Viktor Orban a respins compromisul cu UE propus de Polonia și amenință în continuare cu veto pe bugetul de 1.800 de miliarde de euro

Premierul maghiar Viktor Orban a respins vineri soluția de compromis propusă joi seară de vicepremierul polonez în ce privește negocierea cu UE a pachetului financiar de 1.800 de miliarde de euro.

Vicepremierul polonez Jaroslaw Gowin anunțase joi seară că Varșovia ar fi gata să renunțe la veto în controversa condiționării fondurilor UE de statul de drept. Oficialul polonez a spus că guvernul său va renunța la veto-ul pe buget dacă va exista ”o declarație clară” a Consiliului European că regula condiționării fondurilor de statul de drept ”nu va fi folosită pentru a exercita presiuni nejustificate asupra statelor membre individuale în alte domenii decât utilizarea corectă a fondurilor UE”. Această declarație nu are putere juridică, iar Politico a scris că această concesie arată că ”Polonia a clipit prima” în jocul de poker cu UE.

Viktor Orban a respins însă soluția poloneză. În interviul său săptămânal de la radioul public, liderul maghiar a spus că ”adăugarea unei declarații a Consiliului European nu e valabilă pentru noi. Ungaria insistă că cele două probleme – bugetul UE și mecanismul privind statul de drept – trebuie tratate separat. Bugetul trebuie decuplat de chestiunile politice”, potrivit Telex.hu.

”Înțeleg acest joc. Eu cred într-un singur lucru: garanții legale”, a spus Viktor Orban cu referire la declarația Consiliului European cerută de Polonia în schimbul renunțării la veto și votării bugetului UE și a pachetului financiar pentru relansarea economică.

El s-a referit și la schimbarea de poziție a Poloniei, amintind că a semnat împreună cu premierul polonez un acord prin care cer decuplarea celor două teme.

Context. Polonia și Ungaria au blocat un buget de 1,1 trilioane de euro și un buget special de 750 de miliarde de euro pentru reabilitarea statelor membre după pandemia de coronavirus pentru că nu au fost de acord ca aceste fonduri să fie condiționate de respectarea statului de drept.

Ambele țări fac obiectul unor investigații UE pentru subminarea independenței Justiției, a mass-media și a organizațiilor neguvernamentale, astfel că riscă să piardă fonduri de zeci de miliarde de euro.

UE riscă să intre în noul exercițiu bugetar ce începe în 2021 atât fără bugetul multianual de șapte ani, cât și fără fondul fără precedent de relansare economică post-pandemie, ambele bugete având un total de 1.800 miliarde euro (1,8 trilioane euro) din cauza veto-ului Ungariei și Poloniei, care nu acceptă mecanismul prin care fondurile europene sunt legate de statul de drept. În fața acestei perspective sumbre pentru statele membre, Comisia Europeană și Germania, statul care deține președinția rotativă a Consiliului UE, discută deja despre decuplarea Ungariei și Poloniei de la banii europeni, prin mecanisme prevăzute în Tratatul UE, scriu Financial Times, Euractiv și agenția spaniolă EFE.

„Cu toții ne dăm seama că, în cazul unui veto polonez sau maghiar, ar exista un buget provizoriu care, spre deosebire de unele voci din dezbaterea publică poloneză, nu ar fi bun pentru Polonia și nu ar fi bun pentru toate celelalte 26 de state membre”, a spus joi vicepremierul polonez, motivând schimbarea radicală de poziție a Varșoviei.

România ar urma să primească circa 80 de miliarde de euro din bugetul multianul al UE și din pachetul de relansare economică Next Generation EU. (Foto: Viktor Orban / Facebook)

Citește și:

• BREAKING Viktor Orban, lăsat singur de Polonia. Varșovia e gata să voteze pachetul financiar de 1.800 miliarde euro în schimbul unei mici concesii diplomatice
• UE intră pe soluția de avarie: Ungaria și Polonia, decuplate de la cele 750 de miliarde de euro din fondul fără precedent de relansare economică
• EXCLUSIV Lista autostrăzilor și a marilor proiecte de infrastructură de 30 miliarde euro pe care România vrea să le finanțeze prin programul fără precedent NextGenerationEU – Draft
• Presa internațională: Ungaria și Polonia aruncă UE în criză din cauza veto-ului pe mecanismul care leagă statul de drept de fondurile europene