G4Media.ro

Avantajele elevilor români pe care școala le anulează: Mituri legate de interpretarea…

sursa foto: Pexels

Avantajele elevilor români pe care școala le anulează: Mituri legate de interpretarea datelor PISA, analizate de cercetătorul Dacian Dolean

“Analfabetismul funcțional înseamnă că elevii nu înțeleg ce citesc, în ciuda faptului că știu să citească bine”. Aceasta este prima edulcorare adusă de oficialii din Ministerul Educației diagnozei dure realizate de OECD sistemului românesc de educație. Și tot acesta este primul mit legat de interpretarea datelor PISA 2018 analizat și dărâmat de cercetătorul Dacian Dolean, într-o analiză pentru Edupedu.ro.

Despre avantajele lingvistice și de omogenitate a claselor din România – pe care profesorii le anulează, despre decredibilizarea cercetării și organizarea de dezbateri care nu se bazează pe nicio analiză științifică riguroasă, psihologul educațional Dacian Dolean, cercetător afiliat Universității Babeș-Bolyai, a scris pe larg în cadrul unei analize trimise Edupedu.ro.

 

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

9 comentarii

  1. Romania se stinge si nu-i pasa nimanui.

    Drum bun, cale batuta.

  2. Am citit intreg articolul pe Edupedu.ro si am inteles ca mare sansa sa vedem pe termen rezonabil vreo SCHIMBARE in BINE nu se intrevede…dimpotriva, degradarea Invatamantului public romanesc s-a accentuat continuu, in ultimii ani…
    Redau mesajul din final: „La PISA 2018, elevilor li s-a cerut să diferențieze între fapte și opinii. Oare cei care decid soarta învățământului românesc pot să facă lucrul acesta?”
    Intrebare: Credeti ca analfabeta Vasilica Veorica Dancila, fost Premier al Romaniei, ar fi stiut sa explice diferenta?!
    Sau: Cati politruci damboviteni ar sti!?

  3. Din pacate e un obicei la noi sa luam decizii bazate pe mituri, fara sa analizam temeinic faptele.
    Poate ca e timpul sa ne schimbam?

  4. Cred ca si cercetatorul e analfabet cel putin explicational daca nu si alfel Nimic nu se leaga din ceea ce zice

    • Dă un exemplu, să vedem dacă nu cumva alții văd legătura.

    • Mie mi s-a parut coerenta expunerea cercetatorului.

      Am gasit „explicational” in Dictionarul de Sfertodoctisme

  5. Atunci când evaluăm abilitățile copiilor de a înțelege ce au citit, nu trebuie subestimat rolul abilității acestora de a decoda automatizat (care este unul dintre cei doi predictori principali ai înțelegerii textului scris). Datele noastre pe care le-am cules recent din unele comunități dezavantajate ne arată că abilitatea de a decoda automatizat poate fi un predictor unic al înțelegerii citirii, chiar și la gimnaziu. Cercetările noastre ne arată că în Romania avem elevi înscriși în gimnaziu care au o performanță inferioară unor elevi înscriși în clasa I la testele de decodare automatizată. În aceste situații, analfabetismul funcțional este prezis în primul rând de abilitatea scăzută de decodare automatizată, și abia apoi de lipsa înțelegerii mesajului transmis. Uite ia textul asta care nu mai are nici o urmare in articolul respectiv Adica unde e legatura cu decodarea automatizata habar nu am ce e cu predictorul cu toate alea Vorbim cu inteles sau vorbim sa ne expunem ce invatam in speranta de a intelege Dar daca vrem sa intelegem atunci de ce nu interactionam si doar aruncam niste cuvinte goale sofisticate

    • Sunt cinci mituri/preconceptii distincte pe care cercetatorul le explica. Nu e necesar sa se lege intre ele.
      Cercetarea lui vine, mai mult ca sigur, din „interactionare”, dupa cum spui. Daca vorbesti de aplicarea in practica, asta vine la alte capitole. Factorii politici, economice, societali etc sunt acolo „de vină” pentru implementarea buna sau deficienta.

    • În cazul în care greșesc, sper să fiu corectată. Ce am înțeles eu din paragraful cu decodarea automatizată e că unii elevi de gimnaziu citesc mai greoi decât elevi de clasa 1: ori stau să se gândească mai mult cum să lege literele între ele, ori citesc pe litere sau pe silabe, ori nu au exercițiul de a citi când văd ceva scris pe undeva. Autorul spune că această dificultate este un indiciu clar că elevul va înțelege mai greu un text în comparație cu alți elevi care pot citi cu o mai mare ușurință.