Alegeri prezidențiale în Franța: Emmanuel Macron, prins din urmă de scăderea puterii de cumpărare după ce s-a concentrat pe Ucraina – analiză Le Monde

Analiză Le Monde, preluată de Rador:

La început, războiul i-a întărit poziția de favorit președintelui în exercițiu; treptat, însă, campania a devenit un surplus, departe de preocupările cotidiene ale francezilor

La începutul lunii martie, scenariul părea scris dinainte: Emmanuel Macron avea toate șansele să fie reales pentru un al doilea mandat. Beneficiind de efectul „războiului în Ucraina”, declanșat pe 24 februarie, candidatul la președinte a urcat în intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale, fiind creditat cu 30,5% în primul tur, cu mult înaintea adversarului său de extrema dreaptă, Marine Le Pen (14,5%), conform celui de-al șaselea val al sondajului Ipsos-Sopra Steria pentru Le Monde.

Favorit în sondaje de câteva luni, șeful statului și-a mărit decalajul față de contracandidații săi în proporții nemaivăzute de la începutul mandatului de cinci ani. Chiar înainte de a începe, campania electorală părea deja încheiată.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Rolul de mediator jucat de Macron între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelensky, i-a consolidat statura prezidențială. „Efectul drapel”, descris de sondaj, a fost vizibil. Sondajele au dictat apoi strategia: Macron trebuie să rămână cât mai mult în postura de președinte, pentru a continua să profite de acest „avantaj competitiv” față de adversarii săi.

De obicei nu foarte comunicativ cu jurnaliștii, Palatul Elysée comunică acum excesiv în legătură cu acțiunile diplomatice ale președintelui. Pe 7 martie, secretarul general al partidului La République en Marche (LRM), Stanislas Guerini, l-a prezentat drept „singurul șef de stat care continuă să vorbească cu Vladimir Putin”. Orice mișcare a fost valorificată pentru a-l arăta undeva deasupra competitorilor săi, ceea ce a enervat opoziția, care denunță, prin vocea președintelui Les Républicains (LR) al Senatului, Gérard Larcher, „o scenarizare a crizei de către președintele Republicii”.

Drapat în statutul său de mare favorit, Macron a făcut apoi alegerea securității. După ce și-a anunțat candidatura pe 4 martie într-o scrisoare către francezi plină de formule generale, el se mulțumește cu „conversații” sau videoclipuri promoționale pe rețelele de socializare. De ce să-și asume riscul de a face campanie, când este deja câștigător?

Costumului prezidențial pare că s-ar șifona prin participarea la o dezbatere cu concurenții săi. Deputatul LRM Jean-François Eliaou spune cu voce tare ceea ce cred mulți macroniști în tăcere: „Calitatea personalităților candidaților nu justifică să ne coborâm să discutăm cu ei”. „Emmanuel Macron, care s-a lăudat mereu cu apetitul său pentru risc, a devenit comod, valorificându-și avantajul până la capăt”, subliniază secretarul național al Europe Ecologie-Les Verts, Julien Bayou, acuzându-l pe șeful statului că dorește „să treacă peste dezbateri și alegeri”.

Un avertisment serios

O lună mai târziu, peisajul politic s-a schimbat dramatic. În ajunul primului tur, macroniştii au trecut de la încredere la îngrijorare, observând erodarea treptată a intenţiilor de vot pentru campionul lor, în timp ce Marine Le Pen înregistrează o ascensiune lentă, dar constantă, până la reducerea decalajului în primul tur și la prezența în marja de eroare a sondajelor în al doilea tur. Un accident electoral devine posibil pentru Emmanuel Macron.

Dacă această evoluție a raporturilor de putere se explică parțial prin măsurile nepopulare pe care candidatul la președinte le-a propus pe 17 martie, în cadrul prezentării proiectului său de candidatură (pensie la 65 de ani, discurs împotriva profesorilor), ea provine și din schimbarea percepției franceze asupra războiului din Ucraina și a rolului jucat de șeful statului în acest conflict.

„La început, războiul a creat un adevărat șoc în opinia publică. Acest lucru a fost favorabil lui Emmanuel Macron, care a devenit persoana potrivită pentru a face față crizelor.

Dar, foarte repede, Ucraina și campania prezidențială au părut două scene paralele, funcționând aproape independent”, analizează Brice Teinturier, CEO adjunct al Ipsos. Cu un dublu efect negativ pentru favorit. „În timp ce gestionarea acestui conflict l-a avantajat, brusc acela;i conflict a încetat să mai fie un punct forte pentru el, pentru că în timp ce îi vedeam pe adversari dezbătând, el era în altă parte, în afara scenei franceze”, notează Teinturier. ”Apoi campania lui l-a făcut să pară distant în ochii alegătorilor”. „Am impresia că președintele nostru nu este acolo pentru noi. Că nu-mi cunoaște viața”, spunea un ascultător la France Bleu, pe 22 martie, cerându-i să dedice mai puțin timp Ucrainei pentru a fi mai preocupat de soarta francezilor. O intervenție care sună ca un avertisment serios pentru cel care au ales sloganul „Cu tine”.

În loc să străbată țara, Macron se epuizează în întâlniri dedicate Ucrainei, precum cele din 24 și 25 martie, când a avut pe agendă un summit NATO, G7 și un Consiliu European la Bruxelles. „Sunt nevoit să-mi organizez timpul, am mai puțin timp disponibil pentru campanie decât concurenții mei”, regreta el pe 5 aprilie.

„Gândește-te la noi, cei mici! »

Macron mai are un handicap: încetul cu încetul, francezii devin mai îngrijorați de consecințele economice ale războiului decât de conflictul propriu-zis. În special observă scăderea puterii de cumpărare, cu creșterea prețurilor la energie și alimente.

Conștient că absența sa virtuală de pe scena națională se transformă într-un handicap, Macron a încercat să corecteze situația, făcând trei deplasări pentru a afișa imaginea unui candidat în contact cu francezii.

De fiecare dată, a fost chestionat pe subiectele vieții de zi cu zi. Mai ales referitor la creșterea prețurilor. Problemele medicale, problemele cu locuințele, dar și pensionarea la 65 de ani sunt întrebări la ordinea zilei în Fouras, în Charente-Maritime. De fiecare dată pe un ton dezaprobator. „Noi, clasa de mijloc, pensionarii mici, fermierii… Trebuie să facem ceva! O să murim, domnule președinte! Gândește-te la noi, cei mai mici!” – a țipat din nou o doamnă, pe 5 aprilie, în Spézet, în Finistère.

Preocupări pe care Marine Le Pen le valorifică conducând timp de câteva luni o campanie locală axată pe puterea de cumpărare. „Ceea ce mă surprinde este că președintele Republicii Franceze nu se gândește mai întâi la francezi”, a acuzat ea pe 19 martie. O modalitate de a apăsa pe principalul punct slab al lui Macron.

Doar 27% dintre francezi cred că „Macron înțelege bine problemele oamenilor”, potrivit celui de-al optulea val al sondajului Ipsos-Sopra Steria pentru Le Monde. Dar dacă războiul din Ucraina i-a complicat campania, nu i-a diminuat statura. În același sondaj, 65% consideră că „are înfățișarea unui președinte” și 64% că „este capabil să facă față unei crize grave”. Un atu pe care domnul Macron încearcă să-l exploateze. Marți, la Finistère, el și-a evidențiat „capacitatea de a face față unor evenimente imprevizibile”, dorind să amintească că a fost capabil să se adapteze diferitelor crize cu care a trebuit să se confrunte, de la „vestele galbene” până la Covid-19, și acum Ucraina.

Un conflict pe care intenționează să se bazeze și pentru ca astfel Marine Le Pen să piardă puncte. Marți, șeful statului a vizat-o, denunțându-i „complezența față de Vladimir Putin” și „finanțarea din partea Rusiei”. Un unghi de atac pe care macroniștii intenționează să-l exploateze din plin în perspectiva unui eventual al doilea tur de scrutin la care ar participa liderul de extremă dreapta. „Francezii nu vor dori să-și încredințeze diplomația și armata lor unui candidat pro-Putin și anti-european”, afirma purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Attal, miercuri, într-un interviu pentru L’Obs. Un argument care lovește în plin, potrivit deputatului LRM Sacha Houlié. „Cine ar vrea o Marine Putin președinte?“, le lansează alegătorilor.

Războiul din Ucraina continuă să ”aranjeze cărțile” alegerilor prezidențiale din Franța.

Autor: Alexandre Lemarié / Traducerea Rador: Ruxandra Lambru /