31 de judecători din Timiş, Arad şi Caraş-Severin au notificat Curtea de Apel Timişoara că vor să se pensioneze în acest an / În perioada 2010-2016, media anuală a cererilor de pensionare era de trei pe an

43 de judecători de la instanţe de pe raza Curţii de Apel Timişoara (CAT) îndeplinesc condiţiile de pensionare, iar în contextul modificărilor legislative anunţate de Guvern privind creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor, 31 de judecători au notificat deja intenţia de a se pensiona până la sfârşitul acestui an, transmite Agerpres.

Cei 43 de judecători care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare provin de la Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Arad, Tribunalul Timiş şi Tribunalul Caraş-Severin. Până la sfârşitul anului, alţi 10 judecători vor îndeplini condiţiile, a declarat luni, pentru Agerpres, judecător Nadejda Oprescu, coordonator Birou Relaţii Publice al CAT.

Întrucât schemele de personal nu sunt ocupate complet la nicio instanţă, aceste pensionări ar urma să crească şi mai mult presiunea pe resursele existente, în condiţiile în care o nouă generaţie care să vină din urmă are nevoie de mult timp pentru formare, accederea în Tribunal necesitând o vechime de şapte ani, iar pentru Curtea de Apel, de 10 ani.

„Menţionăm că schemele de personal nu sunt ocupate complet la nicio instanţă din circumscripţia Curţii de Apel, ceea ce accentuează presiunea asupra resurselor existente. Situaţia cea mai gravă se regăseşte la Tribunalul Caraş-Severin, unde raportul dintre numărul magistraţilor aflaţi în pragul pensionării şi schema de personal este deosebit de ridicat. În perioada de stabilitate legislativă 2010-2016, media anuală a cererilor de pensionare era de trei pe an. Din 2017, numărul acestora a crescut constant, atingând un maxim de 38 în 2022, pe fondul dezbaterilor privind modificările legislative. Această tendinţă reflectă impactul negativ al instabilităţii legislative şi efectul descurajator resimţit de magistraţii în activitate. Vârsta medie de pensionare – exemplu Tribunalul Arad – a fost în anul 2010 de 60 ani; în 2016 de 62 ani; în 2021 de aproximativ 55 ani, iar în 2022 şi ulterior, de aproximativ 53,5 ani. Tendinţa de scădere a vârstei medii de pensionare reflectă impactul negativ al incertitudinii legislative asupra deciziilor magistraţilor. În contextul anunţării proiectului, 31 de magistraţi şi-au notificat intenţia de pensionare, evidenţiind efectele adverse ale lipsei unei perspective clare asupra stabilităţii legislative”, a detaliat Nadejda Oprescu.

În paralel cu pensionările, instanţele se confruntă cu o creştere accentuată a volumului de dosare. Cea mai dificilă situaţie se înregistrează la Judecătoria Reşiţa (1.781,3 dosare/judecător), Judecătoria Deta (2.124,5 dosare/judecător), Judecătoria Sânnicolau Mare (2.131 dosare/judecător) şi Judecătoria Timişoara (1.512 dosare/judecător).

Suprapunerea acestei situaţii peste lipsa de personal face ca volumul de muncă al fiecărui magistrat să fie foarte ridicat, crescând probabilitatea întârzierilor în soluţionarea dosarelor şi, implicit, afectând accesul cetăţeanului la justiţie, potrivit reprezentantei CAT.

Nadejda Oprescu subliniază că ridicarea vârstei de pensionare în acest sector profesional, la 65 de ani, nu reprezintă o măsură sustenabilă.

„Propunerea de ridicare a vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani nu reprezintă o măsură sustenabilă în contextul actual. Pe lângă obiectivul teoretic de uniformizare cu alte categorii profesionale, realităţile sistemului judiciar arată că, fără o analiză tehnică a condiţiilor de muncă, creşterea vârstei de pensionare ar putea agrava deficitul de personal, genera pensionări anticipate; ocuparea posturilor vacante va fi dificilă, întrucât promovarea la Tribunal necesită o vechime de şapte ani, la Curtea de Apel 10 ani, iar concursurile pentru magistraţi cu vechime sunt în prezent blocate. În plus, cei admişi prin concurs la Institutul Naţional al Magistraturii (INM) urmează o perioadă lungă de pregătire, ceea ce întârzie suplinirea posturilor vacante. Măsura ar diminua atractivitatea profesiei, dat fiind nivelul ridicat al responsabilităţilor, condiţiile de muncă şi regimul strict de incompatibilităţi şi interdicţii, necompensate corespunzător prin remunerare sau prin regimul de pensionare; menţinerea magistraţilor în funcţie până la o vârstă avansată poate afecta atât performanţa individuală, cât şi percepţia publică asupra justiţiei. Aceste efecte pot afecta grav capacitatea instanţelor de a funcţiona eficient”, explică judecător Nadejda Oprescu.

Având în vedere că proiectul de lege privind noile măsuri pentru magistraţi este în faza de dezbatere, CAT nu poate stabili în prezent măsuri concrete. Eventualele acţiuni vor fi analizate ulterior, în funcţie de concretizarea finală a actului legislativ.

„Referitor la impactul economic al proiectului, Guvernul, în calitate de autor al proiectului, este instituţia care ar trebui să deţină deţine datele relevante pentru evaluarea efectelor economice. Aceste date nu ne-au fost prezentate. Din perspectiva Curţii de Apel Timişoara, pentru instanţele din raza de competenţă, măsurile preconizate nu sunt de natură să determine o reducere a cheltuielilor de funcţionare. Modificările propuse sunt inoportune, acestea intervenind la scurt timp de la adoptarea Legii nr. 282/2023 care deja adusese pensiile de serviciu ale magistraţilor în acord cu cerinţele europene”, a mai spus judecător Nadejda Oprescu.