G4Media.ro

Aproape 20 de milioane de atacuri prin troieni bancari au fost înregistrate…

sursa: Facebook/ Parlamentul European

Aproape 20 de milioane de atacuri prin troieni bancari au fost înregistrate în 2022, dublu față de anul precedent, anunță compania Kaspersky/ Un nou tip de schemă de phishing a fost utilizată de Black Friday

Numărul de atacuri prin intermediul troienilor bancari, care fură date de plată, s-a dublat în 2022 faţă de 2021, ajungând la aproape 20 de milioane de atacuri, se arată într-un comunicat al Kaspersky, remis, miercuri, AGERPRES.

În special de Black Friday, infractorii cibernetici au folosit pentru prima dată un nou tip de schemă de phishing, exploatând serviciile de tipul „Cumpără acum, plăteşte mai târziu (BNPL)”, potrivit raportului Kaspersky „How customers got scammed amid the Black Friday season în 2022”, menit să educe utilizatorii să rămână în siguranţă în timpul sezonului reducerilor.

Troienii bancari sunt instrumente utilizate pe scară largă în arsenalul infractorilor cibernetici care profită de sezonul ofertelor. Odată ce utilizatorul navighează într-un magazin online, troianul salvează toate datele pe care utilizatorul le introduce în formularele site-ului. Aceasta înseamnă că infractorii cibernetici au acces la un număr de card de credit sau de debit, la data de expirare, la codul CVV şi la datele de conectare ale victimei. După ce au obţinut aceste informaţii, atacatorii le pot folosi pentru a fura bani din contul bancar al utilizatorului, dar şi pentru a efectua diverse achiziţii sau pentru a vinde datele în magazinele Dark web.

După o scădere rapidă a numărului de atacuri cu troieni bancare în 2021, infractorii cibernetici au revenit la acest tip de ameninţare, mult mai pregătiţi. În 2022, numărul de atacuri s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă de timp din 2021. Din ianuarie până în noiembrie, produsele Kaspersky au detectat şi prevenit aproape 20 de milioane de atacuri, ceea ce înseamnă o creştere globală a numărului de detectări de 92%.

În 2022, experţii Kaspersky au găsit şi numeroase exemple de pagini de phishing care se foloseau pentru prima dată de serviciile BNPL. Aceste instrumente permit clienţilor să împartă costul achiziţiei în mai multe rate fără dobândă. Prin urmare, serviciile de acest fel atrag consumatorii, în special tinerii, şi s-au dovedit a fi deosebit de populare în perioadele de cumpărături precum Black Friday.

Un exemplu al acestei înşelătorii este utilizarea greşită a unui serviciu popular numit Afterpay (Clearpay în Regatul Unit şi Italia), cu 20 de milioane de utilizatori activi în întreagă lume. Atacatorii au creat o pagină care imită site-ul oficial, păcălind victimele să-şi introducă numerele cardului de credit şi CVV-urile într-un formular fals. După ce utilizatorul şi-a introdus datele, infractorii cibernetici vor încerca să fure cât mai mulţi bani de pe acest card, golind contul victimei.

Experţii îndeamnă protejarea tuturor dispozitivelor utilizate pentru cumpărături online cu o soluţie de securitate fiabilă.

„Nu luaţi de bun niciun link sau document primit online; verificaţi de două ori expeditorul înainte de a deschide orice fişier. Verificaţi site-urile e-shop-urilor înainte de a completă orice informaţie: URL-ul este corect? Există erori de ortografie sau erori de design? Pentru a va proteja datele şi finanţele, asiguraţi-va că pagină de finalizare a achiziţiei este sigură şi că există o pictograma cu un lacăt blocat lângă adresa URL. Dacă doriţi să cumpăraţi ceva de la o companie necunoscută, verificaţi recenziile înainte de a lua orice decizie. În ciuda faptului că aţi luat cât mai multe măsuri de precauţie posibile, probabil că nu veţi realiza că ceva nu este în regulă până când nu vedeţi extrasul bancar sau notificările legate de cardul de credit. Aşadar, dacă încă primiţi declaraţii pe hârtie, nu aşteptaţi până când acestea ajung în cutia poştală. Conectaţi-va online pentru a vedea dacă toate debitările par legitime – dacă nu, contactaţi imediat banca pentru a remedia situaţia”, sugerează sursa citată.

sursa: Agerpres.ro

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Si statul roman incearca prin diferite scheme, promisiuni sa deturneze banii din taxe si impozite spre gauri negre cum ar fi pensii speciale, salarii in justitie, renta voiagera, masina de serviciu cu sofer inclus, terenuri date moca, chirii fictive, etc.

  2. Ce nu scrie in articol e ca bancile iti ofera gratuit carduri virtuale pe care pui instant bani (din alt cont) doar cand ai de gand sa-l folosesti in online.
    Cu Genul asta de stiri castiga „specialistii” in securitate niste audituri cu statul

  3. Nu am incredere in kaspersky.

    • Mda, asta voiam sa intreb si eu, mai cumpara cineva Kaspersky? Cred ca stie toata lumea ca e o companie software ruseasca cu sediul la Moscova.