Vladimir Putin „rămâne deschis oricărui contact” cu Donald Trump, după criticile acestuia, afirmă Kremlinul

Vladimir Putin „rămâne deschis oricărui contact” cu omologul său american Donald Trump, a afirmat luni Kremlinul după criticile formulate de liderul de la Casa Albă la adresa preşedintelui rus, în pofida apropierii lor demarate de mai multe săptămâni, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Preşedintele rămâne deschis oricărui contact cu preşedintele Trump”, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov, în timpul briefingului său zilnic, precizând că „nicio nouă convorbire telefonică” între cei doi lideri „nu este prevăzută deocamdată”.

Donald Trump s-a declarat „foarte enervat” de omologul său rus, după ce acesta din urmă a evocat ideea unei „administraţii de tranziţie” în Ucraina, fără preşedintele Volodimir Zelenski.

Preşedintele american Donald Trump a declarat duminică, într-un interviu telefonic pentru postul NBC News, că va impune tarife secundare de 25% până la 50% la întregul petrol rusesc dacă el consideră că Moscova îi blochează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina, şi că aceste tarife ar putea fi introduse în termen de o lună dacă nu va exista o încetare a focului.

Intervenind într-o emisiune matinală, Trump a spus că a fost furios şi ‘enervat’ atunci când preşedintele rus Vladimir Putin a criticat credibilitatea conducerii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelesnki.

Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat plasarea Ucrainei sub o „administraţie de tranziţie” sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), pentru a organiza alegeri prezidenţiale „democratice” în această ţară, apoi negocieri în vederea unui acord de pace cu noile autorităţi.

„Am putea, desigur, să discutăm cu SUA, chiar şi cu ţările europene, şi în mod evident cu partenerii şi prietenii noştri, sub egida ONU, posibilitatea de a înfiinţa în Ucraina o administraţie de tranziţie”, a declarat Putin în timpul unei întâlniri cu infanterişti marini ruşi, în toiul nopţii, la Murmansk, în nord-vestul Rusiei.

„Pentru ce? Pentru a organiza alegeri prezidenţiale democratice care s-ar solda cu instalarea la putere (în Ucraina) a unui guvern competent şi care s-ar bucura de încrederea poporului, apoi pentru a începe cu aceste autorităţi negocieri asupra unui acord de pace şi a semna documente legitime”, a explicat Putin.

„Ne îndreptăm progresiv, poate că nu atât de rapid pe cât ne-am dori, însă cu insistenţă şi certitudine, pentru a îndeplini toate obiectivele anunţate” la începutul ofensivei în Ucraina, a adăugat Putin.

Rusia, care a lansat în 2022 atacul la scară mare împotriva vecinului său ucrainean, a afirmat că doreşte „demilitarizarea” şi „denazificarea” Ucrainei, ale cărei aspiraţii de a adera la NATO sunt considerate de Moscova o ameninţare la adresa securităţii sale.

Washingtonul, care vrea să obţină cu orice preţ un armistiţiu în Ucraina, a întreprins o apropiere spectaculoasă de Moscova, generându-le ucrainenilor şi europenilor temerea că ar putea încheia un acord fără ştirea lor.

La presiunea americană, Kievul a acceptat pe 11 martie un armistiţiu de 30 de zile.