Asfalt și borduri pe Via Transilvanica. Alin Ușeriu acuză că ”un brand de țară al României riscă să fie compromis de autoritățile locale” / Consiliul Județean Mureș, acuzat că asfaltează drumul pentru a face piste de biciclete

Un brand de țară al României construit din bani privați riscă să fie compromis din cauză că autoritățile locale și Guvernul României au aprobat un proiect de construire a pistelor de biciclete care se suprapune parțial pe traseul Via Transilvanica. Alin Ușeriu, președintele organizației nonprofit Tășuleasa Social, cea care a dezvoltat proiectul Via Transilvanica, a scris joi pe Facebook că județul Mureș a aprobat construirea unei piste de biciclete de 94,4 km, care va urma traseul Via Transilvanica.

”Pista va avea o lățime de 2–3 metri și va include scări, rampe, marcaje rutiere, șanțuri de drenaj, poduri, zone de odihnă și echipamente pentru siguranța circulației. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta Turism și Cultură, cu o valoare totală de 70,55 milioane lei. Proiectul are o durată de implementare de 6 luni”, a scris Ușeriu pe Facebook. El a mai precizat că  studiul de fezabilitate al investiției a fost finalizat, iar Consiliul Județean a aprobat joi  indicatorii tehnici.

• UPDATE 16.23 Președintele Consiliului Județean Mureș, Peter Ferenc, a transmis la solicitarea G4Media.ro, următoarele precizări referitoare la amenajarea unei piste de biciclete pe traseul Via Transilvanica:
  ”Dorim să oferim tuturor asigurări clare: nu vom asfalta traseul Via Transilvanica pe porțiunea care traversează județul Mureș. Studiul de fezabilitate finalizat prevede asfaltare doar pe un tronson de 5 km, acolo unde pista de biciclete va însoți drumuri publice. Pe niciun alt segment care traversează păduri sau terenuri agricole nu intenționăm să realizăm lucrări de asfaltare.
  Consiliul Județean Mureș, în parteneriat cu județele Suceava și Bistrița-Năsăud, a obținut finanțare europeană pentru realizarea unui traseu cicloturistic, printr-un apel lansat în cadrul PNRR în anul 2022, care urmărește dezvoltarea unei rețele naționale de 3000 km de piste de bicicletă.
  Conform ghidului de finanțare publicat de Ministerul Dezvoltării, proiectele care urmau trasee turistice recunoscute internațional – precum Via Transilvanica, EuroVelo sau Velo Carpatica – au primit punctaj suplimentar. Așadar, chiar ministerul a încurajat folosirea acestor rute ca direcții de referință pentru dezvoltarea rețelei de ciclism.
  Mai mult, în același ghid s-a specificat în mod clar că nu este permisă asfaltarea segmentelor de drum care traversează zone naturale, cum sunt pădurile sau câmpurile.
  Am luat deja legătura cu Alin Ușeriu, fondatorul proiectului Via Transilvanica, și în perioada următoare vom organiza o întâlnire pentru a le prezenta proiectul nostru și pentru a avea un dialog deschis și constructiv. Suntem deschiși sugestiilor și propunerilor lor, astfel încât această pistă de bicicletă să capete cea mai bună formă posibilă, în acord cu valorile și specificul traseului Via Transilvanica.”

Contactat de G4Media.ro, Ușeriu a explicat că n-au fost consultați de autorițăți și că Via Transilvanica, devenit în ultimii ani un puternic brand de țară de succes în toată lumea, riscă să fie compromis. ”Via Transilvania este pentru cei care vor să vină pe drumuri de piatră, nu pentru asfalt. Asfaltul e teritoriu de conflict, vor fi ATV-uri, biciclete, mașini. Prin asfaltare, proiectul va fi compromis”, a mai spus inițiatorul proiectului, construit din bani privați. El crede că proiectul Via Transilvanica a fost confiscat de autorități pentru a putea justifica cheltuirea a zeci de milioane de euro din PNRR cu un proiect care s-a dovedit de succes.

Proiectul de cicloturism este finanțat prin PNRR. Ministerul Dezvoltării gestionează acest proiect, în valoare de peste 250 de milioane de euro. Trei județe au aplicat inițial pentru finanțare – este vorba despre Suceava, Bistrița și Mureș. Ulterior, alte trei județe au aplicat pentru proiectul de cicloturism: Timiș, Hunedoara și Caraș Severin.

Nu este clar cât din aceste proiecte prevăd asfaltarea – așa cum prevede clar cel din Mureș.

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a declarat pentru G4Media că pe teritoriul județului Suceava pista de biciclete asfaltată care se suprapune cu Via Transilvanica este de doar 953 de metri. ”E vorba despre crearea unor piste de biciclete în paralel cu drumul care e deja asfaltat, lângă două localități – 283 metri la Vicovu de Sus și 670 metri la Câmpulung Moldovenesc. Asfaltarea e interzisă pe restul traseului Via Transilvanica din județ, de circa 194 km, pentru că în mare parte e vorba de drumuri forestiere sau în apropierea pădurilor”, a declarat Gheorghe Șoldan.

Într-un alt comunicat emis de CJ Bistrița se arată, la momoendul când s-a anunțat lansarea proiectului ”Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național”,  că ”investiția are în vedere amenajarea a 494 km de trasee cicloturistic, predominant suprapuse cu traseul Via Transilvanica, pe teritoriul a trei județe: Suceava, Bistrița-Năsăud și Mureș”.

În același comunicat se arată că valoare eligibilă a proiectului este de 201.659.815,50 lei la care se adaugă TVA aferent cheltuielilor eligibile în valoare de 38.315.364,95 lei.

”Bugetele şi lungimea traseelor identificate aferente judeţelor sunt:
1. Bugetul UAT Judeţul Suceava = 193 km. traseu Judeţul Suceava x 82.500 euro/km=15.922.500 euro fără TVA;
2. Bugetul UAT Judeţul Bistriţa-Năsăud = 204 km. traseu Judeţul Bistriţa-Năsăud x82.500 euro/km= 16.830.000 euro fără TVA;
3. Bugetul UAT Judeţul Mureş = 97 km. traseu Judeţul Mureş x 82.500 euro/km= 8.002.500 euro fără TVA.”, se mai arată în comunicat CJ Bistrița.

Cum apare asfaltul pe Via Transilvanica

Consiliul Județean Mureș a aprobat miercuri o hotărâre prin care a aprobat finanțarea și proiectul tehnic pentru construirea pistei de biciclete pe Via Transilvanica. Proiectul va costa 70 de milioane de lei. În documentația tehnică se arată că ”prin proiect se va realiza un traseu cicloturistic suprapus cu traseul Via Transilvanica, traseu care traversează județul Mureș, județul Bistrița Năsăud și județul Suceava”.

Indicatorii tehnic-economici arată că pista de biciclete asfaltată va avea o lungime totala de 94,4 km, cu o lățimea care variază între 2 și 3 metri.

În proiectul tehnic se arată că unele porțiuni ale pistei de biciclete din Mureș vor fi asfaltate, dar nu e clară lungimea acestor segmente.

Proiectul prevede și montarea de borduri mari în lungime totală de 5,8 km și borduri mici în lungime totală de 7,7 km, plus 44 de bucăți de borduri de colț. Alte investiții vor fi făcute în indicatoare rutiere – peste 500 de bucăți.

Și Consiliul Județean Suceava a votat joi un proiect similar de construire a unei piste de biciclete  finanțat prin PNRR. Valoarea proiectului din Suceava e de 111 milioane de lei.

Ce este Via Transilvanica și cum a contribuit la imaginea României

Proiectul Via Transilvanica, care a creat cel mai lung traseu de drumeție din România, a primit acum doi ani într-o ceremonie desfășurată la Veneția (Italia) premiul publicului în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2023.

Via Transilvanica a fost inclusă în 2024 în lista celor mai frumoase locuri de vizitat din lume, întocmită de revista americană Time. Traseul din România figurează în topul Time alături de Cortina d’Ampezzo (Italia), La Maison Rabelais de pe Valea Loarei (Franţa), dar şi de destinații din Indonezia, Mexic, Brazilia sau Kenya.

Jurnaliștii BBC au venit în România anul trecut special pentru a străbate cel puțin o parte din drumul care a primit premiul Europa Nostra, Via Transilvanica.

La final, autorul scrie despre ceea ce înseamnă cu adevărat Via Transilvanica și despre schimbarea pe care a adus-o oamenilor din zonă.

”Șapartoc este un sat de origine maghiară, mult mai împrăștiat ca aspect și mult mai degradat decât Saschiz. Radu ne-a povestit că și-a cumpărat proprietatea dărăpănată cu mulți ani înainte, dintr-un capriciu, pentru doar 2.000 de euro – bani pe care i-a strâns din vânzarea motocicletei sale. Ani de zile, casa a fost doar un hobby de bricolaj de weekend, dar apoi a apărut Via Transilvanica. Acum e o ocupație cu normă întreagă. Și asta este ceea ce a făcut Via Transilvanica. A creat legături între oameni și a creat oportunități de afaceri acolo unde înainte nu existau”, se mai arată în finalul articolul care prinde esența acestui traseu.

Via Transilvanica este un traseu de lungă distanță dedicat drumeției, mersului pe bicicletă și, parțial, călăriei, care străbate România de la nord la sud, pe o distanță de peste 1.400 km. Leagă Putna (județul Suceava) de Drobeta-Turnu Severin (județul Mehedinți), traversând 10 județe și regiuni istorice diverse: Bucovina, Transilvania, Ținutul Secuiesc, Țara Hațegului, Banatul ș.a.

Este adesea numit „Camino de România”, fiind comparabil ca scop cultural și de explorare cu faimosul Camino de Santiago.

Proiectul a fost inițiat în 2018 de Asociația Tășuleasa Social, condusă de Alin Ușeriu. Ideea era simplă, dar ambițioasă: un drum de autocunoaștere și descoperire a identității românești prin mersul pe jos. A fost realizat cu voluntari, comunități locale, sponsori și parteneriate cu autorități.

Fiecare kilometru este marcat cu borne de andezit personalizate (multe sculptate de artiști).

Traseul este complet cartografiat și digitalizat, cu aplicații, hărți și ghiduri online.

Include peste 250 de localități, cu acces la cazări, puncte de realimentare și obiective turistice/culturale.

România a fost inclusă în topul „Top 10 Destinații de explorat” datorită Via Transilvanica. Un semnal uriaș pentru turismul internațional, având în vedere cât de influent este Lonely Planet. Mari publicații internaționale ca The Guardian, National Geographic, BBC, DW, Euronews au scris despre traseu.

UPDATE 15.17 Alin Ușeriu a revenit, vineri, cu o postare pe Facebook în care acuză autoritățile locale că nu l-au consultat în privința traseelor de cicloturism care se suprapun cu Via Transilvanica și sugerează că ar putea muta proiectul în alte județe.

Redăm mai jos postarea integral:

”Ieri am fost capturat de revoltă și simt nevoia să mai adaug ceva limpezime în ce-am vrut să zic. Nu-mi pasă și nu vreau să vă mai povestesc despre lucrurile pe care deja le știți. Pot să-și asfalteze și raiul în care cred că vor ajunge, dacă asta cred că este mai bine pentru comunitate. Și nu sunt eu cel care să-i judece. Lăcomia ne va duce la pierzanie, și de asta îmi pasă. Dar nu doresc să mă alătur și eu bocitoarelor, că înlemnesc și nu mai pot face nimic.

Suprapunerea unei piste de bicicletă pe un traseu care a fost gândit în primul rând pentru drumeție o să-l strice. Invers, pot merge și biciclete pe traseul nostru, și cu investiție de 10 ori mai mică putem să oferim una dintre cele mai frumoase experiențe din lume, într-un peisaj cultural unic, pe care îl avem la noi în România.
Peisajul acesta cultural este o consecință a culturii noastre populare, care este depozitul ADN-ului nostru. Cu intervențiile noastre nesăbuite, dar nu neapărat cu intenții rele, îl pierdem. Via Transilvanica îl pune în valoare și are șansa să îl conserve, pentru că oferă un motiv suficient de mare – economic, dar mai ales social – să-i țină pe oameni acolo. Fără oameni, pierdem cu totul această lume.

Noi promitem această experiență, și dacă nu o putem arăta, căutăm alte județe care sunt dispuse să ne găzduiască pe termen lung acest proiect, care noi deja am arătat că funcționează.

Nu am fost consultați în cum să se facă aceste piste din județele Mureș, Suceava și Bistrița-Năsăud, și este, din punctul meu de vedere, absurd să nu consulți inițiatorul, dar să te folosești de numele proiectului.

Nu vreau să facem petiții și nu vreau să mă laude oameni care vor în acest fel să-și lustruiască intențiile lor politice. Îi avertizez că știu cum să mă păzesc și în petiții nu cred. Dar cred în dragul de țară care îl poți căpăta atunci când o iei la pas. Și atunci știi ce-i de făcut – și de mai vezi câteodată negru gudron înaintea ochilor.
Azi vă rog să intrați în clubul Oamenii Drumului.”