G4Media.ro

Amintiri din trenul morții: ”De sete, mulți au început să-și bea propria…

Amintiri din trenul morții: ”De sete, mulți au început să-și bea propria urină. Unii au înnebunit, aruncându-se în neștire de la un capăt la altul al vagonului” / Andrei Muraru: Mărturia lui Țucărman e una dintre cele mai tulburătoare pagini despre Pogromul de la Iași

Istoricul Andrei Muraru a postat sâmbătă pe Facebook mărturia lui Iancu Țurcărman despre Pogromul de la Iași din 1941, numind-o ”una dintre cele mai tulburătoare pagini” despre tragicul eveniment orchestrat de autoritățile române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Țucărman, unul dintre puținii supravieţuitori ai Trenurilor Morţii din timpul Holocaustului, s-a stins din viaţă vineri după-amiază, la vârsta de 98 de ani, după ce a fost infectat cu virusul SARS-COV 2.

Postarea integrală a lui Andrei Muraru:

RIP Iancu Țucărman (30 octombrie 1922- 8 ianuarie 2021)

A murit Iancu Țucărman, penultimul supraviețuitor al ”trenurilor morții” din timpul Pogromului de la Iași din al doilea Război Mondial.

Oricine l-a cunoscut pe domnul Țucărman ar admite că el era întruchiparea perfectă a ceea ce îndeobște numim ”tăria fragilității” întrucât experiența sa copleșitoare era mai mereu, într-un fel hipnotic, exprimată prin cuvinte simple, prin adevăr, de o forță temeinică.

Până să fie răpus de coronavirus, domnul Țucărman a vorbit lumii, cu același ton calm și tremurat, despre „duminica aceea“ când, la 18 ani, a fost ”demascat”, arestat și aruncat într-un vagon de marfă al unui tren, alături de alte mii de oameni, în gara Iași, la finalul lui iunie 1941, spre a fi deportat. Dintre cei îmbarcați în tren, la Podul Iloaiei, destinația finală, au mai ajuns vii doar o parte, unii cu mințile pierdute și toți cu trupurile năruite de sudoare și sete. În total, din trenul aceasta, pe traseul Iași-Podul Iloaiei, au fost descărcate 1.194 de cadavre după „călătoria“ de zece ore. Al doilea tren (cronologic, acesta a demarat primul), care a plecat pe traseul Iași-Călărași, a generat 1.400 de morți în patru zile.

În acest masacru, cel mai mare de la debutul războiului împotriva Uniunii Sovietice, planificat și executat minuțios, între 28 și 30 iunie 1941, de către autoritățile antonesciene cu sprijin german, au fost asasinați în jur de 13.000 de evrei. Pe lângă cei din trenuri, alte mii de suflete au fost asasinate în vânătoarea de oameni din oraș sau au fost împușcate la marginea urbei și îngropate în gropi comune. Majoritatea victimelor au fost bărbați, dar în pogrom au căzut pradă violențelor antisemite inclusiv copii, femei și bătrâni. Dovezi incontestabile arată că pogromul a fost rodul cooperării armatelor române și germane, Jandarmeriei și Poliției. La fel de relevantă este implicarea serviciilor secrete românești – Secția a II-a a Marelui Stat Major și Serviciul Special de Informații – care, în ciuda atribuțiilor pentru culegerea, verificarea și utilizarea informațiilor pentru apărarea securității, au acționat pentru asasinarea cetățenilor români, civili. Nu putem totodată să nu remarcăm implicarea în crima colectivă a numeroși locuitori civili ai orașului.

Timp de 80 de ani după această tragedie, gândul că el, Iancu Țucărman, a fost ales ca să trăiască și să mărturisească, l-a săgetat dureros și nu i-a dat pace, dar i-a întărit rezistența. Anii i-au șters probabil multe amintiri, nu însă și momentele ”halucinante și de groază” din zilele pogromului, pe care le reconstituia ca și cum ar fi reluat mereu un cadru unic din filmul vieții.

Nu a putut uita frica densă, căldura înfiorătoare din tren, „băncile“ de trupuri umane din vagonul incandescent, strigătele și mirosul greu de carne putredă. Prin cuvintele sale, strânse și restrânse cu grijă, domnul Țucărman ne-a lăsat o frântură din bezna care i-a acoperit adolescența:

”În mod obișnuit ne serbăm ziua de naștere o dată pe an.

Eu mi-o serbez de două ori. O dată, în ziua în care m-am născut și a doua oară în ziua de 30 iunie, când consider că am renăscut, ca supraviețuitor al « trenului morții » Iași-Podu Iloaiei din 30 iunie 1941, tren în care am fost îmbarcați în vagonul meu 137 de evrei, din care am supraviețuit numai 8.

Pe jos, în vagon, era un strat de bălegar de grajd proaspăt, peste care era presărat praf de var nestins, care, în contact cu bălegarul, a degajat o căldură insuportabilă.

Micile obloane ale vagonului, care erau deschise spre interior, au fost astupate cu scânduri bătute pe dinafară de un lucrător zelos al gării; șapca de uniformă a ceferistului o am și acum în fața ochilor.

Din cauza căldurii de afară și a celei degajate de bălegarul și varul nestins din interior, toți cei închiși în vagoane am început să ne scoatem îmbrăcămintea de pe noi, unii rămânând chiar complet goi.

Fără apă și aer, cei mai sensibili, precum și cei care s-au agitat mai mult, strigând după aer și apă, au fost și primele victime.

Cu trecerea timpului, situația devenise infernală și halucinantă.

De sete, mulți au început să-și bea propria urină. Unii au înnebunit, aruncându-se în neștire de la un capăt la altul al vagonului în disperare și delir, după un strop de apă sau o gură de aer.

Distanța de 20 km dintre Iași și Podu Iloaiei, în loc de o jumătate de oră, cât se parcurge normal, am parcurs-o în 9 ore. De la ora 5 dimineața, până la ora 2 după-masa, când ușile vagoanelor au fost deschise și groaznicul chin îndurat, de asfixiere și deshidratare, a luat sfârșit, odată cu viața multora dintre noi.

Așa cum am arătat mai înainte, din vagonul meu am supraviețuit numai 8, printre care și cel care vă vorbește acum. Restul de 129 de evrei au trecut în neființă, sufocați și deshidratați.

Dintre cei 2.000 de evrei îmbarcați în gara Iași în « trenul morții » Iași-Podu Iloaiei, au supraviețuit 800, restul de 1.200 căzând victime vinovate doar pentru că s-au născut evrei.

Supraviețuitorii au fost cazați în casele evreilor din Podu Iloaiei.

Uitându-mă într-o oglindă mare care se afla în camera unde am fost cazat, nu m-am recunoscut. Eram complet desfigurat din cauza deshidratării, cu buzele supte, care nu se mai atingeau și fața piele și os.

Prima înghițitură de ceai era să mă sufoce din cauza deshidratării. Înghițind apoi picătură cu picătură, am reușit să-mi revin din starea de șoc și dezorientare în care m-am aflat.”

Iancu Țucărman, alături de Andrei Muraru, la cea de-a 75-a comemorare a Pogromului de la Iași, 28 iunie 2016 (sursa: Dan Luca)

A trăit ca un mărturisitor, deși suferința sa nu se putea trata prin confesiuni publice. Nu avea acea dilatare enormă a eului celui care supraviețuiește ca să stăpânească apoi lumea. Domnul Țucărman nu avea nimic cu vanitatea onorurilor. Chiar și atunci când Președintele Iohannis l-a desemnat cavaler al Ordinului ”Serviciul credincios” pentru ”contribuția avută la păstrarea memoriei Holocaustului”, purtarea lui a fost demnă și firească. El venea oriunde unde era chemat pentru că misiunea sa de căptătâi devenise, din 1941, aceea de a mărturisi.

În mai toate ocaziile în care l-am auzit vorbind, mesajul lui era simplu și clar și suna ca o aspirație: eșecul de a ne aminti istoria așa cum a fost are consecințe triste. Și cuvântul lui era mereu opusul intoleranței și indiferenței pentru că, mobilizat de experiența lui terifiantă, privea altfel datoria față de viață și față de ceilalți.

Vagonul său cu amintiri a fost mereu încăpător pentru oricine a încuviințat să afle adevărul despre Holocaustul românesc.

Nu mă îndoiesc că unii l-au privit întotdeauna ca pe un străin, un ”celălalt”, venit din altă lume cu poveștile lui de groază. Dar, cunoscând că tăcerea este cel mai mare aliat al răului, mărturisirea scenei vagonului lui Iancu nu ne poate face decât să căutăm ce e drept și să respingem ce e nedrept în orice colț al vieții noastre.

Domnul Țurcărman a fost de o incredibilă generozitate cu lumea care l-a trimis, în adolescență, să cunoască iadul. Oricâtă suferință și tristețe a avut în fiecare clipă a celei de-a doua vieți, detaliu pe care îl sublinia de fiecare dată când amintea despre coșmarul cotidian al verii din 1941, el a privit mereu înăuntrul celorlalți, căutând frumusețea și bunătatea.

Azi am pierdut un martor, dar în toți anii din urmă, prin mărturisirile lui, am câștigat o voce care, pe mai departe, va putea mobiliza conștiințe. A-l onora pe Iancu Țucărman înseamnă a consimți la un principiu evocat de Primo Levi și anume că moștenirea lui este moștenirea noastră: ”o bună parte din existența noastră sălășluiește în sufletele celor care se apropie de noi”.

*Am preluat relatarea lui Iancu Țucărman din volumul ”Pogromul de la Iași (28-30 iunie 1941). Prologul Holocaustului din România”, volum îngrijit de George Voicu (Iași: Polirom, 2006).

Foto: Cadavre aruncate din ”trenul morții”, compus din 18 vagoane, în timpul opririi la Podu Iloaiei, 30 iunie 1941. Din 1902 de evrei îmbarcați în tren, în timpul ”călătoriei” au murit 1194. Cadavrele au fost înhumate în gropi comune în cimitirul local (Sursa: USHMM – 68520)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

30 comentarii

  1. Omul e singura fiinţă pe care moartea şi tortura îl amuză.
    Acest om, pe lângă tortura fizica a acelor vremuri, a trăit o tortura nemarginita a proprilor ganduri.

    • @…
      Ăștia-s toți neuronii tăi, așa-i? Atunci nu ne mai mirăm de profunzimea „gândurilor” tale!

  2. Hai ba, adepti ai eroului si maretului maresal, varsati aici! Niciunul ?

    • Taci…habar nu ai. Rumegi doar ce ti se baga pe gat constant.

    • Tu crezi orice ți se pune pe tavă în față!? Crezi în cele 6 milioane de victime? Păi chiar ei au recunoscut că cifrele au fost multiplicate. Și repetate după alte „pogromuri”, cele din primul război. Și atunci tot 6 milioane de evrei au murit.

    • G4media nu are un moderator sa curete mizeria lasata de Barbu Gh. pe aici? A inceput sa duhneasca.

    • Andrei, cred ca mizerii ai tu in cap. Documenteaza-te unde trebuie despre originile, propagatorii și criminalii comuniști (mulți dintre ei fiind semeni cu cei care acum se dau victime, Genrikh Yagoda a facut prăpăd în Holodomor). Hai sa vedem istoria asa cum a fost, nu cum ni se inoculeaza in prezent pe toate canalele media de catre cei interesați sa ascunda adevarul). Au suferit si unii si ceilalți, au ucis și unii și ceilalți, dar propaganda funcționează doar intr-o aingură direcție de 70 de ani. Deh, invingătorii iau caimacul. Sănătoși să fim!

    • @Andrei,
      Ăștia ca tine sunt chiar mai periculoși ca Țuchermanov-ul ăsta.

  3. Foarte tragic, de neiertat si de neascuns. Insa, de ce amintim numai despre aceste povesti, care sunt coser si publicly correct sa le discutam? De ce nu discutam, cel putin, la fel de des, si despre suferinta noastra, a romanilor. De ce nu se discuta despre miile de „pogroame” locale realizate de rusi si ucrainieni impotriva noastra? Cate lume, care stie de acest pogrom, stie de episodul Fantana Alba din Ucraina? Cata lume stie ca vanatorii de munte au gasit in muntii Iaila din Crimeia in 1942-43 sate de romani moldoveni mutati fortat acolo din vremea tarilor? De cand au ocupat rusii teritorile noastre de est, din jurul anului 1750, a avut loc o distrugere constanta si etapizata, indiferent de regim, a romanilor. Estimarea mea este ca in jur de un milion de romani au fost mutati fortat, dusi in lagare de munca fortate si pur si simplu omorati intre 1750 si 1989. Avem un muzeu al holocaustului poporului evreu, dar nu unul al propriului nostru popor. Nu vi se pare rusinos?

    • Rusinos pare felul in care ai ales momentul si „tehnica” sa „discuti” despre asta .
      O replica in spatiul pentru comentarii de la subsol , semnat „Timisorean” ?
      De ce nu un documentar , aici pe g4media , despre ce au gasit vanatorii de munte in 1942-43 in munti?
      Astepram cu nerabdare articolul .

    • @Mapa, vezi memoriile si jurnalele de pe worldwar2.ro, mai precis jurnalul Sublocotenentului Constantin Nicolescu, data 14.09. Se pare ca am retinut eu gresit nu era in muntii Iaila, era pensinsula Kerci. Nu scriu articole si nu sunt istoric, dar subiectul asta nu este prea abordat de istoricii si ziaristii de la noi, ca se supara rusii, si poate si altii. Este mai usor sa descrii ce au facut ai tai la altii. Si cand ar fi momentul potrivit? Nu am adus vorba ca sa scuz pe cineva sau sa minimizez ce au facut unii dintre romani, dar prea mi se pare ca discutam numai despre o parte din adevar. Haide sa discutam de toate holocausturile, si cel roman, si cel armean, si cel bur/olandez (cata lume stie ca lagarele de concentrare au fost inventate de englezi sub conducere si lui Churchill in razboaiele burilor din Africa de Sud, si de aici s-au inspirat unii nemti si probabil le-au perfectionat in mintea lor bolnava).

  4. Prostia+răutatea+invidia+puterea—-> Crimă

  5. Acum ne plangem ca purtam masca si ne sufocam,ca suntem inchisi in casa si obligati sa ne uitam pe Netflix,sa stam pe Facebook si TIK TOK etc…Unde sunteti AURolacilor?!!

  6. O imensa rusine pentru noi, romanii. Cum ajungi sa te transformi in monstru si totusi sa te crezi normal ?

    • Se pare ca foarte ușor…prin lipsa educației și ignoranță. Câți din cei care au votat AUR știu cine este Antonescu și ce a făcut sau Zelea Codreanu și crimele comise? Crezi ca ceferistul de bătea cuie în scandurile ce sigilau viața evreilor gândea?

    • @Andrei2,
      Eu mă rușinez că tu te pretinzi a fi român. Dar nu prea cred, eu cred că ești român ca și Petre Roman.

  7. CHIAR NIMENI NU CITEȘTE CU ATENȚIE CE DECLARĂ ȚUCĂRMAN?
    Eu știam că omul rezistă fără apă 3 zile. VOI????

    • Citește tu mai bine. Poate în condiții normale, dar în condițiile din acel tren, cu acele substanțe care produceau o căldură puternica și lipsa aerului, a oxigenului, te dezhidratezi și te sufoci repede. Și apoi mori.

    • Intr-adevar provestea pare cusuta cu ata alba. In 10 ore au murit aproape toti si au inceput sa si putrezeasca din ce spune domnul acesta

    • @Cineva,
      Băi, mai ai frați??? Sper că nu te-ai puit….

    • @Dan: https://en.m.wikipedia.org/wiki/Heat_stroke

      „Vagoanele au fost închise ermetic, iar ferestrele de aerisire au fost acoperite cu scânduri, astfel că cei care nu au murit de foame sau sete, și-au pierdut viața prin asfixiere.”

      Serios, nu încercați sa negați niște fapte, mai ales aceste fapte…

  8. Ba, da deștepți sunteți.Romania n_are nicio treaba cu întâmplările de la Iași. România se afla sub papucul nemților, aceștia declarasera stare de urgență, au luat niște masuri împotriva evreilor. Nemții au fost condamnați pt intamplarea de la Iași odată pt totdeauna, sentința definitiva, au plătit vreo 1000 de pensii celor care au avut de suferit. Romanii nu au făcut parte din proces. Ce treaba avem noi cu ceea ce au făcut nemții? Pai, voi va imaginați ca dacă România avea vreo vina scăpa fără sa fie condamnata la procesul din 48? Citiți sentința! Apoi, după 48 când evreii comuniști au pus stăpânire pe România credeți ca iertau ei pe romani? Nu făceau publice documentele? Va treziți după 80 de ani sa acuzați Romani de progrom, și cică la Iași, un oraș în care evreii stăpânea tot, erau majoritari. Nu vă este un pic rușine?

  9. Si-am incalecat pe-o sa
    Si v-am spus povestea sa
    Si-am incalecat pe capsuna
    Si am citit statistici despre durata de viata a unei badante.

  10. Morgenstern se plângea că mânca Delma în acele vremuri.au pus-o șefa teatrului evreiesc de stat.lua salariu cu camionul de acolo

  11. Homo homini lupus est .

  12. Poporul roman a fost mereu alaturi de fratele sau mai mare, poporul german, in lupta impotriva Regimului Nedemocratic de la Rasarit.

  13. !Avram Iancu

    sunteti in grava eroare!

    nemtii/nazistii nu au avut dreptul sa se substituie autoritatii statului roman!

    inainte de a scrie ineptii cred ca minima decenta fata de victime v-ar obliga sa va informati!

    aveti acces interzis la biblioteca!

    va este greata sa cititi! am o sugestie Denis Deletant * Aliatul uitat al lui Hitler*, se poate cumpara de pe e-mag, 45 de lei, fara taxele de transport

    dupa aceea mai discutam!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.