Sorin Oprescu, reținut în Grecia, invocă decizii CCR şi cere reducerea pedepsei de 10 ani şi 8 luni de detenţie / Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă miercuri asupra căii extraordinare de atac formulate de fostul primar al Capitalei

Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă miercuri, 8 octombrie 2025, asupra unei contestaţii la executare formulate de fostul primar al capitalei, Sorin Oprescu, prins la Salonic, Grecia, sâmbătă, 4 octombrie 2015.

În iunie acest an, Tribunalul Bucureşti i-a respins contestaţia lui Oprescu, însă el a formulat apel.

Fostul primar invocă “o interpretare a legii printr-o decizie a Curții Constituționale, ivită după ce hotărârea a rămas definitivă”. Este vorba de legea 200 din 2023 de modificare a Codului penal care a pus în acord definiţia infracţiunii de abuz în serviciu cu decizia CCR din 2016 prin care a fost dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară.

Oprescu arată, prin intermediul avocatului, că o lege mai favorabilă a intervenit un an mai târziu după condamnarea lui 2022. În plus, susţine că ar fi fost condamnat pentru încălcarea unui regulament intern al Primăriei, adică legislaţie secundară, aspect dezincriminat prin decizie CCR.

“Apărătorul petentului, având cuvântul, solicită a se avea în vedere faptul că suntem în situația unei contestații la executare care poate fi admisă pe considerentul în care a intervenit o interpretare a legii printr-o decizie a Curții Constituționale, ivită după ce hotărârea a rămas definitivă, respectiv Decizia 405/2016 a Curții Constituționale. Solicită a se avea în vedere, de asemenea, în vedere faptul că există o bogată jurisprudență a ÎCCJ cu privire la modul în care trebuie detaliată ca element material al infracțiunii de abuz în serviciu norma care reglementează această atribuție și că aceasta trebuie să fie clară și să fie cuprinsă într-un act normativ.

(…) În această situaţie este absolut neidentificată ca atribuție în concret, iar ulterior a fost reconfigurată acuzarea în mod nelegal și ulterior s-a făcut referire la încălcarea unui regulament intern al Primăriei Municipiului București, ceea ce nu îndeplinește criteriile prevăzute de decizia CCR, cum ar fi elementul material al tipicităţii infracțiunii de abuz în serviciu.

Apreciază că există toate datele pentru ca această contestaţie de executare să fie admisă, cel puțin în ceea ce privește infracţiunea de abuz în serviciu. Solicită a se avea în vedere că este cea mai mică dintre pedepse și că impactul ei ar fi doar reducerea cu un an al acestei pedepse mari”, se arată în motivarea deciziei prin care Tribunalul Capitalei i-a respins contestaţia lui Oprescu.

Sorin Oprescu invocă şi decizia CCR 418/2018 privind spălarea banilor.

“În ceea ce privește spălarea de bani, de asemenea, solicită ca instanţa să se aplece asupra chestiunii modificării legii și a Deciziei CCR 418/2018, care se aplică atât de vechii legi de spălare de bani, cât și noii legi și care nu au fost avute în vedere de către instanța de apel când a pronunţat condamnarea, deoarece este evident că acele bunuri sau bani nu pot fi luate decât pentru a fi folosite, ori acest lucru în sine nu înseamnă infracțiunea de spălare de bani, existând o jurisprudență destul de clara a ÎCCJ asupra acestui aspect. Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestației la executare aşa cum a fost formulată”, se arată în motivarea Tribunalului.

Cum a argumentat Tribunalul respingerea cererii lui Oprescu

Tribunalul a arătat că legea 200/2023 de modificare a Codului penal pune în acord definiţia infracţiunii de abuz în serviciu cu decizia CCR din 2016 de dezincriminare a abuzului în serviciu prin încălcarea de legislaţie. Cu alte cuvinte, chiar dacă legea a intrat în vigoare un an mai târziu, după condamnarea lui Oprescu din 2022, se referă la o decizie CCCR din 2016, de care instanţele care l-au condamnat pe Sorin Oprescu au ţinut cont. În plus, a argumentat, Tribunalul, fostul primar a încălcat legislaţie primară (legi, ordonanţe), nu legislaţie secundară (regulamente), cum pretinde.

“În cazul infracțiunii de abuz în serviciu s-a constatat neconstituționalitatea doar în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu în varianta  de incriminare în care încălcarea priveşte alte reglementări decât legi, ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă.

Aşadar, tribunalul constată că, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 a rămas incriminată doar infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită prin încălcarea unei legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență, ceea ce, de altfel, este cazul contestatorului-condamnat, astfel cum a reținut și instanța de apel.

Tribunalul subliniază că Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016 a fost publicată anterior pronunțării Decizia penală nr. (…)/13.05.2022 a Curții de Apel București, Secția I Penală, și a putut fi așadar avută în vedere încă de la acel moment, aceasta nefiind apărută ulterior, pe parcursul executării pedepsei, astfel încât cu atât mai puțin poate fi invocată pe calea contestației la executare.

De altfel, condamnatul, în calitate de apelant, a formulat multiple apărări în fața instanței de apel cu privire la maniera în care ar trebui interpretate dispozițiile legale în baza Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016, toate aceste apărări fiind analizate în cadrul căii ordinare de atac”, se arată în motivarea Tribunalului.

În ce priveşte decizia CCR 418/2018 privind spălarea banilor, Tribunalul a constatat că cererea lui Oprescu este inadmisibilă în cadrul contestaţiei la executare.

“Cu privire la infracțiunea de spălarea banilor, conduita procesuală abuzivă a condamnatului rezultă cu și mai mare claritate, condamnatul rezumându-se a critica raționamentul instanței de apel prin raportare la Decizii CCR și legi aferente anilor (…), demers inadmisibil în prezenta procedură”, se arată în motivarea Tribunalului.

Context. În mai 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat la 10 ani şi 8 luni de închisoare pentru corupţie. El a fost găsit vinovat pentru 4 capete de acuzare.

“Prin Sentința penală nr. (…)/13.05.2019 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin Decizia penală nr. (…)/13.05.2022 a Curții de Apel București, Secția I Penală, contestatorul Oprescu Mircea Sorin a fost condamnat astfel:

– a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni pentru infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de (…) din Legea (…) pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului;

– a fost condamnat la 6 ani închisoare pentru infracţiunea de luare de mită în varianta agravată a comiterii faptei de o persoană care exercită o funcţie de demnitate publică, prevăzută de (…) Cod penal corelat cu (…) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;

– a fost condamnat la 6 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat în varianta agravată, prevăzută de art. (…) Cod penal;

– a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru infracţiunea de abuz în serviciu în varianta agravată a obţinerii unui folos necuvenit pentru altul prevăzută de (…) Cod penal corelat cu art. (…) din Legea nr, 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;

– a fost condamnat să execute, în urma contopirii pedepselor, o pedeapsă rezultantă totală de 10 ani şi 8 luni închisoare”, potrivit motivătii Tribunalului Capitalei.

În 2015, fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost prins în flagrant de DNA având asupra sa 25.000 de euro, bani pe care îi primise de la fostul şef al Administraţiei Cimitirelor din Capitală. Era un procent din comisioanele colectate de funcţionari de la oamenii de afaceri care aveau contracte de lucrări cu municipalitatea bucureşteană.

• Citește și Sorin Oprescu, reținut de polițiști în Salonic: Încep procedurile de extrădare din Grecia pentru fostul primar al Capitalei, condamnat definitiv pentru corupție la 10 ani și 8 luni de închisoare / Decizia va fi luată de o instanță elenă / Precizările Ministerului Justiției