Trei mișcări prin care Trump se apropie de Groelanda

Administrația de la Washington face în prezent eforturi pe mai multe planuri pentru a prelua insula Groelanda, după ce președintele Donald Trump și-a exprimat constant în ultimele luni dorința de a anexa acest teritoriu autonom al Danemarcei. Printre altele, Statele Unite analizează posibilitatea de a oferi Groenlandei un statut special care să integreze insula în sfera de influență americană, similar cu acordurile existente cu mai multe națiuni insulare din Pacific. De asemenea, spionajul american și-a intensificat acțiunile de supraveghere a teritoriului bogat în resurse.

 

O insulă mult râvnită

Președintele Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a prelua controlul asupra Canadei, canalului Panama și al insulei Groelanda, promovând ideea ca America să-și extindă teritoriul, în ceea ce unii experți au numit “o agendă de anexare.” Trump a declarat că ia în considerare inslusiv opțiunea de a utiliza armata pentru a obține controlul asupra Groenlandei și a canalului Panama, afirmând în același timp că va exercita “forța economică” pentru a presa Canada să se alăture Statelor Unite.

Interesul liderului republican pentru Groelanda, la fel ca în cazul canalului Panama, este legat de combaterea influenței Chinei. În acest context, încercările regimului comunist de la Beijing de a consolida legăturile cu insula arctică au alertat oficialii americani.

Carla Sands, fostul ambasador al lui Trump în Danemarca, a spus că danezii pur și simplu nu au capacitatea de a apăra în mod corespunzător insula, în timp ce încercările Chinei de a consolida legăturile cu Groenlanda au provocat îngrijorări la Washington.

Trump și-a manifestat pentru prima dată intenția de a cumpăra Groenlanda în 2019, în timpul primului său mandat de președinte.

La acea vreme, premierul danez Mette Frederiksen a descris ideea drept “absurdă,” ceea ce l-a determinat Trump să anuleze o călătorie oficială la Copenhaga.

În ultimele luni, după revenirea în Biroul Oval, Trump a manifestat un interes reînnoit pentru preluarea controlului acestui teritoriu danez în mare parte autonom din Arctica și cea mai mare insulă din lume, refuzând să excludă utilizarea forței economice sau militare pentru a prelua controlul asupra acesteia.

Motivul invocat? Securitatea națională a Statelor Unite. Împreună cu creșterea activității rusești în regiune și cu obiectivul declarat al Chinei de a deveni un stat arctic, administrația Statelor Unite consideră, fără îndoială, că plasarea fermă a Groenlandei în sfera de influență a SUA este o prioritate de securitate națională.

De exemplu, Trump a afirmat pe platforma sa Truth Social că “proprietatea și controlul american asupra Groenlandei sunt o necesitate absolută.”

Ulterior, într-o conferință de presă, Trump a insistat referindu-se la motivele posibilei achiziții a Groelandei: “Vorbesc despre protejarea lumii libere. Te uiți la – nici măcar nu ai nevoie de binoclu – te uiți afară. Ai nave chinezești peste tot. Ai nave rusești peste tot. Nu vom lăsa să se întâmple asta.”

Oficialii danezi și europeni au răspuns negativ la remarcile președintelui ales, spunând că Groenlanda nu este de vânzare și integritatea ei teritorială trebuie păstrată.

Presa de peste ocean, favorabilă în general stângii americane, a criticat “expansionismul” și “noul imperialism” al Administrației Trump, în timp ce republicanii și mass-media de dreapta au salutat comentariile despre anexare ale lui Trump, cu jurnalistul Sean Hannity de la FoxNews prezentând ideea ca Groelanda și Canada să se alăture SUA ca fiind o inițiativă înțeleaptă.

Ce se știe despre Groelanda?

• O insulă situată în nordul Oceanului Atlantic, acoperită în proporție de aproximativ 80% de calota glaciară, cu o bogăție minerală considerabilă ce nu este exploatată.
• O populație de circa 56.000 de locuitori.
• Se află sub controlul Danemarcei încă din secolul al XVIII-lea. Teritoriul a fost pe deplin integrat în Danemarca în 1953 prin Constituția țării și a devenit autonom în 1979.
• Groenlandezii, care sunt o populație majoritar inuită, au cetățenie deplină în Danemarca.
• Economia insulei cu capitala la Nuuk se bazează pe pescuit, minerit și turism, iar schimbările climatice au un impact semnificativ asupra regiunii, deschizând accesul la resurse naturale și rute maritime noi, dar amenințând ecosistemele locale.
• Groenlanda are o cultură bogată, influențată de tradițiile inuite și de legătura cu Danemarca.
• Insula primește, de asemenea, aproximativ 500 de milioane de dolari pe an în plăți de asistență socială de la statul danez, iar groenlandezii au acces la îngrijire medicală gratuită și școlarizare gratuită la universitățile daneze.
• Groenlanda este mai aproape de New York decât Copenhaga, iar Statele Unite au ocupat-o pentru scurt timp în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
• În 1951, Statele Unite au căutat și au obținut o cooperare extinsă în domeniul apărării și drepturi de amplasare a unei baze acolo, prin așa-numitul Defense of Greenland Agreement sau Acordul de Apărare al Groenlandei.
• Groenlanda este semnificativă din punct de vedere strategic pentru americani din mai multe motive.
• În primul rând, deține bogății minerale, gaze naturale și petrol. Datele Comisiei Europene indică că douăzeci și cinci dintre cele treizeci și patru de “materii prime critice” pe care le consideră importante pentru viitorul Europei se găsesc în Groenlanda, inclusiv cele utilizate pentru fabricarea bateriilor, turbinelor eoliene și vehiculelor electrice.
• În al doilea rând, regiunea arctică este un punct geopolitic fierbinte. Această zonă găzduiește resurse minerale, precum și rezerve masive de petrol și gaze naturale – majoritatea situate pe teritoriile rusești – și există potențialul pentru un viitor conflict economic, mai ales pe măsură ce schimbările climatice accelerează topirea gheții și modifică natura rutelor comerciale.
• Nu în ultimul rând, Groenlanda găzduiește Baza Spațială Pituffik a Statelor Unite (fosta Thule Air Base), care adăpostește permanent atât personal militar american, cât și sistemul de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice. Ruta cea mai scurtă dintre Statele Unite și Europa trece prin Groenlanda, subliniind astfel importanța strategică a acestei locații.

Mișcări recente

Trei mișcări recente ale Administrației de la Washington arată, cred analiștii, că interesul președintelui Trump pentru insula situată între Oceanul Atlantic și Oceanul Arctic, la nord-est de Canada, se intensifică. Toate sunt importante și dezvăluie eforturile din ce în ce mai mari ale Statelor Unite de a prelua insula, precum și presiunile semnificative la care sunt supuși oficialii din Nuuk, precum și cei din Copenhaga. Care sunt însă aceste mișcări?

Statut special pentru insulă

Oficiali americani discută un plan prin care Groenlanda să fie adusă în sfera de influență a Statelor Unite, folosind un tip de acord pe care SUA l-au folosit pentru a menține legături strânse cu mai multe națiuni insulare din Pacific, potrivit a doi oficiali americani și unei alte persoane familiare cu discuțiile, citați de Reuters.

Conform planului aflat în analiză, Administrația Trump ar urma să propună liderilor Groenlandei încheierea unui așa-numit Acord de Asociere Liberă (Compact of Free Association sau COFA) cu Statele Unite.

Reuters a precizat că deși detaliile exacte ale acordurilor COFA – care au fost oferite până acum doar micilor națiuni insulare precum Micronezia, Insulele Marshall și Palau – variază în funcție de semnatar, guvernul SUA oferă, de obicei, o gamă largă de servicii esențiale, de la livrarea corespondenței și gestionarea situațiilor de urgență până la protecție militară.

În schimb, armata americană are libertate deplină de operare pe teritoriul țărilor semnatare COFA, iar comerțul cu Statele Unite este în mare parte scutit de taxe vamale.

Unii oficiali din cadrul Consiliului de Securitate Națională și al Consiliului pentru Suprematie Energetică, înființat de Trump, sunt implicați în aceste discuții, au declarat două dintre surse. De asemenea, Consiliul Economic Național este implicat, a adăugat una dintre surse.

Acordurile COFA au fost încheiate anterior doar cu țări independente, iar Groenlanda ar trebui, cel mai probabil, să se desprindă de Danemarca pentru ca un astfel de plan să poată fi pus în aplicare, a precizat Reuters. Deși sondajele arată că locuitorii Groenlandei sunt interesați de independență, acestea mai indică și că majoritatea nu își doresc să devină parte a Statelor Unite.

De exemplu, NBC News a reamintit că, un sondaj realizat în ianuarie la comanda ziarului danez Berlingske și a cotidianului groenlandez Sermitsiaq, a arătat că 85% dintre groenlandezi nu doresc ca insula lor să devină parte a Statelor Unite.

Un acord COFA – care presupune cedarea unei părți semnificative din autonomie către Washington – ar putea fi privit cu același scepticism, spun comentatorii.

Acordurile COFA existente ale Administrației de la Washington cu Palau, Insulele Marshall și Micronezia sunt considerate, de-a lungul întregului spectru politic american, ca fiind esențiale pentru contracararea influenței tot mai mari a Chinei în regiunea Asia-Pacific. Ele nu au fost însă lipsite de probleme.

De exemplu, legiuitorii republicani s-au opus uneori unor elemente din bugetul alocat finanțării acordurilor COFA, ceea ce a generat frustrări profunde în rândul țărilor care depind de aceste fonduri.

Semnarea unui acord COFA nu garantează, de asemenea, că o națiune va fi imună la operațiuni de influență din partea rivalilor Statelor Unite. În aprilie, Reuters a relatat că cetățeni chinezi au reușit să cultive relații strânse cu figuri politice de rang înalt din Palau, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul oficialilor americani.

Potrivit unui oficial european de rang înalt, liderii danezi nu au fost abordați în legătură cu ideea unui acord COFA și nu au avut discuții substanțiale cu Casa Albă privind statutul viitor al Groenlandei.

Un oficial al administrației americane a declarat pentru Reuters că Statele Unite ajută Groenlanda să-și diversifice economia și să obțină o mai mare independență economică față de Danemarca. Agenții americane precum Development Finance Corporation și Export-Import Bank ar putea juca un rol important în acest proces, a precizat oficialul.

Acesta a indicat Proiectul Tanbreez – care presupune extracția de pământuri rare în Groenlanda și procesarea lor în Statele Unite – drept un punct forte în relațiile cu insula. Compania Critical Metals Corp din New York deține un pachet de 42% din proiect, însă această participație ar putea crește semnificativ ca parte a unui acord complex ce urmează să fie finalizat mai târziu în acest an.

Oficialul a adăugat că un acord COFA “ar putea fi o modalitate elegantă de a răspunde unor îngrijorări legate de securitatea Groenlandei,” dar nu a oferit alte comentarii privind posibilitatea semnării unui astfel de acord.

 

Apărarea insulei trece la NORTHCOM

 

Oficiali din Administrația Trump iau în considerare o modificare care ar transfera responsabilitatea pentru interesele de securitate ale SUA în Groenlanda către comanda militară ce supervizează apărarea teritoriului american, subliniind accentul pus de președinte pe acest teritoriu strategic, pe care a declarat în repetate rânduri că dorește să-l achiziționeze, a relatat CNN citând trei surse familiare cu discuțiile.

Modificarea analizată ar presupune ca Groenlanda să fie scoasă din aria de responsabilitate a US European Command – Comandamentul European al SUA (EUCOM) și să fie trecută sub US Northern Command – Comandamentul Nordic al SUA (NORTHCOM), au precizat sursele.

La prima vedere, ideea de a plasa Groenlanda sub autoritatea NORTHCOM pare logică, având în vedere că face parte din continentul nord-american; totuși, din punct de vedere politic și cultural, insula este asociată cu Europa și este un teritoriu semiautonom al Danemarcei. Unele dintre discuțiile pe această temă sunt anterioare revenirii lui Trump la Casa Albă în acest an, au adăugat sursele.

Comandamentul Nordic al SUA a refuzat să comenteze. Totuși, mai mulți oficiali americani și-au exprimat rezervele față de această mutare, având în vedere insistențele repetate ale lui Trump că SUA “au nevoie” de Groenlanda și refuzul său de a exclude posibilitatea unei acțiuni militare pentru a o obține.

Într-un interviu acordat NBC, difuzat weekendul trecut, Trump a reluat această amenințare: “Nu exclud acest lucru,” a spus el. “Nu spun că o voi face, dar nu exclud nimic,” a afirmat liderul de la Casa Albă, adăugând: “Avem nevoie disperată de Groenlanda… (ea) are foarte puțini locuitori, de care ne vom îngriji și îi vom prețui, și toate cele. Dar avem nevoie de ea pentru securitatea internațională.”

CNN a reamintit că US Northern Command este responsabil în principal cu protejarea teritoriului american și supervizează în prezent misiuni precum forța de reacție de la granița sudică, cea cu Mexicul.

Mutarea Groenlandei sub comanda NORTHCOM ar marca, cel puțin simbolic, o desprindere de Danemarca, care ar rămâne în continuare sub responsabilitatea Comandamentului European al SUA.

Oficialii danezi sunt îngrijorați de mesajul pe care o astfel de schimbare l-ar transmite – și anume că Groenlanda nu mai este parte integrantă a Danemarcei, a declarat una dintre sursele implicate în discuții.

Susținătorii ideii subliniază că, deși în Groenlanda există o bază militară americană și insula este considerată un avanpost vital în competiția cu Rusia și China pentru accesul la Arctica – o prioritate națională de securitate susținută bipartzan la Washington – ea este uneori trecută cu vederea de către EUCOM, din cauza distanței față de centrul său de comandă din Europa Centrală.

Pentru US NORTHCOM însă, Groenlanda reprezintă un punct de observație esențial în cazul unor potențiale amenințări venite dinspre nord către Statele Unite. Versiunea declasificată a evaluării anuale a amenințărilor întocmită de comunitatea de informații americane menționează Groenlanda de patru ori, în contextul în care, așa cum am scris anterior, adversari precum China și Rusia caută să-și extindă influența acolo.

 

Intensificarea spionajului american în regiune

 

Discuțiile despre mutarea Groenlandei sub comanda NORTHCOM au loc pe fondul unui nou conflict diplomatic între oficiali americani și danezi legat de insulă.

Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat săptămâna aceasta că intenționează să-l convoace pe ambasadorul interimar al SUA în Danemarca pentru discuții, după ce Wall Street Journal a relatat că Washingtonul a ordonat agențiilor de informații americane să intensifice activitățile de spionaj în Groenlanda.

Potrivit WSJ, agențiile americane au fost instruite de Biroul Directorului Național al Informațiilor să afle mai multe despre mișcarea pentru independență a Groenlandei, despre atitudinile localnicilor față de exploatarea resurselor de către SUA și identificarea persoanelor care susțin obiectivele Washingtonului în ceea ce privește această insulă arctică.

Conform Wall Street Journal, directiva Biroului Directorului Național al Informațiilor a fost emisă sub forma unui “mesaj de accent de colectare” (collection emphasis message), care stabilește prioritățile pentru eforturile serviciilor de informații, au precizat sursele.

James Hewitt, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, a declarat: “Nu comentăm chestiuni ce țin de informații clasificate. Cu toate acestea, președintele a fost foarte clar: SUA sunt preocupate de securitatea Groenlandei și a regiunii arctice.”

Directoarea Comunității Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a acuzat, într-o declarație oficială, că anumite persoane din guvern încearcă să submineze Administrația Trump prin scurgerea de informații clasificate.

“The Wall Street Journal ar trebui să fie rușinat că asistă actorii statului paralel care caută să submineze președintele prin politizarea și divulgarea de informații clasificate,” a spus Gabbard. “Ei încalcă legea și subminează securitatea și democrația națiunii noastre. Cei care divulgă informații clasificate vor fi identificați și trași la răspundere în cea mai strictă măsură a legii.”

Gabbard a adăugat: “Am trimis trei cazuri de scurgeri ilegale către Departamentul de Justiție pentru urmărire penală și investigăm aproape o duzină de alte cazuri.”

De partea sa, Danemarca a remarcat cu stupoare la materialul din WSJ. “Am citit articolul din Wall Street Journal și mă îngrijorează profund, pentru că noi nu spionăm prietenii,” a declarat Rasmussen miercuri, la Varșovia, în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe din UE.

“Vom convoca ambasadorul interimar american la Ministerul de Externe pentru o discuție, ca să vedem dacă putem confirma aceste informații, care sunt destul de tulburătoare,” a adăugat el.

Comentatorii de peste ocean au afirmat că nu este clar de ce administrația americană apelează la spionaj pentru a obține informații despre un aliat al SUA – informații care ar putea fi probabil obținute pe canale diplomatice sau prin cercetare în surse deschise, a declarat Marc Polymeropoulos, fost ofițer de carieră al CIA, citat de NBC News.

“Aceasta pare o chestiune care ar putea fi gestionată prin canalele diplomatice și ale Departamentului de Stat,” a spus el. “De ce ai irosi resurse valoroase ale serviciilor de informații pentru așa ceva?”

Surse: NBC News, Wall Street Journal, Business Insider, BBC, Politico, The Daily Beast, Atlantic Council, Pulitzer Center, Reuters, CNN, yale.edu, spaceforce.mil, criticalmetalscop.com, Truth Social, X