Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm: Eliminarea probelor video ar afecta cooperarea cu autoritățile române în domeniul justiției

Statele Unite ale Americii urmăresc „îndeaproape” iniţiativa Parlamentului de a prezenta un nou pachet de modificări în Justiţie, unele eventuale modificări putând afecta inclusiv colaborarea autorităţilor americane cu omologii români din acest domeniu, a declarat, marţi, ambasadorul SUA, Hans Klemm. „Dacă este imposibil de luat în considerare monitorizarea video, acest lucru ar restrânge eventual posibilităţile noastre de cooperare cu autorităţile române din domeniul Justiţiei”, a indicat diplomatul american.

• În decembrie 2017, șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, a atras atenția, în Comisia specială în care se discută modificările la Codurile Penal și de Procedură Penală că România se întoarce cu câteva zeci de ani în urmă din cauza faptului “că nu mai putem urmări traseul unui potențial terorist”. Horodniceanu s-a referit în mod special la amendamentul prin care se elimină utilizarea camerelor stradale de luat vederi ca mijloace de probă. Șeful DIICOT a pus aceste modificări în antiteză cu mijloacele de probă utilizate de alte state, ca Israel, Statele Unite sau China, despre care a spus că sunt cu câteva zeci de ani înaintea României.

Hans Klemm a apreciat iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis de a trimite primul pachet de modificări din Justiţie la Comisia de la Veneţia.

„În mod repetat, anul trecut în special, am prezentat foarte clar îngrijorările noastre referitor la primul pachet al Legilor Justiţiei, care trec prin diverse faze de analiză. Cred că decizia preşedintelui de a trimite legile la Comisia de la Veneţia, pentru consultare la nivel internaţional, este una foarte bună”, a punctat Klemm.

SUA sunt atente, în prezent, la noile propuneri de modificări din dreptul penal, a spus el.

„Acum urmărim, cât putem de îndeaproape, iniţiativa Parlamentului privind un alt pachet ce ar răspunde la deciziile Curţii Constituţionale din ultimii ani, cu privire la Codul de procedură penală şi Codul penal”, a explicat Hans Klemm.

El a prezentat şi motivele pentru care SUA monitorizează acest proces.

„Vrem să ne asigurăm că schimbările legislative vor face sistemul judiciar românesc mai puternic, vor asigura independenţa Justiţiei, statul de drept şi lupta împotriva corupţiei”, a declarat Klemm.

Diplomatul a amintit şi de cooperarea SUA – România în domeniul judiciar.

„Statele Unite cooperează în mod eficient cu procurorii. (…) Vrem să ne asigurăm că aceste schimbări nu vor face dificil sau chiar imposibil pentru autorităţile americane din domeniul justiţiei – agenţii sau procurorii – să coopereze cu omologii lor români”, a punctat el.

Întrebat dacă există îngrijorări că acest lucru s-ar putea întâmpla, Klemm a răspuns: „Da, de asta urmărim îndeaproape”.

Rugat să menţioneze nişte schimbări anume în acest context, Klemm a răspuns că „un exemplu este discuţia despre ce probe pot fi luate în considerare în instanţă într-un caz penal, despre tipul de probe”.

Reamintim că Asociația Forumul Judecătorilor din România și-a exprimat ferm dezacordul și îngrijorarea în legătură cu proiectele legislative de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală aflate în dezbatere publică, al căror conținut reprezintă, neîndoielnic, o involuție în crearea unui sistem de justiție penală modern și adaptat noilor realități sociale, precum și o denaturare a scopului procesului penal și a politicii penale a statului, fiind evidentă schimbarea de paradigmă de la o justiție penală care protejează victimele infracțiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziție privilegiată, se arată într-un comunicat transmis G4Media.ro.

Consiliul legislativ arată, în observațiile pe marginea modificărilor la Codul Penal și de Procedură Penală, consultate de G4Media.ro, că faptele de corupţie ale mai multor categorii de funcţionari publici vor fi dezincriminate prin abrogarea art. 175 alin (2) din Codul penal și recomandă ”reanalizarea soluției legislative”.

Potrivit HotNews.ro, printre propuneri de modificare a codurilor penale se află abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, redefinirea grupului infracțional organizat, astfel încât acesta nu poate fi definit ca un grup format ocazional pentru comiterea unei infracţiuni ce nu are continuitate sau o structură determinată.

Una dintre prevederile cuprinse în proiectul de modificare a codurilor penale depus în Parlament vizează modalitatea de audiere a unei persoane, care nu trebuie să depăşească mai mult de şase ore din 24. O altă modificare arată că înregistrările convorbirilor nu mai pot fi folosite ca probe.

Hotnews.ro mai scrie că o altă prevedere arată că, dacă acţiunea de traficare nu a fost consumată, simpla ”laudă”, care conduce la dobândirea unor foloase necuvenite, este infracţiune, dar e înşelăciune, nu trafic de influenţă.

Potrivit proiectului de modificare a codurilor penale depus în Parlament, substituirea avocatului ales poate fi realizată doar cu acordul inculpatului, iar în lipsa acordului acestuia anchetatorii nu pot desemna un avocat din oficiu. De asemenea, denunțătorul poate beneficia de „imunitate”, adică scutirea sau reducerea pedepsei, doar în cazul în care face denunțul în șase luni de la comiterea faptei.
O altă modificare se referă la interdicția comunicării publice de informații, în cursul anchetei sau în camera preliminară, provenind de la autorități, persoane fizice sau juridice, despre persoanele sau faptele vizate.