G4Media.ro

Suedia a procedat altfel. Dar funcționează?

Suedia a procedat altfel. Dar funcționează?

În vreme ce țări de pe toată planeta își continuă eforturile de a „aplatiza curba” și a limita răspândirea Covid-19, Suedia s-a poziționat contrar față de restul lumii – inclusiv față de vecinii ei nordici – alegând o cale proprie de a formula un răspuns care, într-o oarecare măsură, sfidează recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), scrie EUobsrever, citată de Rador.

În esență, modelul suedez se bazează pe nivelul ridicat de încredere a publicului în guvern, el însuși avându-și originea în buna guvernare reflectată în cotele înalte de transparență și răspundere ministerială, precum și în raritatea scandalurilor politice.

Într-o manieră pur suedeză, procesul de luare a deciziilor a fost delegat experților, în vreme ce guvernul nu face altceva decât să anunțe deciziile acestora, fără a politiza procesul.

Binele colectiv e plasat mai presus de politica de partid, acesta fiind motivul pentru care un sentiment autentic de unitate, în acțiune și faptă deopotrivă, a ghidat procesul de decizie în ciuda diferențelor reale de opinie între organele și actorii relevanți.

În plus, natura politicii suedeze, bazată pe conceptele de coaliție și consens, în combinație cu modelul ei descentralizat de gestiune a crizelor, au pus guvernul în imposibilitatea de a-și asuma un rol de urgență și a trece peste parlament.

Deși toate acestea e posibil să fi încetinit într-o anumită măsură procesul de decizie, ele au creat un sentiment autentic al împărțirii responsabilității în virtutea căruia toate partidele se implică atât în formularea cât și în implementarea politicilor.

Și acest lucru a eliminat efectiv posibilitatea politizării și politicianismului.

Dar mai presus de toate contează faptul că în Suedia conceputul de securitate se bazează pe ideea de securitate umană, în antiteză cu securitatea statului.

Mai simplu spus, securitatea umană se concentrează pe bunăstarea individului și pe abilitatea lui de a-și realiza potențialul în limitele definite politic ale unei țări.

Securitatea statului, pe de altă parte, se ocupă cu securitatea frontierei, suveranitate și integritate teritorială. Susținătorii primei variante argumentează că nu poate exista un sentiment real de securitate dacă publicul nu se simte în siguranță în limitele geografice ale statului, indiferent cât de securizată e frontiera.

Bunăstarea emoțională și mentală

Acesta e motivul pentru care guvernul suedez a acordat o prioritate mai mare impactului general al carantinei asupra bunăstării emoționale și mentale a populației, comparativ cu alte țări din sau din afara UE.

La fel de important e faptul că guvernul consideră situația o provocare pe termen lung și, în consecință, una dintre prioritățile lui este ca abordarea sa să fie sustenabilă.

O concepție a securității centrată pe individ acordă importanță conferirii de putere individului, în contrast cu impunerea legii și ordinii. Cu alte cuvinte, sarcina guvernului este aceea de a informa publicul, iar apoi să-i permită să-și ia propriile decizii.

La fel de important, nu trebuie pierdut din vedere faptul că nu există vreo limită cu privire la cât timp și cu ce frecvență poate un guvern să impună o carantină; ceea ce înseamnă că e probabil ca membrii publicului să nu respecte asemenea dispoziții dacă ele se prelungesc sau dacă sunt folosite prea frecvent.

Din această perspectivă, dacă restul Europei își va fi epuizat deja răbdarea populației și prin urmare i-ar fi dificil să mai impună încă o rundă de restricții în cazul unui al doilea val, Suediei i-ar fi în schimb ușor să o facă.

Dintr-un alt punct de vedere, populația mică și deprinsă cu tehnologia IT a Suediei, cu o infrastructură digitală extrem de avansată și un sistem de asistență socială de clasă mondială, a fost și ea critică față de capacitatea statului de a-și concepe răspunsul în modul în care a făcut-o.

Totuși, Suedia nu este aici un caz unic. Astfel de asemănări găsim și la Norvegia și Danemarca.

Da, ele au optat pentru abordări evident diferite determinate de culturile lor strategice divergente și de o conceptualizare a securității configurată de experiențele lor istorice diferite și de apartenența lor la diverse organisme internaționale.

Altfel spus, contrar supozițiilor larg răspândite privind asemănarea lor, răspunsurile contradictorii ale țărilor nordice la Covid-19 au demonstrat că există de fapt deosebiri importante între ele.

Firește, e mult prea devreme pentru a da un verdict privind meritele modelului suedez. Totuși, dacă Stockholm va reuși să limiteze răspândirea virusului fără a-și băga în blocaj economia și viața socială, Suedia va intra în recesiunea economică iminentă într-o stare mult mai bună decât alte țări europene.

Mai mult, nu poate exista nici un dubiu că multe țări din lume vor căuta să studieze și, dacă e posibil, să copieze modelul suedez. O asemenea perspectivă, la rândul ei, ar constitui o formidabilă sursă de putere „soft” pentru o țară mică atentă la imaginea proprie și dornică să-și asume un rol normativ de frunte pe scena globală.

La fel de interesant, acest aspect va servi drept un nou memento că anumite state mici chiar pot influența guvernarea globală; cu alte cuvinte, ele nu se limitează doar la a urma indicațiile unor țări mai mari și mai bogate în resurse.

Sursa: EUobserver/ Articol de Nima Khorrami (cercetător la Arctic Institute din Stockholm)/ Traducere: Andrei Suba

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Funcționează, confirm eu in calitate de parereolog

    • Hai frate, mai citesc mult de modelul suedez și modelul neo-zeelendaz? Sinteti cu pluta? Aici este vorba de matematica, rata de infectare, densitatea populației… Ce model frate? Clasele de elevi în Suedia sunt de 15 copii, la noi nu au loc nici 30 într-o clasă, 75% din timp copii stau in exterior,

    • In plus noi nu avem datele exacte, matematica cum zici tu, pe care nu ai cum sa o pacalesti. Asa ca toti jurnalistii lu’ peste, care promoveaza genul de articole ca cel de mai sus sunt doar niste papagali, care chiar nu stiu nimic despre viata, scriu dintr-un scaun ergonomic de birou despre parerea lor personala. Am fost in Suedia, ii admir pentru ce au facut/fac acolo, sunt cu 50 (sau mai mult) de ani inaintea noastra si au alta conceptie despre viata, dar e si multa poleiala care inveleste kktul pe care il ascund pe principiul daca nu se vorbeste/spune despre ceva, acel ceva nu exista, intr-un cuvant sunt falsi. Cam asa e si cu pandemia in Suedia…

  2. Funcționează foarte bine modelul Suedez și ar fi funcționat la fel de bine și în Ro și în India și în Afganistan. Cred că trebuie să definim clar în lege și în dicționare ce însemna urgență, pericol, libertate etc! Ce facem daca la vară vor fi 5 zile consecutive cu 44 de grade?! Declarăm și atunci urgență și restrângem drepturi și libertăți că să reducem nu știu ce activități?! Trebuie să ne hotărâm odată cat stat vrem in viața noastră! Eu vreau mai puțin și mai puternic. Acum e mult necredibil și lipsit de încredere , legitimitatea.

  3. Suedia este singura tara din Europa (in Belarus e alta treaba) care nu si-a tratat cetatenii ca pe o turma de dobitoace. Si asta-i foarte important.
    Si, desi au mai multi morti decit vecinii (ramine de vazut pe termen lung daca ramine asa) stau mult mai bine decit carantinati celebri.

  4. Compunere de clasa a 2-a B. Articolul nu oferă cifre concrete, din care s-ar vedea ca Suedia are mai multi morali la mi-a de locuitori decât Norvegia si Danemarca, vecinii in carantina. Deci vorbim discuții. Iar tanti care știe de modelul suedez e o arăboaică refugiata acolo.

  5. Rata de morti la 1 milion locuitori:
    Suedia 301, Olanda 309 …, Germania 87, Austria 68, Polonia 19, Romania 46, Danemarca 87, Norvegia 40, Finlanda 46, Estonia 42, Lituania 18, Letonia 10… Australia 4, Noua Zeelanda 4
    Cifrele spun tot, indiferent ce spun propagandisti ca C.Parvulescu (politolog SNSPA) care ar vrea sa calatoreasca si el in spatiul Schengen dar granitele sint peste tot inchise:
    rata mortalitatii in Suedia si Olanda e de de 7.5 ori mai mare ca in tarile vecine Norvegia si Finlanda.
    /
    Contrar a ceea ce spune Parvulescu zilnic la Digi24 invitat de Tompea, Olanda a renuntat la imunitatea de grup cind a vazut ca nu da rezultate, iar Suedia nu are in scoli decit copii de clasa primara si nu studentii si elevii mai mari care fac scoala online pina in toamna.
    /
    Asa zis profesor universitar, Parvuleascu ar trebui sa dea crezare in primul rind oamenilor de stiinta, in acest caz epidemilogilor, care zic clar ca in acest moment izolarea e cea mai buna masura, imunizarea nu a fost dovedita inca pt noul coronavirus. Bineinteles ca este vorba de o izolare partiala si acolo unde este nevoie pt economie de o expunere cu masuri de siguranta.

  6. @m mircea.
    Ia compara Suedia si cu Franta, cu Italia, cu Spania. Care au avut carantina, nu ce este in Norvegia. Ca in Norvegia e aproape ca in Suedia la masurile luate.

    • Exact asta am facut, am comparat Suedia si Olanda cu Norvegia, Finlanda si tarile baltice, caci Parvulescu doar vorbeste nu da si cifre. Rezultatul: in Suedia rata de mortalitate de 7.5 ori mai mare.
      Desiguri ca unii pot fi „boieri” (cum zice dl. de mai jos), dar totul are un pret, in acest caz pretul fiind numarul mai mare de imbolnaviri si morti/1 milion locuitori.

  7. modelul suedez se bazeaza pe fonduri orientate spre PR pozitiv, preluat apoi pro-Bono de toti papagalii.
    Ro – carantina- 46 decese la 1mil/ Suedia -boierie- 300 decese la 1 mil
    de ce tot bagati 1 articol la 2 zile cu ‘modelu’ vietii?

  8. Este adevarat ca persoanele peste 75 de ani nu au fost preluate in reanimare ?
    De aceea au un nr mare de decese !!!
    Asa ca nu ii mai laudati

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.