Trump vrea în sfârșit să pună presiune pe Rusia. Acum urmează partea dificilă (Politico)

O coaliție de lideri europeni l-a convins pe președintele american Donald Trump că Rusia nu este interesată să pună capăt războiului din Ucraina și că trebuie forțată să se așeze la masa negocierilor. Acum trebuie să convingă o Casa Albă imprevizibilă să cadă de acord asupra modului în care se poate realiza acest lucru, scrie Politico.

O serie de vizite diplomatice în ultima săptămână a adus laolaltă înalți oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului pentru a discuta despre noi restricții financiare și planuri de a întrerupe fluxul de petrol și gaze rusești. O echipă tehnică de nivel înalt a UE a fost chiar trimisă la Washington pentru a lucra la detaliile propunerilor, ale căror obiective principale se bucură de acordul reciproc, au declarat oficiali și diplomați pentru POLITICO.

„Trump este în sfârșit de partea noastră. Întrebarea este acum cum se pot concilia cele două abordări?”, a declarat un diplomat al UE, care a preferat anonimatul.

În timp ce blocul pune la punct un nou pachet de sancțiuni – al 19-lea impus Rusiei de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin în februarie 2022 – negociatorii spun în privat că cea mai eficientă acțiune trebuie luată în parteneriat cu americanii.

Și, deși există un consens larg cu privire la necesitatea de a exercita presiuni asupra lui Putin pentru a-l aduce la masa negocierilor, administrația Trump preferă să utilizeze instrumente comerciale, precum tarifele, pentru a epuiza fondurile de război ale Kremlinului, în timp ce UE insistă pentru sancțiuni oficiale împotriva întreprinderilor și instituțiilor financiare care au relații cu Moscova.

Un al doilea diplomat al UE a declarat că se așteaptă la „discuții aprinse” cu SUA cu privire la modul în care se poate lovi efectiv Rusia.

Linii roșii

Președintele SUA le-a spus oficialilor UE săptămâna aceasta că dorește să impună un tarif de 100% asupra Indiei și Chinei pentru achiziționarea de energie rusă, cu condiția ca Bruxelles-ul să urmeze acest exemplu. Acest lucru este însă imposibil din punct de vedere economic și politic pentru UE. 

O astfel de măsură ar fi contrară principiilor fundamentale ale UE, mai ales după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reiterat opoziția față de tarife, insistând că „tarifele sunt taxe” pentru consumatorii interni. Impunerea de tarife asupra Indiei, cu care Bruxellesul este pe cale să încheie un acord comercial important, și asupra Chinei, la care economia sa deschisă este puternic expusă, ar echivala cu acte colosale de auto-vătămare.

„Noi nu aplicăm tarife. Suntem un bloc comercial. Suntem exportatori. Exporturile sunt motorul economiei UE. Acesta este ADN-ul nostru”, a declarat Agathe Demarais, cercetător principal în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe.

„Este pur și simplu o modalitate prin care administrația Trump impune partenerilor săi o cerință nerealistă”, a adăugat Demarais. „Partenerii vor refuza, pentru că nu există nicio șansă ca UE să impună tarife, mai ales la un astfel de nivel, asupra Chinei și Indiei, iar apoi să spună: OK, partenerii noștri refuză să meargă mai departe, așa că nici noi nu putem merge mai departe.” 

Un document de discuție recent prezentat de președinția daneză a Consiliului UE, văzut de POLITICO, a explorat dacă capitalele ar fi dispuse să impună tarife Moscovei ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni al blocului. Această idee, potrivit mai multor diplomați informați cu privire la discuții, nu a câștigat prea multă popularitate în rândul miniștrilor când a fost discutată luna trecută. 

Președintele SUA a solicitat, de asemenea, Europei să înceteze achiziționarea de combustibili fosili din Rusia – Kremlinul utilizează veniturile pentru a-și plăti tancurile și trupele –, oferind un avantaj util liderilor UE care deja fac presiuni pentru încetarea totală a importurilor din această țară.

Secretarul pentru energie Chris Wright a aterizat joi la Bruxelles pentru o serie de întâlniri, unde spera să consolideze detaliile unui acord încheiat între Trump și von der Leyen pentru ca blocul să cumpere gaze, petrol și combustibil nuclear american în valoare de 750 de miliarde de dolari.

„Acestea sunt obiective ambițioase în materie de importuri de energie”, a declarat Wright reporterilor într-o conferință telefonică. „Cu siguranță, SUA pot furniza acest lucru, dar este vorba de un cadru care prevede o creștere semnificativă a comerțului cu energie din partea țării noastre… exporturile de gaz natural lichefiat ale SUA crescând pentru a înlocui restul gazului natural rusesc care este încă importat în Europa.”

La o conferință de presă după întâlnirea cu omologul său american, comisarul pentru energie Dan Jørgensen a declarat că intenționează să accelereze angajamentul blocului de a pune capăt tuturor importurilor de gaze naturale rusești până la sfârșitul anului 2027 — posibil să devanseze termenul limită dacă se poate ajunge la un acord în cadrul unui compromis cu țările membre.

„Am prezentat o propunere de interzicere a importului de gaze rusești”, a declarat el. „Pentru ca acest lucru să se întâmple într-un mod care să nu conducă la creșterea prețurilor și la probleme de securitate a aprovizionării în Europa, avem nevoie de ajutorul prietenilor noștri americani. Trebuie să importăm mai mult GNL din SUA.”

Pe lângă faptul că reprezintă o oportunitate comercială majoră pentru SUA, propunerea oferă Bruxelles-ului o poziție mai puternică în relațiile cu țările favorabile Kremlinului, precum Ungaria și Slovacia, care s-au opus planurilor de rupere a legăturilor cu Rusia.