Alegeri cu miză majoră pentru șefia CSM: instituția va face anul viitor mutări cruciale pentru Justiție / Judecătoarele Andrea Chiș și Gabriela Baltag concurează joi pentru postul de președinte

Alegerile pentru noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii vor avea loc joi, iar bătălia pentru pentru funcția de președinte se va duce între judecătoarele Andrea Chiș și Gabriela Baltag. Chiș și-a anunțat, joi, oficial candidatura, făcând public proiectul de candidatura. Judecătoarea Gabriela Baltag a confirmat pentru G4Media.ro că și-a depus candidatura și a pus redacției la dispoziție proiectul de candidatură.

Funcția de președinte al CSM, pe un an de zile, reprezintă o poziție cheie în sistemul judiciar. Instituția va face anul viitor trei mutări importante pentru justiția din România, între care numirea unui nou șef la Înalta Curte și la Inspecția Judiciară.

Despre importanța alegerilor pentru funcția de președinte CSM scrie chiar judecătoarea Andrea Chiș în proiectul său de candidatură.

Miza alegerilor. ”Anul ce urmează aduce pe agenda consiliului chestiuni de importanță majoră pentru sistemul judiciar, respectiv:

• numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție,
• numirea noului sau a noilor inspectori șefi ai Inspecției sau Inspecțiilor Judiciare,
• precum și organizarea alegerilor pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii.

Președintelui CSM îi revine un rol important în propunerea calendarului și stabilirea ordinii de zi a ședințelor. Pentru stabilirea calendarului alegerilor pentru noul CSM, e nevoie și de consultarea instanțelor și parchetelor. Cuvintele cheie sunt previzibilitate și responsabilitate”, se arată în proiectul de candidatură al judecătoarei Andrea Chiș.

Cine este șeful CSM? În prezent, funcția de președinte al CSM este deținută de judecătorul Bogdan Mateescu, care conduce și secția de judecători. Actualul președinte își încheie mandatul cu excluderea judecătorului Cristi Dănileț din magistratură, decizie care a generat îngrijorări la Bruxelles și Ambasada SUA, dar și din partea asociațiilor de magistrați din țară.

Aflat de partea protestatarilor pe vremea lui Dragnea, după ce a fost ales șef al CSM în acest an, judecătorul Bogdan Mateescu s-a aliat în Consiliu chiar cu cele pe care înainte le blama, judecătoarele din grupul Savonea. Tatăl lui Mateescu este primar PNL în Băile Govora. Cei doi Mateescu, tată și fiu, au fost vizați de un dosar de corupție redeschis la Secția Specială, clasat însă în vara lui 2020.

Ce face președintele CSM? Președintele CSM controlează activitatea administrativă a consiliului, adică stabilește ordinea de zi a ședințelor plenului și a secțiilor. Practic, cam tot ce ține de cariera magistraților sau de activitatea instanțelor (regulament de ordine interioară, posturi la concurs, înființare sau desființare de secții) intră în competența Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele CSM este apoi interfața instituției, el comunică cu celelalte puteri în stat și.

Cum se desfășoară alegerile? Alegerile pentru noua conducere a CSM au loc joi, 16 decembrie. Potrivit unor modificări operate de PSD la legile justiției, cele două secții (de judecători și de procurori) desemnează prin vot candidatul la funcția de președinte, respectiv de vicepreședinte.

Ședința secției de judecători este programată joi la ora 12. Secția de procurori din CSM l-a desemnat deja pe Nicolae Solomon pentru funcția de vicepreședinte.

Noua conducere a CSM este aleasă apoi prin votul plenului, format din 19 membri: 14 judecători și procurori, ministrul justiției, șefa Înaltei Curți și cei doi reprezentanți ai societății civile). Plenul CSM se va reuni joi de la ora 13.

Cine este Andrea Chiș?

Judecătoarea Andrea Chiș s-a plasat constant în tabăra reformistă din CSM. A fost printre puținii judecători din secție care a votat împotriva excluderii judecătorului Cristi Danileț din magistratură.

Potrivit juridice.ro, Andrea Annamaria Chiș este judecător de peste 25 de ani. A fost judecător la Curtea de Apel Cluj și este lector universitar dr. la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. A scris și a coordonat proiectul TAEJ – Transparență, Accesibilitate și Educație Juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, având ca și componente comunicarea interprofesională offline și online, precum și cu celelalte puteri ale statului și mass media.

Din proiectul de candidatură depus de Andrea Chiș:

• Despre Inspecția Judiciară: Am făcut parte din comisia de examinare a actualului inspector șef al Inspecției Judiciare, dar nota mea a fost anulată, iar Inspecția Judiciară, în continuare, așa cum am arătat în anul 2016, reprezintă o amenințare din interiorul sistemului judiciar, având în continuare o practică neunitară, o lipsă de transparență a soluțiilor de clasare, iar cel puțin aparența creată de această instituție este de tratament diferențiat, mai cu seamă în ceea ce privește libertatea de exprimare, între colegii care au criticat în acești ani legile justiției și cei care le-au susținut.
• Despre Secția Specială: am propus public, în ședința Plenului, o garanție suplimentară în cazul desființării SIIJ, înțelegând optica și îngrijorarea unor colegi, chiar dacă nu eram de aceeași părere în ceea ce privește utilitatea acestei instituții și garanțiile pe care le oferea cu privire la independența judecătorului și a procurorului, însă propunerea mea nu a fost însușită și nici nu au existat altele în avizul pe care l-am dat cu privire la propunerea de desființare. Sunt deschisă să discut cu colegii mei din consiliu, din instanțe și parchete garanția propusă deja sau altele și voi facilita o decizie la nivel de sistem, acceptată de o majoritate.
• Despre valul de pensionări din sistem: Cu tristețe constat că am avut prevăzut corect, cu mai mulți ani în urmă, că pensionarea colegilor la împlinirea vechimii de 25 de ani în profesie, excepție până la momentul alegerii actualului consiliu, va deveni un fenomen pe scară largă și aceasta nu datorită amenințărilor externe legate de abrogarea pensiilor de serviciu, care, așa cum se cunoaște, au fost înlăturate prin deciziile Curții Constituționale, ci datorită nouă, celor aleși de colegii noștri.
• În prezent, foarte mulți colegi, în special de la instanțele de control judiciar – Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel și tribunale, dar și de la judecătorii, aleg să se pensioneze de îndată ce ating vechimea cerută de lege. Se depopulează curțile și tribunalele.
• Sunt puțini cei care mai doresc să promoveze în funcții de execuție, dar și de conducere. Avem un număr foarte mare de funcții de conducere ocupate prin delegări repetate, iar în cazul unora durata lor depășește durata unor mandate sau chiar a două (maxim) posibile, ceea ce este cu totul anormal.
• Chiar dacă am adoptat regulamente ce permit evaluarea abilităților de judecător a celor care doresc să promoveze efectiv pe funcții de execuție (așa cum mi-am dorit în proiectul de candidatură), e nevoie de o evaluare a modului în care acestea au fost aplicate, pentru a verifica dacă sunt stimulați colegii să candideze ori, dimpotrivă, să se pensioneze.

Citește aici integral proiectul judecătoarei Andrea Chiș, membru CSM

Cine este Gabriela Baltag?

Judecătoarea Gabriela Baltag a fost şefa Asociaţiei magistraţilor şi provine de la Tribunalul Neamţ. Împreună cu Evelina Oprina, ea reprezintă nucleul cel mai dur anti-reformist din CSM. Cele două judecătoare sunt mai vehemente chiar şi decât tabăra Savonea împotriva DNA şi SRI.

Ele au criticat constant binomul DNA-SRI şi – ceea ce au numit – abuzurile DNA. Judecătoarea Gabriela Baltag este o obişnuită a platourilor Antenei 3 şi a luju.ro, o publicaţie vehementă împotriva justiţiei.

Judecătoarele Gabriela Baltag şi Evelina Oprina au votat, luni, pentru diminuarea salariului cu 25% timp de un an, în cazul judecătorului Cristi Dănileț.

Din proiectul de candidatură:

• Sunt în măsură să afirm faptul că la data de 01.08.2016 salarizarea aplicabilă familiei ocupaționale ,,Justiție” trebuie să aibă la bază o valoare de referință sectorială de 605,225 lei. Prin urmare, la momentul intrării în vigoare a prevederilor Legii nr.153/2017, salariile existente în sistemul judiciar trebuiau să includă în calculul lor o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, motiv pentru care plafonarea și deci grilele din acest act normativ menționat mai sus nu sunt aplicabile sistemului judiciar.
• Cât timp ordonator principal de credite rămâne Ministerul Justiției și nu Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel cum a decis recent Consiliul Superior al Magistraturii atunci când a acordat aviz pozitiv12 pe un proiect legislativ de modificare a art. 131 și art. 132 din Legea nr. 304/2004 de organizare judiciară, instanțele vor fi reprezentate de o parte a executivului spre deosebire de
  parchete care au propria lor reprezentare prin Procurorul General.
• Ministerul Justiției a rămas mereu în urmă cu emiterea actelor administrative care au vizat salarizarea, împrejurare ce a generat mari nemulțumiri la nivelul instanțelor, conducând implicit și la declanșarea a numeroase situații litigioase. Mai mult decât atât, Ministerul Justiției nu poate să invoce în argumentarea soluțiilor administrative adoptate în cazuri particulare, respectiv în emiterea de astfel de ordine, doar existența de hotărâri judecătorești definitive, întrucât atunci când o componentă salarială importantă, așa cum este valoarea de referință salarială( e.g. VRS 605,225 lei) sau un coeficient de ierarhizare( e.g. coeficienții prevăzuți la litera A, pct. 6-13 din anexa la OUG nr. 27/2006, reținuți în raport cu funcția deținută, respectiv
  la nivelul indemnizației procurorilor DNA și DIICOT), stabiliți în baza unui titlu executoriu, trebuie extinsă/extinse la întreaga familie ocupațională, potrivit celor dispuse în mod obligatoriu prin Decizia CCR nr. 794 din 15 decembrie 2016.
• Președintele Consiliului Superior al Magistraturii împreună cu ceilalți membri ai Consiliului pot depune toate diligențele necesare pe lângă ordonatorul principal de credite pentru a urgenta înlăturarea discriminărilor și, astfel, corectarea înțelegerii și aplicării greșite a dispozițiilor legii în materie de salarizare.
• Tema pensiei de serviciu a magistraților reprezintă un subiect permanent de adresabilitate a reprezentanților celorlalte două puteri care au înțeles că doar astfel pot convinge populația că îi pot garanta un anumit standard de viață, anume, supunând o altă autoritate a statului unui permanent linșaj, dar mai ales punând presiune și obligând-o să facă față provocărilor declanșate în acest mod în detrimentul concentrării depline asupra misiunii ce îi este încredințată prin Constituție și lege.
• Din calitatea de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere și experiența anterioară, dar mai ales pregătirea profesională pe care am dobândit-o în timp, pe care am dedicat-o și folosit-o mai apoi, în consultări și diferite expuneri publice corecte, asumate, ce nu au reprezentat niciodată o nesocotire a locului și rolului magistraților, pot aduce nu doar un
  an de liniște pe acest segment, pot convinge celelalte două puteri că această manieră de abordare a temei pensiei de serviciu este în detrimentul întregii societăți.
• Despre inspecția judiciară: După atâția ani pot spune că, probabil, cea mai deplină independență s-ar garanta Inspecției Judiciare dacă aceasta nu ar mai fi, în niciun mod, legată
  de Consiliul Superior al Magistraturii. Activitatea disciplinară a inspectorilor judiciari ar fi poate mai puțin contestată dacă nu ar mai exista instituția avizării și nici cea a confirmării soluțiilor (…) Activitatea Inspecției Judiciare nu este deloc una populară, motiv pentru care ea formează subiectul a numeroase critici, actele emise făcând obiectul unui număr considerabil de
  litigii înregistrate pe rolul instanțelor/

Citește aici integral proiectul judecătoarei Gabriela Baltag, membru CSM

Potrivit Constituției, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.

Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

Sursa Foto: Colaj G4Media.ro