G4Media.ro

Adevărata problemă din spatele fenomenului plagierii doctoratelor – cercetătorul Dacian Dolean

Adevărata problemă din spatele fenomenului plagierii doctoratelor – cercetătorul Dacian Dolean

În spațiul public apar în mod recurent dovezi că lucrări științifice susținute în cadrul instituțiilor de învățământ din Romania au fost plagiate. Această practică este evident foarte îngrijorătoare și pune sistemul de învățământ superior din Romania într-o lumină foarte nefavorabilă. Să nu plagiezi atunci când iți scrii lucrarea de doctorat ar trebui sa fie un standard fundamental minimal în mediul academic (și se pare că unele instituții de învățământ superior din Romania nu ajung nici măcar acolo), scrie cercetătorul Dacian Dolean pe Edupedu.ro.

Cu toate acestea, discursul frecvent pe tema plagierii doctoratelor riscă să ofere publicului din România o percepție distorsionată a valorilor și competențelor pe care trebuie să le avem în vedere atunci când evaluăm o lucrare științifică. Mai precis, există riscul să presupunem că doctoratele se împart simplistic în două categorii: plagiate (rele) și neplagiate (bune). Există riscul să presupunem că atât timp cât o lucrare de doctorat nu este plagiată, ea este valoroasă. Această idee este total greșită, deoarece există multe lucrări științifice care au o valoare adaugată minimală – iar despre asta nu se prea discută în spațiul public. Faptul că există persoane care își iau diploma de doctor în România fără să aibă o contribuție relevantă și a căror lucrare nu a fost evaluată de o comisie de experți internaționali este ușor trecut cu vederea. Fenomenul plagierii lucrărilor științifice riscă să ne orbeasca atât de tare încât ne este greu să observăm adevărata problemă cu care ne confruntăm: Subminarea știintei și a importanței cercetării de bună calitate.

Trăim cu impresia că orice lucrare scrisă de un student sau un cadru didactic universitar este “științifică”. Orice suport de curs publicat sub forma unei cărți este automat perceput ca fiind “științific”. Chiar și o lucrare de gradul 1 a unui profesor de învățământ primar are o comisie “științifică”. Exista doctoranzi și cadre didactice universitare care trăiesc cu iluzia că dacă participă la o conferință care publică apoi lucrările prezentate sub forma unei colecții indexate în Web of Science (Conference preceedings) ar fi un indicator de calitate (“Am publicatii ISI!”), similar cu publicarea într-un jurnal academic evaluat riguros de o comisie de experți internaționali. Bagatelizarea științei este la ordinea zilei în România și acest fenomen are loc de fiecare dată când se folosesc cu mult prea multă ușurință termeni de “cercetător” sau “științific”. Trăim cu impresia că cercetare științifică de bună calitate e ceva ce poti face așa, în timpul liber, când apuci.

Citește articolul complet pe Edupedu.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

16 comentarii

  1. Multe din doctorate sunt facute pentru a-ti creste salariul, sau a deschide o usa (gen accesul in barou fara examen)

    • Daca citești tot articolul, vei vedea ca nu e decat o laudă de sine a autorului care sufera de el insusi, probabil ca are complexul lipsei de recunoaștere. Toată lumea știe ce înseamnă nulitățile cu diplome care ajung inclusiv prim ministri, nu e nevoie sa speculezi un subiect fierbinte ca sa te lauzi singur, Doleane

    • si cine stabileste obiectiv care este criteriul minim de calitate?

      Daca John Nash, Albert Einstein si Kurt Gödel au doctorate, domnul Dolean care are si el acelasi titlu are curaj sa spuna ca in raport cu reperul acesta si el merita titlul de doctor?

      M-am saturat de integristi de-astia mai catolici decat papa.
      Singurele criterii obiectiv masurabile sunt sa nu fie plagiat (adica copiat mot a mot fara citare) si sa aiba 2-3 publicatii ISI minim. Publicatie ISI tocmai asta inseamna, ca publicatia a trecut prin mana a 2-3 revizori internationali dupa ce a fost anonimizata. Daca stie domnul Dolean un sistem mai bun…

      In Franta se elibereaza 3400 de doctorate pe stiinta/inginerie IN FIECARE AN. Inmultiti asta cu numarul tarilor „civilizate”.
      Pai daca toti aia aveau ceva original de adaugat la stiinta atunci pana acum am fi colonizat toata galaxia.
      (Pe stiinte sociale, arte, stiinte juridice si economie este inca si mai complicata discutia despre ce este original si ce nu.)

  2. Are dreptate! chiar daca lucrarea nu este plagiata, este posibil sa fie de proasta calitate si sa nu aduca nimic relevant pentru domeniul in care a fost facuta.

    • Domnul cercetator Dolean poate nu stie ca cele 5 nivele pe care le descrie dinsul se regasesc tocmai in calificativele (excelent, foarte bine, bine, satisfacator si nesatisfacator-respins) pe care comisia de doctorat le atribuie oricarei teze de doctorat in functie de puctajul realizat de publicatiile rezultate din teza iar comisia CNATDCU le poate confirma sau infirma

    • Probabil ca sa este , cele mai multe doctorate sunt pe domenii care nu pot fii analizate de exemplu economie , poți bate câmpi aici o veșnicie sau politica externa , militar sau social. Aici sunt 90% din doctorate bătut apa in piua. Ca doar nu crezi ca are care doctorat in matematica, fizica, mecanica cuantica, medicina sau chimie la moda este socialul , economie , verde , Eco , salate de varza , cure de slăbit etc… aici prostia e infinita.

  3. Anulați dracului sporul de doctorat. Analizați toate doctoratele ale politicienilor și altor funcționari publici în funcții înalte și retrageți titlul de doctor de la cei care au plagiat. Majoritatea au obținut doctoratul pe ușa din dos ca să le crească salariul și nu ca să-și ridice cunoștințelel de specialitate. ( Exemplu : Primarul din Baia Mare ).

  4. Domnul cercetator Dolean poate nu stie ca cele 5 nivele pe care le descrie dinsul se regasesc tocmai in calificativele (excelent, foarte bine, bine, satisfacator si nesatisfacator-respins) pe care comisia de doctorat le atribuie oricarei teze de doctorat in functie de punctajul realizat de publicatiile rezultate din teza iar comisia CNATDCU le poate confirma sau infirma.

    • Vad ca-ti place sa te repeti. Tu chiar crezi ca stie comisia in momentul in care valideaza o teza de doctorat ce impact va avea ea? Impactul vine in timp…

    • stie comisia… in functie de ce ai publicat pana la momentul sustinerii publice. cam asta este reperul…

      eu de exemplu am luat „foarte bine” si nu „excelent” din simplul motiv ca articolul cu i.f. cel mai mare a fost acceptat la publicare abia dupa ce am sustinut public lucrarea (desi a fost muncit in timpul doctoratului), deci nu a fost luat in considerare de comisie.
      as fi avut optiunea sa aman sustinerea publica pana se lamurea faza cu articolul…
      asta depinde de fiecare, cat de mult pret pune pe calificativ si la ce crede ca ii foloseste.
      pe mine chiar nu ma intereseaza ce o sa scrie doamna Şercan despre mine cand o sa ajung dictator, deci mi-am asumat riscul unui calificativ mai mic decat cel mai mare 🙂

    • Vei fi singurul dictator cu doctorat, taximetristule ))). Un dictator adevărat nu are nevoie de nici o diplomă de absolvire, darmite doctorat ))

    • Corect @Silke si nici nu are cum ca sa nu mai spun ca nu e rolul ei. Comisia spune ca este o concluzie nou pe niște date vechi . Autorul trebuie sa explice clar cum a ajuns la aceste concluzii altfel e credința aici intervine ( alți autori , paragrafe, cârti articole , etc.) cu care poți fii de acord sau nu , sau doar cu unele din ele si altele nu. Comisia nu spune ca sunt corecte sau greșite spune doar ca este o interpretare noua cu care poți fii de acord sau nu. Trebuie explicat cum ai ajuns la acesta concluzie ca sa poată fii înțeleasa si repetata nu si daca este corecta.

  5. Daca s-ar pune o intrebare fiecarei institutii publice din Romania referitoare la numarul de „doctori” remunerati, ati fi uimiti sa vedeti cate diplome sunt printre functionari. Functionari care, de multe ori, nici cine a scris Luceafarul nu stiu.

  6. O proporție mare a membrilor Academiei Române are o valoare a indicelui Hirsch penibila. Totuși primesc indemnizația de academician, pentru care nu fac absolut nimic (toți sunt profesori universitari primind salariu / pensie)!

  7. interesanti dpdv psihologic acesti oameni si „doctoratele lor de tip breloc”, luate, fie pentru a un iluzoriu respect care sa acopere ceva din neputintele si incompetenta lor, fie pentru o sinecura, un ban in plus.
    pe de alta parte, constienti sau complet inconstienti, ei au pus umarul la inversarea scarii valorilor.
    si totul a inceput cand multi tineri de valoare au plecat si nu au mai revenit, dublat si de fatul ca in anii 90-2000 cercetatorii aveau un salariu de mizerie!!
    impostura a crescut cu timpul.
    semnalul a fost dat de anumite cadre universitare, fara anvergura, fara valoare, care doreau o „recunoastere”. s-au dat primele doctorate in schimbul unor .dorn8ce fe
    am intalnit lectori fara nicio pasiune pentru cercetare, pentru stiinta chiar, dar care si-au obtinut doctoral odata cu multiplicarea universitatilor locale „autonome”.
    unii il luau pe o sticla de Whiskey de calitate, altele pe ochi frumosi.
    startul a fost dat. urmarea era fireasca.
    stim de unii chiar cu liceul la seral, bac-ul cumparat la peste 30 de ani si dar cu doctorat.
    Baranga sri-stul?

    am vazut chiar oamenii simpli, cu meserii bune, stabile, parasindu-le pentru o iluzorie „diploma” cumparata la privat in Romania, care le-ar fi deschis anumite porti spre vreo functie acasa.
    vezi si cazul Carciu.
    si-au furat propria caciula.
    asa si Ciuca.
    in anii aceia tanar lent-colonel, misiuni in teren inamic, ambitios, ajuns in apropierea varfului ierarhiei militare.
    putea fi rabdator si urca sigur in mod clasic, fara sa arda etapele.
    Nu s-a oprit din „pohta ce-a pohtit”. a vrut si recunoastere militara, steaua de general s8 daca se poate si ceva in plus la solda.
    pentru ca s-a putut!

    • Ce etape a ars ști măcar care a fost prima lui funcție după terminarea liceul militar si apoi a scoli militare a fost comandant de pluton (30 maxim ), adică funcția de locotenent, decorat de 2 ori de americani asta de fapt la lansat.