Asociația Aeroporturilor cere Guvernului „măsuri de supraviețuire”: ajutoare de stat, credite garantate, scutiri de taxe și impozite

Confruntate cu o scădere medie cu 96%, atât a numărului de pasageri, cât și a veniturilor, și fără o speranță într-o redresare rapidă până la finalul anului, aeroporturile românești speră ca salvarea să vină de la  Executiv, adică tot de acolo de unde au venit și deciziile de suspendare a zborurilor, care le-au decimat veniturile.

Asociația Aeroporturilor din România (AAR) cere guvernului să aprobe acordarea unor ajutoare de stat pentru cele 16 aeroporturi ale României, să le dea posibilitatea să obțină împrumuturi garantate de stat și să le scutească de plata unor impozite. În plus, aeroporturile cer sprijin pentru derularea proiectelor de investiții cu fonduri europene, dar și amânarea plății contribuțiilor salariale pentru cei circa 4.000 de angajați, mulți dintre ei aflați încă în șomaj tehnic. AAR estimează că abia în 2023 România se va reîntoarce la traficul aerian din 2019.

În aprilie și mai doar 161 de mii de persoane au aterizat sau au decolat de pe aeroporturile din România, cu 96% mai puțini față de acceași perioadă a anului trecut, arată datele Asociației Aeroporturilor din România.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Aeroportul Otopeni, principala poartă de intrare în țară, a înregistrat pe fondul măsurilor luate pentru combaterea pandemiei de coronavirus o scădere a traficului chiar mai mare: de peste 98%, potrivit purtătorului de cuvânt al companiei care administrează aeroportul, Valentin Iordache. „Noi am rămas cu mai puțin de 2% din pasageri în aceste două luni. Acum cu redeschiderea zborurilor spre Germania, Austria, Elveția, plus Cehia, Grecia, Portugalia, țările nordice, spre care se putea zbura mai de dinainte, ne așteptăm să fim pe la 10% față de traficul normal. Este în continuare foarte puțin”, a declarat acesta.

Asociația Aeroporturilor cere ajutoare de stat, garantarea creditelor și scutirea de la plata unor impozite

Deși Guvernul a ridicat începând cu 15 iunie restricțiile de călătorie spre 17 state și anunță că treptat se va decide ridicarea restricțiilor de zbor și reluarea traficului aerian și spre alte țări, Asociația Aeroporturilor din România estimează că 2020 este un an total compromis.

„Ne așteptăm la o scădere a traficului per total an de aproximativ 70% și considerăm că și veniturile vor avea, din păcate, cam aceeași scădere”, a declarat, pentru G4Media, David Ciceo, președintele AAR și directorul Aeroportului Internațional Cluj.

Potrivit AAR, numărul celor care vor ateriza sau vor decola de pe aeroporturile din România nu va trece anul acesta de 7 milioane de persoane, adică va fi cu 70% sub nivelul de anul trecut. Pasageri puțini înseamnă și venituri mici pentru aeroporturi: 430 de milioane de lei comparativ cu 1,42 miliarde de lei anul trecut. Iar aeroportuurile regionale vor fi cele mai afectate.

„Noi, aeroporturile regionale, fiind feederi pentru marile hub-uri avem o anumită întârziere în a relua unele zboruri și de creștere a frecvențelor. De exemplu, Lufthansa a început de astăzi (miercuri, 17 iunie, n.red) să zboare pe București, ceea ce este foarte bine, în schimb la Cluj vor începe operarea din septembrie. (…) Sunt necesare măsuri imediat și pe termen lung, măsuri de supraviețuire, măsuri de reluare a traficului și o strategie pentru următorii 3 ani. Este foarte important să păstrăm locurile de muncă pentru că sunt oameni specializați. Sunt aproape 4.000 de angajați pe aeroporturile din România”, a adăugat David Ciceo.

Reprezentanții aeroporturilor din România au avut miercuri o discuție cu mai mulți ministri ai cabinetului Orban în cadrul căreia au au cerut adoptarea mai multor măsuri de sprijin, precum:

• Acordarea de ajutoare de stat pentru aeroporturi;
• Posibilitatea obținerii de împrumuturi garantate de stat și garantarea de către stat a co-finanțării în programele pe fonduri europene;
• Reținerea de către fiecare aeroport în parte (dacă e cazul), a dividendelor aferente anului 2019 prevăzute de art I alin 1 litera f din OG nr 64 2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome;
• Suspendarea/Eșalonarea ratelor de credit, a dobânzilor și comisioanelor aferente creditelor bancare achiziționate de aeroporturi;
• Scutirea de la plata impozitului pe profit datorat pe anul 2019
• Scutirea de la plata impozitelor pe terenuri și clădiri pentru o perioadă de 2 ani;
• Suspendarea obligativității plății cotei părți din veniturile realizate în urma închirierii bunurilor din domeniu public și privat aflate în administrarea aeroporturilor pentru perioada 2020-2022;
• Amânarea plății contribuțiilor salariale;
• Renegocierea contractelor de mandat conform OUG 109 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice în contextul Covid 19
• Legea duty free pentru aeroporturile din România.

Toate aeroporturile din România se află în prezent la limita supraviețuirii, spun cei de la AAR, deși au luat măsuri de reducere a costurilor, precum trimiterea angajaților în șomaj tehnic, amânarea unor plăți etc.. „Salvarea aeroporturilor înseamnă salvarea economiei. Aeroporturile sunt motoare economice pentru regiunile pe care le deservesc”, spune David Ciceo, președintele AAR. Potrivit Asociației, aeroporturile și activitățile conexe aduc în economie peste 917 milioane de euro și generează peste 51 de mii de locuri de muncă.

Reprezentanții aeroporturilor au cerut și reluarea zborurilor către țări precum Italia, Spania, Marea Britanie, care sunt principalele destinații pentru români. „Sunt încă restricții pentru 9 țări. 7 dintre ele asigură 53,72% din traficul aerian din România. Vecinii noștri, Ungaria, Bulgaria și Serbia, au zboruri spre toate aceste țări. De exemplu, românii vin în Transilvania prin aeroportul din Budapesta. Sunt foarte multe autocare care merg din Transilvania la aeroportul din Budapesta. Nu este normal să poată veni prin Budapesta și să nu poată veni prin Cluj, prin București sau prin celelalte aeroporturi din România”, a declarat președintele AAR, David Ciceo.

Sursa: Asociația Aeroporturilor din România

„Trebuie implementate urgent măsuri fie că privesc redeschiderea a traficului, reluarea curselor sau siguranța traficului aerian.
Reluarea zborurilor către toate statele este un obiectiv important pe care îl voi susține, indiferent de situație. Trebuie însă ca toate măsurile pe care le luăm să aibă ca factor determinat siguranța sanitară fie că vorbim de pasageri, personalul companiilor aeriene sau al administrațiilor aeroportuare” a declarat și ministrul Lucian Bode după întâlnirea cu reprezentanții celor 16 aeroporturi din țară, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Transporturilor.

Reprezentanții aeroporturilor estimează că abia în 2023 numărul pasagerilor ar putea ajunge la nivelurile de dinainte de pandemie.

Sursa: Asociația Aeroporturilor din România

Sursa foto: Pagina de Facebook a Companiei Naționale Aeroporturi București