Comunitatea Declic anunţă că atacă la Curtea de Apel Cluj procedura de numire a Liei Savonea la conducerea Curții Supreme / 69.000 de cetăţeni au semnat petiţia „Nu mai promovaţi judecători toxici” / Declic susține prin avocați acțiunile în instanță în dosarul 10 august și în cazul tinerei abuzate în tabăra AUR

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Comunitatea Declic a anunţat joi că atacă în instanţă procedura de numire a Liei Savonea la conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

„În acest moment, procesul este în pregătire. Acțiunea va fi depusă la Curtea de Apel Cluj. Declic are în prezent numeroase procese în instanță, precum dosarul 10 august, anulare de avize și acorduri de mediu pentru investiții industriale ilegale sau apărarea drepturilor fundamentale, cum e cazul tinerei abuzate în tabăra AUR.

Procesele sunt în diferite etape. Pentru cele încheiate, Declic poate confirma primirea unor decizii favorabile, în acord cu valorile Comunității și legile țării”, a declarat Tudor Brădăţan, director executiv al Declic, pentru G4Media.

Potrivit unui comunicat al Declic transmis, joi, decizia vine după ce aproape 69.000 de cetăţeni au semnat petiţia „Nu mai promovaţi judecători toxici”, iar 97% dintre respondenţii chestionarului Declic au cerut continuarea demersurilor în justiţie pentru a opri această numire controversată.

„A fost un moment de răscruce. Am avut de ales între a tăcea şi a merge mai departe. Iar cetăţenii au fost foarte clari: nu mai acceptă complicitatea şi tăcerea. În cadrul Declic, deciziile se iau împreună cu cei care semnează petiţiile, iar de această dată direcţia a fost aproape unanimă: vom merge în instanţă. Legea a fost încălcată, iar consecinţele pot fi grave pentru independenţa justiţiei”, a declarat Tudor Brădăţan.

Declic spune că numirea Liei Savonea ridică semne de întrebare privind integritatea sistemului de justiţie, dar, mai mult decât atât, a şi fost făcută „cu încălcarea legii”.

„Potrivit art. 142 din Legea 303/2022, procedura de desemnare a unui nou preşedinte poate începe cu cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului aflat în curs. CSM a declanşat procedura la doar câteva ore după anunţarea câştigătorului alegerilor prezidenţiale, cu aproape trei luni mai devreme decât termenul legal”, arată sursa citată.

Conform Declic, ca preşedintă a ÎCCJ, Lia Savonea va coordona completurile de 5 judecători care decid în dosarele de corupţie ale foştilor miniştri, parlamentari, prim-miniştri.

„Va avea influenţă în formarea completelor care dau interpretări obligatorii asupra legii. Astfel de decizii pot reconfigura radical jurisprudenţa în domenii vitale precum corupţia, protecţia mediului sau drepturile sociale. Dacă aceste decizii ajung pe mâna unui grup restrâns şi interesat, întregul sistem judiciar riscă să devină un instrument al puterii politice, nu un bastion al dreptăţii”, se subliniază în comunicat.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât, luni, numirea judecătoarei Lia Savonea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia a fost luată cu nouă voturi „pentru” şi unul „împotrivă”.

Lia Savonea va prelua funcţia după jumătatea lunii septembrie, atunci când expiră mandatul Corinei Corbu, actualul şef la Instanţei supreme.

Lia Savonea a promovat în funcţia de judecător la Instanţa supremă – Secţia Penală în primăvara anului 2023, după ce, anterior, a ocupat funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti.

Ea a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii în componenţa anterioară, deţinând în anul 2019 şi funcţia de preşedinte al CSM.