Analiză a presei spaniole: Acord istoric de apărare între Londra și Berlin în fața amenințării lui Putin / Eforturi ale premierului Starmer de a reconstrui influența britanică în Europa

Analiză a publicației spaniole La Razon, via Rador:

Prim-ministrul Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz au semnat documentul, care va deveni cunoscut sub numele de Tratatul Kensington, în cadrul unui eveniment organizat la Muzeul Victoria & Albert.

Regatul Unit și Germania au semnat un amplu tratat de prietenie prin care se angajează la o cooperare mai strânsă în domeniul securității, inclusiv la promisiunea de a se ajuta reciproc în cazul unui atac armat. Cu această ocazie, prim-ministrul Keir Starmer l-a primit în Downing Street pe Friedrich Merz, care a călătorit la Londra pentru prima dată în calitate de cancelar german pentru a semna un pact simbolic care stabilește o abordare comună a politicii externe și consideră agresiunea rusă drept „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității ambelor țări.

Documentul angajează, de asemenea, Londra și Berlinul la o cooperare mai strânsă cu Parisul, oficializând pentru prima dată așa-numita „alianță triangulară”.

Tratatul bilateral este semnat la doar o săptămână după ce Marea Britanie și Franța, singurele două puteri nucleare ale Europei, au decis să își ducă colaborarea în domeniul apărării cu un pas mai departe, printr-un acord istoric de coordonare, pentru prima dată, a utilizării armelor nucleare.

Eforturile lui Starmer de a reconstrui influența britanică pe Bătrânul Continent sunt, așadar, clare, îngropând astfel tensiunile Brexitului implementat de precedentul guvern conservator. Confruntat cu amenințarea reprezentată de Vladimir Putin și cu imprevizibilitatea lui Donald Trump, prim-ministrul dorește să consolideze legăturile cu aliații săi europeni.

„Conștienți de strânsa aliniere a intereselor lor vitale și convinși că nu există nicio amenințare strategică pentru una care să nu fie o amenințare strategică pentru cealaltă, părțile afirmă, în calitate de aliați apropiați, angajamentul lor profund față de apărarea reciprocă și se vor ajuta reciproc, inclusiv cu mijloace militare, în cazul unui atac armat”, se arată în acordul bilateral semnat între Londra și Berlin.

Cei doi lideri au semnat documentul la un eveniment organizat la Muzeul Victoria & Albert, după care liderul laburist a anunțat că acesta va deveni cunoscut sub numele de Tratatul Kensington, după locația acelei instituții culturale. Starmer a subliniat că acest pact „istoric” deschide o nouă eră a relațiilor cu Germania, în timp ce Merz și-a exprimat dorința de a „colabora mai mult” cu Regatul Unit după ieșirea acestuia din Uniunea Europeană.

Deși tratatul include planuri de colaborare pe diverse teme, de la combaterea imigrației ilegale la schimbările climatice și mobilitatea tinerilor, apărarea este piatra de temelie a unui context geopolitic extrem de turbulent. În acest sens, documentul analizează în detaliu Acordul de la Trinity House, semnat de părți la Londra pe 23 octombrie 2024, prin care acestea s-au angajat să dezvolte în comun arme, cum ar fi un sistem de capacitate de lovire de precizie cu rază lungă de acțiune, cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri.

De asemenea, au convenit la momentul respectiv asupra unui parteneriat strategic în domeniul sistemelor terestre și asupra continuării unei cooperări strânse în ceea ce privește programul de vehicule blindate BOXER.

Când Merz a preluat funcția de cancelar al Germaniei în luna mai, a călătorit la Kiev alături de Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul polonez Donald Tusk, într-o demonstrație de unitate europeană. Acolo au fost finalizate detaliile tratatului bilateral semnat acum între Londra și Berlin, care, pentru prima dată, stabilește un acord de asistență reciprocă. Merz a declarat că este „convins că nu există nicio amenințare strategică la adresa uneia dintre țări care să nu fie o amenințare strategică la adresa celeilalte”.

Deși ambele părți insistă că NATO rămâne principala lor alianță de securitate, această mișcare subliniază hotărârea comună a celor doi lideri de a consolida apărarea Europei.

Prima pagină a textului britanico-german identifică războiul de agresiune al Rusiei împotriva continentului european drept „cea mai semnificativă și directă” amenințare comună la adresa securității sale. DE asemenea, cele două țări își exprimă „profunda îngrijorare” cu privire la amenințările hibride și interferența actorilor statali străini și a intermediarilor acestora, care încearcă să le submineze securitatea și valorile democratice prin „acțiuni din ce în ce mai agresive”.

În acest scop, Londra și Berlinul își vor intensifica cooperarea în domeniul informațiilor și vor dezvolta instrumente pentru a aborda aceste amenințări, pe care le menționează în mod specific ca fiind „sabotajul, activitatea cibernetică rău intenționată, manipularea informațiilor și utilizarea rău intenționată a tehnologiilor emergente, cum ar fi inteligența artificială”.

În plus, se angajează să ajungă la acorduri privind politicile de securitate legate de „descurajare și apărare, problemele nucleare, controlul armelor, neproliferarea, amenințările biologice, radiologice și nucleare, securitatea spațială și combaterea terorismului”. De asemenea, vor încerca să abordeze împreună amenințările la adresa sănătății și prioritățile globale în materie de sănătate, cum ar fi prevenirea și răspunsul la pandemii și rezistența antimicrobiană.

Pe de altă parte, Londra a anunțat că, în paralel cu semnarea tratatului de prietenie, Berlinul își va asuma un angajament „istoric” în materie de migrație. La nici o săptămână după semnarea unui acord pilot privind migrația privind deportarea reciprocă cu Franța, Londra a convenit acum cu Berlinul asupra unei „modificări legislative” care va face ilegală facilitarea traficului de migranți care sosesc ilegal pe țărmurile britanice, care va fi implementată până la sfârșitul anului.

De asemenea, ambele țări au convenit să identifice oportunități de cooperare comercială și industrială în domenii care vor asigura competitivitatea viitoare a economiilor lor, cum ar fi transporturile, industria aerospațială, inteligența artificială și energia. În acest sens, vor facilita „servicii directe de trenuri de pasageri pe distanțe lungi” acoperind potențial rute de la Londra la Frankfurt, Köln sau Berlin, care se vor deschide până în 2030.

Londra și Berlinul pledează pentru „reducerea obstacolelor” în calea promovării schimburilor dintre cetățenii lor la toate nivelurile, începând cu o mai mare fluiditate în trecerea frontierelor și punând un accent special pe crearea mai multor inițiative de mobilitate a tinerilor. Drept urmare, ambele țări vor facilita schimburile bilaterale între tineri și școli și vor dezvolta structuri și proiecte similare cu „Conexiunea Regatul Unit-Germania”, inițiativa care a promovat legăturile dintre școli și tineri din Regatul Unit și Germania din 2005.

În cele din urmă, vor fi sporite şi schimburile la nivel universitar și oportunitățile de învățare, cum ar fi stagiile de practică. La nivel cultural, va fi înființat un grup de lucru interguvernamental privind tehnologiile creative, iar cooperarea dintre Institutul Goethe și British Council va fi consolidată.

Articol de Celia Maza / Traducerea: Rodezia Costea