Marcel Ciolacu și Teodor Meleșcanu vor contesta la CCR adoptarea bugetului fără dezbatere parlamentară / Ciolacu: De la Ceaușescu, România nu a mai cunoscut așa ceva. Orban va intra în istorie ca singurul prim-ministru care și-a permis să facă așa ceva

Președinții Camerei Deputaților și Senatului, Marcel Ciolacu și Teodor Meleșcanu, vor contesta la Curtea Constituțională (CCR) adoptarea de către Guvernul Orban a bugetului pe 2020 fără dezbatere, a anunțat președintele interimar al PSD.

Acesta a precizat că este fără precedent în Europa ca un buget să fie adoptat fără dezbatere parlamentară, menționând că de la Ceaușescu nu și-a permis nimeni în România așa ceva.

„Bugetul de stat, deoarece a fost asumare a răspunderii de către Guvernul României şi de către Orban, va fi atacat astăzi de către mine şi de către preşedintele Senatului ca şi conflict constituţional, la CCR (…). Nu există precedent în Europa ca un guvern democratic să vină cu un buget fără să fie dezbateri în Parlament. De la Ceauşescu, România nu a mai cunoscut aşa ceva, de 30 de ani. Chiar dacă nu vom reuşi să stopăm acest buget, cu certitudine, dacă decizia ne va fi favorabilă, vom stopa ca altcineva în viitor să facă acest lucru. Cu alte cuvinte, Ludovic Orban va intra în istorie ca primul prim ministru care şi-a permis acest lucru, nu numai din România, ci din Europa democratică”, a spus Ciolacu.

El a adăugat că în data de 30 decembrie va depune sesizare pe OUG 114.

„Efectele ordonanţei vor fi suspendate până ce CCR va da o decizie”, a spus Ciolacu.

Preşedintele interimar al PSD a declarat că social-democraţii nu exclud depunerea unei moţiuni de cenzură, în cazul în care şi alte formaţiuni se vor alătura acestui demers.

„S-au discutat toate variantele. Nu excludem varianta de moţiune în trei zile, în cazul în care şi alte formaţiuni politice vor dori să se alăture demersului nostru”, a arătat el într-o declaraţie de presă susţinută la finalul şedinţei Comitetului Executiv al PSD.

Senatul şi Camera Deputaţilor se reunesc, luni, în şedinţe comune succesive, pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2020 şi modificarea OUG 114/2018.

G4Media.ro a scris încă de săptămâna trecută că Marcel Ciolacu, în calitate de președinte al Camerei Deputațilo, va sesiza Curtea Constituțională reclamând un conflict juridic între Parlament și Guvern după ce Cabinetul Orban își va angaja răspundere pe legea bugetului pentru anul viitor.

Practic, Marcel Ciolacu va cere judecătorilor constituționali să spună dacă Guvernul, puterea executivă, interferează sau nu în atribuțiile Parlamentului, puterea legislativă, în ceea ce privește modalitatea de adoptare a bugetului.

Sesizarea lui Ciolacu nu va împiedica intrarea în vigoare a bugetului pe 2020.

Acțiunea președintelui Camerei se va întemeia pe articolul 138 din Constituție pe prevederile referitoare la buget din Regulamentul ședințelor comune al Camerei Deputaților și Senatului.

Ce prevede Constituția: 

• Art. 138, alin (2): Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.

Ce prevede Regulamentul ședințelor comune ale Camerei și Senatului:

• Art. 59. – (1) Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmesc anual de către Guvern şi se supun aprobării şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
  • (2) Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către Guvern birourilor permanente ale celor două Camere, care vor asigura difuzarea acestora către deputaţi şi senatori şi vor întocmi programul de dezbatere şi adoptare a respectivelor proiecte, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare. 
• Art. 60. – Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către birourile permanente, spre dezbatere şi avizare, comisiilor pentru probleme de buget şi de finanţe. Celelalte comisii avizează aceste proiecte în legătură cu acele capitole care intră sub incidenţa obiectului lor de activitate.
• Art. 61. – Grupurile parlamentare, deputaţii şi senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise şi motivate, în cel mult 5 zile de la data primirii proiectului.
• Art. 62. – (1) Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc câte un raport comun asupra fiecărui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise şi cele respinse, cu o scurtă motivare a soluţiei adoptate.
  • (2) Rapoartele comune se întocmesc în cel mult 30 de zile de la sesizare.
• Art. 63. – Dezbaterea proiectelor de buget în şedinţă comună este precedată de prezentarea de către iniţiator a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum şi a raportului comun. Raportul este prezentat de către unul dintre preşedinţii comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de aceştia.
• Art. 64. – (1) La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvântul numai câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum şi un reprezentant al parlamentarilor care nu fac parte din asemenea grupuri.
  • (2) Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.
  • (3) În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.
• Art. 65. – (1) După încheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecărui buget.
  • (2) La discutarea fiecărui articol, deputaţii şi senatorii pot lua cuvântul.
  • (3) În cursul luărilor de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.
  • (4) Preşedintele care conduce lucrările poate supune aprobării şedinţei comune sistarea discuţiilor la articolul dezbătut.
• Art. 66. – (1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse.
  • (2) În cursul dezbaterilor, deputaţii şi senatorii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
  • (3) În plenul celor două Camere se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de şedinţă.
• Art. 67. – Amendamentele şi articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările şedinţei comune.
• Art. 68. – După încheierea dezbaterilor pe articole, proiectele de legi se supun în ansamblu votului final al deputaţilor şi senatorilor.