoritatea contractantă a alocat o perioadă necesară proiectării și execuției lucrărilor de 48 de luni, luând în considerare toate activitățile prevăzute în Studiu de fundamentare, inclusiv cele aflate în responsabilitatea partenerului public, cum ar fi avizul de mediu. În condițiile în care partenerul public nu obține avizele în termenul stabilit, perioada de construcție începe de la obținerea autorizației de construcție”, se arată într-un din cele 44 de clarificări cerute de firmele interesate de realizarea autostrăzii Ploiești-Brașov.

Valoarea proiectului de construire și operare în regim de PPP a autostrăzii Ploieşti-Braşov este estimată la 1,36 miliarde euro.

Autostrada va fi operată în regim PPP până în 2043. În toată perioadă partenerul privat contribuie cu 75% din costul investiției și costurile de întreținere și operare. Statul se angajează să plătească anual, pe perioada de operare, cel mult 55 milioane euro pentru amortizarea investiției făcută de operatorul privat.

„Pe autostradă va fi implementat un sistem de taxare “semi-închis”, care prevede bariere, precum și cabine de taxare acolo unde va fi cazul. Tarifele vor fi introduse pe parcursul finalizării tronsoanelor de autostradă. Taxa de utilizare a autostrăzii care va fi plătită de un autoturism la 100 km de autostradă parcurși este limitată la 6,3 euro fără TVA, şi poate fi supus indexării la data de 01 martie a fiecărui an cu rata de creştere a salariului mediu net din anul anterior. Nivelul tarifului perceput este stabilit în funcție de distanța parcursă de vehicul”, se arată în Studiul de fundamentare realizat de Comisia de Prognoză și înmânat firmelor care s-au arătat interesate de realizarea proiectului.

În total din taxarea autostrăzii București-Comarnic, Studiul de Fundamentare publicat de Comisia de Prognoză, s-ar încasa în perioada 2019-2043 peste 2,1 miliarde euro.

Contractul prevede, de asemenea, plăţi anuale din fonduri publice care să asigure recuperarea investiţiei de către partenerul privat.

Chinezii au construit cel mai lung pod din lume

China Communications Construction Company (CCCC) este unul dintre cei mai mari constructori la nivel Mondial. Potrivit Forbes, gigantul chinez înființat în 2006 avea, la nivelul iunii iunie a anului trecut, o cifră de afaceri de peste 71 de miliarde de dolari și aproape 117.000 de angajați.

CCCC a fost implicată în mai multe proiecte majore de infrastructură atât în Asia, cât și în Africa și Europa, printre care cel mai mare lung pod din lume, Danyang–Kunshan Grand Bridge, cu o lungime de peste 164 de kilometri, dar și cel mai lung pod maritim din lume Hong Kong-Zhuhai-Macao Bridge, care are o lungime de 55 de kilometri.

Foto: Cel mai lung pod maritim din lume

În Europa, gigantul chinez a construit podul Pupin peste Dunăre din Serbia, care leagă două dintre municipalitățile Belgradului, Zemunul şi Borča. Podul cu o lungime de peste 1,5 kilometri a fost inaugurat în 2014. Potrivit oficialilor sârbi de la acea vreme a fost singurul proiect de infrastructură finalizat la timp. La construcția podului au lucrat muncitori chinezi.

În România, chinezii au participat la licitația pentru construirea podului peste Dunăre de la Brăila, proiect în valoare de circa 2 miliarde de lei, licitație pe care au pierdut-o în fața asocierii italo-nipone Astaldi – IHI Infrastructure. Un alt proiect de care chinezii au fost interesați a fost cel pentru modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța. Nici cu acesta nu au avut noroc. Contractul în valoare de circa 140 de milioane de lei a mers la asocierea dintre Imprezia di Contruzioni Ing. E. Mantovani SPA și Consal Trade SRL.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

27 comentarii

  1. Daca romanii vroiau autostrazi, ar fi iesit la vot.

    Romanii vor doar 100 de lei in plus la pensie si sa nu auda de inflatie 4%.

    • G4, anuntati DNA-ul despre modul in care se surpa drumul judetean 705 A

    • Drumul care ar trebui să fie puntea spre DNA. Autoritățile hunedorene trebuie să explice de ce drumul spre cetăți este de ”carton”

      2 mai 2019

      Autoritățile județene au un comportament public de parcă acum ar fi ajuns în Hunedoara.

      Vorbesc despre drumul spre cetățile dacice ca și cum nu era cunoscută caracteristica acestui drum de la începutul începutului.

      De parcă tronsonul în cauză a fost mutat în fața tuturor vicisitudinilor naturale, cu o baghetă magică, după ce a fost construit. Fiecare declarație publică se învârte în jurul aceluiași mesaj: ”natura” este de vină.

      Și apoi vin cu teoria: ”am luat primele măsuri. Siguranța turiștilor este prioritată”. Asta spune administratorul public al județului Hunedoara, Costel Avram.

      Nimeni nu își pune problema că e pentru a nu știu câta oară când banii hunedorenilor sunt îngropați în malurile drumului. De ce? Pentru că ceva nu e în regulă la acest drum.

      Nu poate fi vinovată natura că lucrările la drum nu au fost proiectate corespunzător, sau proiectul nu a fost respectat, sau recepția a fost făcută cu pix politic, că reparațiile au fost și ele de mântuială.

      Drumul nu este unul care să poată fi confundat cu zona pietonală din fața clădirii CJ Hunedoara, loc de pelerinaj pentru toate personalitățile emitente de mesaje destinate unui receptor mediocru, neinițiat în procedurile administrative.

      Social democrații veniți la putere au dat vina pe liberali când au fost întrebați de toate aceste detalii.

      Cu toate acestea, nimeni nu este interesat ca pagubele generate de această situație – imputabilă unora sau altora, sau tuturor, să fie recuperate și eroarea să fie îndreptată de la zero.

      https://gddhd.ro/actualitate/drumul-care-ar-trebui-sa-fie-puntea-spre-dna-autoritatile-hunedorene-trebuie-sa-explice-de-ce-drumul-spre-cetati-este-de-carton/

  2. Nimic nou pentru romani!

  3. Brasov-Comarnic e Autostrada electorala, o sa fie gata cand o sa fie…GATA!!
    O sa inghita insa BANI multi, ani de zil, ma indoiesc eu ca vom avea vreo surpriza placuta..
    In timpul asta la Brussels Banii alocati de UE pentru Infrastructura Romaniei zac si se pierd in timp…
    NU pot fi furati si nici NU exista Bani pentru COFINANTARE, asta fiind in opinia mea problema reala: NU exista BANI pentru Investitii in Sanatate, Infrastructura mare.
    Sunt Sume mari necesare, insa NU sunt disponibile, ele exista pe HARTIE, dar niciodata NU ajung la Proiectele necesare, apar pe hartiiile lui Dragnea, apoi la Rectificarile bugetare ajung in final la Salariile bugetarilor si la Pensii…

  4. Traian Basescu nu pe deplin idiot cand monta placute avertizoare cu inscriptia ”Aici zac banii dumneavoastra”

  5. Nu, şi kakaia prablema, tavarişci?
    Dacă oamenii politici îşi iau parandărătu’ întreg şi la timp, e OK

  6. Cum au pierdut europenii contractul Curtea de Conturi s-a autisesizat si ne atrage atenția.Urmeazã ambasadoarea Olandei care abia așteaptã o autosteadã de la Constanța pânã la Rotterdam pe care sã circule liliecii si broastele protejate de multe ONG-uri care își declarã teansparent finanțãrile.

    • Buna ziua. Raportul Curtii Europene de Conturi este publicat in toamna anului trecut, inainte ca CNSP inceapa procedura pentru realizarea in regim PPP a autostrazii Ploiesti-Brasov. Prin urmare nu are nicio legatura cu faptul ca in cursa pentru acest proiect a ramas doar asocierea formata din CCCC si Makyol.

    • Hritos a înviat!Piate îmi spuneți și de ce a apãrut articolul dumneavoastrã în ziua de Paște dacã raportul a fost întocmit în toamna anului teecut.Îmi amintește de bancul cu ardeleanul care a aflat cã ungurii l-au ucis pe Mihai Viteazul când mai avea puțin pânã la pensie .Paște fericit!

    • Uite de ce:
      “În 2019 semnăm contractul pentru autostrada Ploieşti-Braşov, iar în 2023 va fi gata”, a declarat RECENT, pentru ZF, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituția care se ocupă de acest proiect.
      9 Aprilie 2019: „Autostrada Brasov-Ploiesti va fi gata in 2023! Comisia Nationala de Prognoza a facut marele anunt. Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza, a declarat intr-o interventie pe care a avut-o pentru ZF Live ca urmeaza sa fie incepute negocerile, iar termenul de finalizare a proiectului este pentru anul 2023.
      Comisia Nationala de Strategies si Prognoza este responsabila pentru coordonarea tuturor marilor proiecte publice-private, iar Ghizdeanu a explica motivul pentru care este posibil ca in 2023 sa avem intr-un final autostrada.”

  7. „În 2019 semnăm contractul pentru autostrada Ploieşti-Braşov, iar în 2023 va fi gata”
    LoL!!!
    Sunt curios, ce mai zic autoritățile despre Pitești-Sibiu? Când va fi gata? Se lucrează în forță acum, că e vreme frumoasă, nu?
    Și ce părere au, cât timp va fi folosit DN7D, ca legătură între cioturile ușoare „de câmpie”?
    10 ani-15 ani?

  8. Adevarat a inviat! Raportul vorbeste despre probleme reale pe care alte state le-au intampinat in desfasurarea unor astfel de proiecte. Si Spania a achitat costuri suplimentare de circa 300 de milioane de euro pentru doua autostrazi construite si operate in regim de parteneriat public-privat si analizate de auditorii europeni. Sunt situatii reale si lectii pe care le putem invata oricand daca vrem sa nu le repetam. In plus, sa nu uitam ca Ploiesti-Brasov nu este singura autostrada pe care autoritatile romane o vor construita si in regim de parteneriat public-privat. Autostrada A8, Targu Mures – Iasi, este un alt proiect pentru care CNSP vrea sa inceapa procedurile pentru constructie si operare in regim de PPP. Nu credeti ca ne-ar ajuta sa stim unde au gresit altii ca sa nu gresim si noi?! PPP nu este o solutie magica prin care sa scapi de toate problemele care iti ingreuneaza acum constructia de autostrazi. Intarzierile cauzate de birocratie, nerealizarea la timp a exproprierilor, a descarcarilor arheologice, obtinerea greoaie a autorizatiilor/acordurilor de mediu, toate acestea nu vor disparea. Daca nu o sa pregatim proiectele bine s-ar putea ca PPP-urile sa ne coste mai scump decat daca am fi ales sa contractam lucrarile prin metoda traditionala de licitatie. Nu zic ca nu sunt si exemple bune de proiecte de autostrazi realizate in regim de PPP-uri in Europa, doar ca noi nu am reusit pana acum sa facem asta, dar putem sa invatam de la altii unde sa nu gresim. Sarbatori fericite!

    • Tot nu mi-ați rãspuns așa cã ardeleanul avea dreptate.

    • @Prostia – Hai că te doare… Deci:
      – EU ne dă bani pentru autostradă, nu ne costă nimic, dar pun niște condiții decente: să nu se fure din bani, să nu o facem cu firme chinezești fiindcă nu e în interesul nostru, că suntem din EU;
      – dar nu, tu insiști să nu respectăm nicio condiție și să o facem din banii noștri.

    • Pentru Grigore într-o ureche: Vezi cã a explicat lili mai sus pentru cei într-o ureche cum e cu banii de la UE plus impunerea câștigâtorului câ nu dau bani decât pentru firmele lor așa cã mai citiți cã sunteți marxiști tineri vorba celui cu cioc, apoi mumie.

  9. De ce să plătim noi, din Transilvania, Crișana, Maramureș,…Moldova…pentru o „autostrada de weekend” a Bucureștiului?!?

  10. Nu numai ca autostrăzile construite în regim de parteneriat public-privat vor costa mult, mult mai mult decit se estimeaza, dar in plus dupa aceea vor fi cu taxa de autostrada. Pe cind cele construita din bani europeni din fonduri nerambursabile vor fi gratis, nu se va percepe nici-o taxa la intrarea pe autostrada.

  11. Bine ca in sud in transilvania sunt autostrazi fara taxa,iar in moldova va fi cu taxa. In loc sa ajute la dezvoltarea zonei ne va falimenta si mai tare. De ce parteneriat public privat si nu o autostrada privata 100% si atunci nu ar mai face studii umflate ca nu i-ar conveni privatului. Parerea mea e ca nu se justifica un PPP pentru iasi targu mures si va fi o gaura in bugetul de stat ca si gaura data de cei de la bechtel. Ce firma va veni in moldova daca stie ca trebuie sa plateasca autostrada aici ,iar prin sud si transilvania nu platesc nimic. Daca ar fi invers sa se plateasca in sud si transilvania si sa nu se plateasca in moldova ,da ,atunci ar fi mai rentabil. Dar asa e praf in ochii nostri ai moldovenilor ca vom avea autostrada pe post de bibelou. La noi in moldova nu exista o dacia sau un ford care sa puna presiune ca pleaca daca nu se fac drumuri, in schimb se fac autostrazi cu 7€la 100 de km in timp ce majoritatea salariilor de aici sunt minime pe economie.
    Si o alta parere a mea este ca autostrada iasi targu mures nu ar fi trebuit sa fie ci ar trebui sa existe ci ar trebui suceava bistrita si bacau miercurea ciuc sau brasov.

  12. Cred ca asta e intrebarea care trebuie adaugata la referendum:

    „Vreti autostrada in sistem PPP?”

    Sa vezi atunci prezenta la vot!!

  13. Atentie! Contractul PPP Ploiesti-Comarnic-Brasov vine la pachet cu tarifarea sectorului deja construit Bucuresti-Ploiesti incepand cu data semnarii 2019.

  14. Nu stiu nimic despre PPP in UE,dar am fost de curnd in Turcia,in Ianuarie (ca tot avem politicieni care-l au model pe Erdogan).
    La intrarea in Golful Izmit a fost inaugurat acum doi ani un pod.Foarte frumos,cam 4-5 km, presupun.
    Primul lucru care mi-a sarit in ochi a fost ca traficul pe pod era foarte redus,cand si cand cate o masina.In schimb pe langa pod puzderie de ferry-boat -uri (permanent 4-5,pe fiecare sens).
    Am intrebat un localnic despre situatie.
    Problema este pretul . Pe pod taxa este de 30 Euro,cu ferry este 10 euro.
    Asta nu conteaza.Problema este ca podul a fost construit in PPP pentru trafic de 15 000 masini/zi.
    Traficul actual este de 2-3000 masini pe zi.
    25 de ani diferenta de la 3000 la 15 000 este platita de la Bugetul de Stat.

    Cu politicienii pe care ii avem acum, nu credeti ca vom merge la Brasov tot prin Statiuni?
    Cu acest PPP vom plati de 4-5 ori decat normal aceasta autostrada.

    Sarbatori fericite

  15. Romanii vor salarii reduse cu 25-50%, sa lucreze pe 2 lei, patroni fericiti care an de an sa-si dubleze sau tripleze veniturile… dar acesti patricieni sa nu reprezinte decat un procent de maximum 2-5% (eventual in scadere spre 1-2% dar putrezi de bogati… detinand cam 90-95% din bani si resurse) restul sa traiasca cu iarba si aer. Prostia doare pt ca TROLII lui Soros nu priditesc sa capuseze orice articol dar binenteles ca dupa ce se drogheaza ca niste bicisnici tamaind pe diavol cu o tigara in bot. Din cauza ca prostia doare f mult golanii, legionarii, securistii, fascistii, uranistii si hastagienii ies la revolte cinice. Jos dictatura imperialista-nazista a fortelor intunecate… de dreapta.

    • D-le hai sa iesim din UE,Copiem modelul Turciei si al Rusiei si o sa fie OK.
      Lapte si miere doar pe hartie.
      Fortele astea intunecate din Europa au aratat ca respectand anumite reguli si principii,in 50 ani au ajuns la bunastare si prosperitate,la dezvoltare economica sustenabila.
      In Romania de azi cine sant putrezi de bogati?Doar asa zisi Socialisti.
      Te rog sa vii la un miting al opozitiei si o sa vezi ca acolo se discuta mai mult probleme economice.
      Oameni care inteleg spre ceea ce ne indreptam.
      Desi sunt la varsta a treia inca mai judec cu creierul meu, latrinele si guitza tv nu au efect.
      PS:In 91-92 Dragnea lua pe imprumut cateva sticle de Coca-Cola.Nici pentru astea nu avea bani.
      Un derbedeu.

  16. EU nu mai stie ce sa faca sa ne blocheze constructia autostrazilor transcarpatice.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.