G4Media.ro

Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorului cere un proiect de lege prin care…

Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorului cere un proiect de lege prin care să poată fi folosite interceptările obținute în baza mandatelor de siguranță națională / „Ministrul Justiției a ales să ignore cu desăvârșire propunerile formulate de AMASP”

Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorului” (AMASP) face un apel către toate grupurile parlamentare de inițiere a unui proiect prin care pot să rămână în proces înregistrările obținute în baza mandatelor de siguranță națională.

Demersul procurorilor vine după ce Curtea Constituțională a stabilit că utilizarea în procesul penal a înregistrărilor efectuate ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranță națională naște probleme de neconstituționalitate deoarece aceste măsuri nu pot fi contestate de către persoanele interesate, iar decizia a produs efecte în multe dosare penale. „Inacțiunea legislativului și executivului conduce la excluderea probelor în dosarele penale.” subliniază AMASP.

Potrivit procurorilor, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a ales să inițieze un proiect de modificare legislativă care viza în mod greșit legea nr. 51/1990 și nu Codul de procedură penală.

În plus, în ciuda încercărilor AMASP, Predoiu „a ales să ignore cu desăvârșire propunerile formulate”.

Comunicatul integral

„Prin decizia nr. 55/2020 Curtea Constituțională a României a stabilit că utilizarea în procesul penal a înregistrărilor efectuate ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranță națională naște probleme de neconstituționalitate deoarece aceste măsuri nu pot fi contestate de către persoanele interesate. Anterior, Curtea Constituțională a României a stabilit că există probleme de constituționalitate în ceea ce privește mandatele de supraveghere tehnică și obținerea datelor financiare atunci când acestea se intampla sa vizeze si persoane care nu au calitatea de parte în procesul penal, intrucat nu pot contesta măsurile.
Efectul direct și imediat al acestei decizii a fost imposibilitatea utilizării interceptărilor efectuate în baza mandatelor de siguranță națională deși, deși acestea sunt intotdeauna autorizate de un judecător din cadrul ICCJ și, de multe ori până acum, s-au dovedit indispensabile soluționării cauzelor penale.
Fiind vorba de aspecte procedurale, soluția pe care executivul și legislativul puteau și trebuiau să o adopte era reglementarea unei proceduri de contestare a acestor măsuri de către persoanele interesate, ceea ce ar fi condus la salvarea respectivelor probe administrate deja în dosarele penale.
În spiritul cooperării loiale la data de 11.07.2020 Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a înaintat Ministerului Justiției mai multe propuneri de lege ferenda având ca scop punerea în acord a dispozițiilor procesual penale cu deciziile Curții Constituționale, subliniind urgența și necesitatea acestor modificări.
În ceea ce privește utilizarea înregistrărilor obținute în baza legii nr. 51/1991 am propus modificarea Codului de procedură penală prin introducerea unei proceduri de contestare a înregistărilor la judecătorul competent să le emită, în această cauză judecătorul din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție precum și desecretizarea actelor ce au stat la baza autorizării interceptărilor.
Această opțiune de contestare la instanța competentă să emită mandatele era singura viabilă având în vedere regulile privind competența funcțională și materială a autorităților judiciare.
Cu toate că avea la dispoziție propunerile de lege ferenda transmise de AMASP și personal cu studii juridice care putea să evalueze eventualele probleme de drept procesual penal, ministrul Cătălin Predoiu a ales să inițieze un proiect de modificare legislativă care viza în mod greșit legea nr. 51/1990 și nu Codul de procedură penală. Initiativa ministrului stabilea o procedură de contestare a înregistrărilor la judecătorul de camera preliminară, necompetent în aceste cazuri. În plus, din punct de vedere al normelor de redactare, propunerea legislativă era incompletă, nu acoperea toate situațiile existente în practică.

În plus, ministrul justiției a ales să ignore cu desăvârșire propunerile formulate de AMASP, transmițând în august 2020 un răspuns oficial în care, practic, susține că modificările nu sunt necesare, statuând contra-factual că ”fiind vorba de o decizie interpretative (a C.C.R, n. red.) nu se impune o intervenție legislativă asupra Codului de procedură penală”.

Aceste aspecte referitoare la calitatea propunerii ministrului Cătălin Predoiu au fost constatate în avizul negativ primit de la Consiliul legislativ, în care sunt precizate în mod clar aspectele subliniate și de AMASP, respectiv faptul că modificarea legislativă trebuie să privească Codul de procedură penală și nu legea nr. 51/1990, că este necesară stabilirea întregii proceduri de contestare, iar verificarea mandatelor de siguranță națională trebuie efectuată de judecătorul competent să le emită din cadrul ÎCCJ. Avizul negativ poate fi consultat aici: Aviz negativ Consiliul Legislativ
De la momentul pronunțării deciziei Curții Constituționale, din mai multe dosare penale aflate pe rolul instanțelor au fost excluse toate înregistrările efectuate în baza mandatelor de siguranță națională, acest aspect ducând, în anumite cauze, la imposibilitatea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au comis infracțiuni și dispunerea soluțiilor de achitare doar datorită lipsei de procedură pentru menținerea înregistrărilor.
În acest context, subliniind importanța și urgența găsirii unei soluții legislative apte să conducă la o bună înfăptuire a justiției prin tragerea la răspundere penală a persoanelor care au comis infracțiuni, dar si oferirii unor garanții necesare tuturor persoanelor care participă la procesul penal, AMASP solicită grupurilor parlamentare să analizeze propunerile de lege ferenda întocmite de asociație și să inițieze o propunere legislativă de modificare punctuală a dispozițiilor Codului de procedură penală.
Pentru a facilita acest demers AMASP va transmite fiecărui grup parlamentar propunerea de lege ferenda și își exprimă disponibilitatea de a purta un dialog profesional constructiv în vederea identificării celei mai bune soluții legislative și procedurale.”

Context

Recent, Tribunalul Bihor a anulat interceptările realizate de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) din dosarul fostului preşedinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss, și al afaceristului Beneamin Rus, patron al Selina Oradea, potrivit deciziei instanței din 11 noiembrie 2020. (Detalii aici)

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

21 comentarii

  1. Ministrul Catalin Predoiu demonstreaza inca o data ca obiectivul lor este sa blocheze justitia fie prin numirea unor procurori sefi cu probleme serioase de imagine si integritate, fie prin blocarea modificarilor legislative. Nici nu e de mirare daca ne gandim ca el era sponsorizat de Cornel Comana, proxy.ul lui Dragnea si dr brokerul Sima. Predoiu este un pungas.

    • Normal ca si-a pus slugi in functii la parchete cand el avea dosar ce trebuia matrasit. Un exemplu de cinste si onoare este acest talentat domn Predoiu.

  2. Intai trebuie depolitizata CCR si Justitia ca sa poti depolitiza sanatatea.

  3. Cu msp poti interceta pe toti, indiferent de mijloacele tehnice folosite.Orice email , convorbire poate sa atraga o cumparare de influenta-rogi un cunoscut da te ajute sa-ti inscrii copilul la cresa, gradinita…sau trafic de influenta pentru cunoscutul care vorbeste cu verisoara sa, educatoare la gradinita…Depinde cine ESTI sau ce vei FI pentru a fi agatat mai devreme sai mai tarziu!

    • Hai lasa-ne cu scenarii din Orwell. Toate lumea stie ca este vorba de politicieni care fura din banul public. Sa-i urmareasca pe gusteri si-n gaura de sarpe. Cine-i cinstit n-are teama.

    • De aceea este necesar ca persoanele alese in functie publica sa-si dea consimtamantul sau obligate prin lege, sa le fie interceptate toate mijloacele de comunicare in perioada mandatului, exact ca- n Israel.

    • Seb e aparatorul hotilor, un adevarat PSDist.

    • @seb cum esti si vei fi un nimeni, de ce te doare asa de tare ? pentru ca eu nu vad un politician cinstit sa fie deranjat de asa ceva

    • De la izbavire la prigonire e un pas iar in Romania puterea detinuta de servicii asupra destinelor oamenilor care nu vor fi de acord cu anumite „reguli impuse”, va conduce la executii sumare-dosarul penal pt. ceva, indiferent ce…S-a luat cu toptanul, si vinovat si nevinovat, si numai noaptea…cone raspunde pentru cei nevinovati…Nimeni!

  4. Predoiu? Zero! Cum nu ajuta asa nu incurca!

  5. hai sa fim serios , parca intereseaza pe cineva din parlamentul nostru, cu expceptia USR+ , asa ceva
    USR+ ar trebui sa ia atitudine, sa propuna in parlament acest lucru, macar sa vedem cum PSD/PNL/PMP/UDeMeReu/Promanica is dau mana sa boicoteze asa ceva

    • Tot nu-ti este clar ca USL este un partid iluzie?Cel putin 3-4 cicluri electorale le mai trebuie pina sa se coaca. Daca prin absurd ar veni la putere, ar fi mincati cu fulgi de tot de statul subteran, adica de tot felul de asociatii si sindicate. Noi am pierdetimp ca si tara iar ei se vor dezvinovatii ca au fost invinsi de sistem. Am mai vazut filmul asta!

  6. Afara cu Ministrul justitiei . A demonstrat din plin ca este protectorul marilor jefuitori ai Romaniei. Rabdarea are o limita. Dna. Birchall Ministru justitiei.

  7. Intreb si eu ca prostu:
    Daca nu ar fi existat SRI domnii procurori/anchetatori/judecatori nu ar fi stiut cum sa procedeze ca sa stranga probele intr-un proces penal?

    Va ma spun ceva despre care cred ca e esential: notele informative al SRI nici nu ar fi trebuit sa se regaseasca in dosarele judiciare, pentru ca natura acelor documente este una care intra sub protectia Legii nr. 182/2002, precum si pentru ca informatiile continute in acele documente ar trebui sa ii ajute de anchetatori/procurori/judecatori sa stranga probatoriul de care aveau nevoie pentru a sustine acuzele, fara a se putea vreodata cunoaste sau indiciul/sursa pe baza caruia anchetatorii/procurorii/judecatorii au demersat in procedurile de a strange o proba sau alta, indifeent de mijlocul probator.
    Practic, prin folosirea ca probe in dosarele judiciare a datelor si informatiilor comunicate de SRI se ajunge in situatia in care se deconspira o activitate care ar fi trebuit sa ramana secreta, iar toate persoanele care au permis o asemenea situatie ar trebui sa raspunda penal, pentru ca in notele informative sunt „date sau informaţii care, potrivit legii, nu pot fi divulgate” (art. 3 din Legea nr. 14/1992).

    Ca SRI le da anchetatorilor/procurorilor/judecatorilor elementele de fapt care sustin acuzarea e una, insa anchetatorii/procurorii/jduecatorii ar trebui sa stie cum sa prinda acele elemente de fapt in mijloace de proba specifice procesului penal, astfel incat sa nici nu se cunoasca cum s-a ajuns la obtinerea datelor si informatiilor care costituie probele ce sustin acuzatiile.

    Ori acum ce s-a intamplat?
    S-a intamplat ca sa existe decizii ale CCR, adica hotarari oficiale si publice ale statului prin care s-a constatat ca SRI furnizeaza „inregistrari” (adica probe in sensul Cpp), acest lucru nu mai poate fi infirmat de nimeni, ceea ce inseamna ca activitatea SRI in procedurile judiciare penale a fost deconspirata, astfel ca este pusa intr-o situatie periculoasa insasi institutia care are misiunea sa faca activitate care nu poate fi divulgata.
    Ori societatea romaneasca a creat institutia SRI pentru a se putea apara, nicidecum pentru a se divulga activitatea prin care se probeaza o acuza judiciara, iar aceasta situatie nu poate fi acceptata pentru ca se aduce atingere insasi apararii societatii (simplul fapt ca deciziile CCR interzic folosirea unor „inregistrari” facute de SRI fara de care nu se mai pot sistine acuzatiile penale pericliteaza in mod esential ideea de justitie si ideea de raspundere legala pentru fapte ilegale). Poate accepta societatea romaneasca asa ceva?
    Eu zic ca nu….

    Si-atunci ce face asociatia de procurori? Vrea sa se adopte o lege care sa permita folosirea inregistrarilor SRI in cauze aflate in curs de solutionare (mai exact sa se adopte legi care sa permita celor interesati contestatrea inregistrarilor SRI, iar daca li se resping contestatiile inregistrarile sa poata fi folosite ca probe – desigur, o smecherie infantila prin care s-ar fi eludat ce s-a decis prin deciziile CCR … adica daca instanta a zis ca se respinge contestatia, atunci proba e legala si valabila si poate fi folosita ! – ce poate fi mai amuzant ca ideea novatoare recomandata de asociatia lu’ peste?!), fara sa-si dea seama ca prin aceasta propunere se ajunge practic la deconspirarea activitatii unei institutii de securitate care nu trebuie divulgata niciodata! Sau, mai simplu spus, SRI e bun ca munceste el in locul unora, iar daca i se deconspira activitatea e problema lui … Vi se pare ca e fair asa ceva?

  8. Predoiu a fost numit ministru cu un singur scop: albirea jegurilor penale. PNL PSD ACEEASI COCINA DE PORCI

  9. Dl Johannis, Presedintele Romaniei, zice ca e OK, ca „statul de drept e rezolvat” multumita Guvernului PNL!

  10. Înțeleg că comentariile are rolul de a scăpa pe coruți.
    Magistrati, chiar și SRI-iști, condamnati corupții și confiscati TOATE averile care trebuie prezumate ILICITE.
    Corupții când ies din pușcărie să se angajeze pe salar minim pe economie sau să primească ajutorul social susținut de ei politic

    • IN CONSTITUTIA FACUTA DUPA 89:
      „Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.”

      ADICA TOT CE AU FURAT SI FURA SE PREZUMA LICIT !

      COMUNISTII SUNT CEI MAI MARI HOTI SI CEI MAI MARI CRIMINALI DIN ISTORIE

  11. IN romania HOTIA SI PENSIILE SPECIALE, PRIVILEGIILE, SUNT „CONSTITUTIONALE”

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.