EXCLUSIV Analiști americani despre primele 500 de zile din Trump2.0: Președintele este victima propriilor excese

Un bilanț mixt

Într-o analiză publicată joi, am explicat că, la împlinirea pragului simbolic de 500 de zile de la învestirea sa din 20 ianuarie 2025, al doilea mandat al președintelui Donald Trump conturează un tablou profund polarizat.

Administrația a înregistrat succese majore în implementarea agendei conservatoare, dar se confruntă cu o scădere istorică în sondaje și riscă să piardă controlul Camerei Reprezentanților la alegerile de la jumătatea mandatului (midterms) din noiembrie 2026.

Trump a fost învestit în funcție în ianuarie 2025, la două luni după ce, în urma alegerilor din noiembrie 2024, a obținut o victorie istorică în fața Kamalei Harris, câștigând atât Colegiul Electoral (312 la 226 voturi electorale), cât și votul popular (49,81% față de 48,34%).

Republicanii au preluat, de asemenea, controlul ambelor camere ale Congresului: având o majoritate de 53 de mandate în Senat, față de 47 pentru democrați, și dominând Camera Reprezentanților, cu 218 de scaune, față de 212 pentru democrați (5 locuri sunt vacante).

La acestea se adaugă o majoritate conservatoare solidă la Curtea Supremă și sute de judecători federali numiți de liderul republican.

De la preluarea celui de-al doilea mandat, Administrația Trump a acționat mult mai rapid și mai agresiv decât în primul mandat, bifând mai multe promisiuni electorale majore, printre care:

·        Adoptarea legii “One Big Beautiful Bill Act” (prelungirea permanentă a tăierilor de taxe din 2017) și lansarea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală sau DOGE, condus de Elon Musk, care a redus masiv cheltuielile și aparatul federal.

·        Semnarea “Laken Riley Act” și reducerea trecerilor ilegale la granița cu Mexicul la minime istorice.

·        Implementarea statutului “Schedule Policy/Career,” care a eliminat protecția muncii pentru mii de funcționari de rang înalt, facilitând demiterea lor.

·        Medierea unui acord de încetare a focului în Gaza în octombrie 2025, capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro și obligarea membrilor NATO de a ridica ținta cheltuielilor de apărare la 5% din PIB.

·        Lansarea inițiativei “Make America Healthy Again” (MAHA), eliminând parțial aditivii chimici și produsele ultra-procesate din industria alimentară de peste ocean.

Pe de altă parte, eșecurile și dezechilibrele majore care au marcat cel de-al doilea mandat nu au fost nici ele puține. Viteza reformelor structurale a atras costuri severe pe plan intern și international, printre cele mai semnificative numârându-se:

·        Instabilitate financiară: Tăierile permanente de taxe au generat un deficit record, estimat să crească datoria națională cu 3 trilioane de dolari până în 2034. Războaiele tarifare unilaterale cu China și UE au provocat volatilitate pe burse.

·        Blocaje instituționale: Poziția dură a Casei Albe a dus la un shutdown guvernamental complet în octombrie-noiembrie 2025 și la închiderea parțială a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) în februarie 2026.

·        Războiul cu Iranul: În ciuda promisiunii de a nu începe noi războaie, atacurile asupra facilităților nucleare iraniene, în iunie 2025, au degenerat în cele din urmă într-un conflict armat deschis cu Republica Islamică în februarie 2026. Acesta a provocat o criză în Strâmtoarea Ormuz și explozia prețurilor globale la petrol.

·        Criza ICE și scandalurile interne: Planul de deportare în masă a fost gestionat haotic de ICE din cauza lipsei logisticii și a politicilor greșite, ducând la supraaglomerare, procese din cauza reținerii ilegale a unor cetățeni americani și incidente în care doi americani au fost uciși.

·        Exodul de creiere: Modificările din funcția publică au provocat demisii în masă ale experților din agenții cheie (USAID, CDC, ICE). Presiunile politice asupra CDC privind vaccinurile au blocat instituția în 2025.

·        Izolarea internațională: Retragerea SUA din OMS, UNESCO și Acordul de la Paris a tensionat relațiile cu aliații. Un sondaj ECFR recent arată că doar 11% dintre europeni mai consideră SUA un aliat.

Deși Trump și-a mulțumit baza electorală prin măsuri radicale, starea de criză permanentă a măcinat încrederea publicului larg. Media agregatorului RealClearPolitics plasează rata de dezaprobare a președintelui la 56,9%, față de doar 40,2% favorabilitate, procentele negative de favorabilitate fiind indicate de cvasimajoritatea sondajelor de opinie recente.  

În concluzie, deși Trump și-a îndeplinit multe dintre promisiunile făcute susținătorilor săi din mișcarea Make America Great Again (MAGA) și a obținut câteva victorii importante pe plan intern și extern, administrația sa a fost marcată de polarizare, instabilitate și scăderea popularității. Analiștii avertizează că această neîncrede a americanilor în modul în care președintele își îndeplinește funcția riscă să transforme scrutinul din noiembrie într-un decont politic dureros pentru Trump și republicani.

 Ce cred experții

Acesta este contextul în care G4Media a stat de vorbă cu mai mulți experți de peste ocean, fini cunoscători ai scenei politice de la Washington, pe care i-a întrebat care sunt principalele realizări și eșecuri ale administrației în această perioadă și cum cred ei că vor influența acestea viitoarele alegeri de la jumătatea mandatului?

Iată răspunsurile lor complete:

Morris P. Fiorina, profesor de științe politice la Universitatea Stanford și cercetător principal la Hoover Institution: “Nu este vorba de fizică cuantică. După valul inițial de activitate febrilă, traiectoria administrației a fost în general descendentă sau, în cel mai bun caz, stagnantă în anumite momente. Tarifele vamale au fost o greșeală, iar războiul actual (cu Iranul) a fost o eroare uriașă – cel puțin din punct de vedere politic.

Unii consideră că obiectivul merita o asemenea perturbare, însă toată lumea este de părere că execuția a fost prost planificată (dacă o fi fost planificată deloc) și executată defectuos. Trump este victima propriilor sale excese, așa cum am explicat în cartea mea din 2017, Unstable Majorities (capitolul 5), iar reacția de respingere este deja în desfășurare, deși recunosc că a durat mai mult decât aș fi anticipat. ” (Cartea profesorului Fiorina poate fi accesată aici). 

Dr. Lori Cox Han, profesor de științe politice și șefă a catedrei “Doy B. Henley” pentru studii prezidențiale americane la Universitatea Chapman din California: “Susținătorii administrației ar identifica, cel mai probabil, trei realizări majore. În primul rând, administrația a adoptat o abordare mult mai agresivă în ceea ce privește aplicarea legilor privind imigrația și securitatea frontierelor. În al doilea rând, aceștia indică performanța puternică a piețelor financiare și un climat de afaceri în general favorabil. În al treilea rând, susținătorii argumentează că administrația și-a îndeplinit promisiunile de campanie de a reduce reglementările federale și de a contesta ceea ce conservatorii descriu adesea ca fiind “statul administrativ.”

Pe de altă parte, criticii ar argumenta că administrația s-a chinuit să își îndeplinească câteva promisiuni majore de campanie. Cel mai demn de menționat este faptul că prețurile rămân o îngrijorare semnificativă pentru mulți americani, în ciuda promisiunilor de ameliorare rapidă, iar eforturile de a pune capăt rapid războiului din Ucraina nu au avut succes. De asemenea, criticii indică acțiunile militare ale SUA împotriva Iranului ca fiind în contradicție cu angajamentul lui Trump de a evita noi conflicte externe. O altă promisiune de campanie încălcată vizează dosarele Epstein, care nu au fost încă publicate în totalitate.

Sondajele actuale sugerează că republicanii se confruntă cu obstacole majore înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2026. Cota de aprobare a președintelui Trump a scăzut în general, înregistrând evaluări deosebit de slabe în ceea ce privește gestionarea economiei, îngrijorările legate de costul vieții și conflictul cu Iranul.

Din punct de vedere istoric, președinții cu rate scăzute de aprobare își văd adesea partidul pierzând locuri în Congres la alegerile de la jumătatea mandatului, ceea ce ar putea crea oportunități pentru câștiguri ale democraților în noiembrie.

Criticii mai argumentează că administrația a acordat o atenție considerabilă unor inițiative simbolice și extrem de personalizate (cum ar fi o nouă sală de bal la Casa Albă), într-un moment în care mulți americani rămân îngrijorați de inflație, accesibilitatea locuințelor și alte presiuni economice. Din această perspectivă, contrastul dintre prioritățile președintelui și preocupările zilnice ale alegătorilor ar putea deveni un dezavantaj politic. ”

Bruce E. Cain, profesor de științe politice la Universitatea Stanford și director al Bill Lane Center for the American West: “Trump este susținut de o coaliție bizară de naționaliști culturali, grupuri religioase conservatoare și mari corporații. Prin urmare, realizările sale reflectă eterogenitatea acestei coaliții: politici dure de imigrație pentru naționaliști, politici anti-avort pentru grupurile religioase, alături de tăieri de taxe și relaxare a reglementărilor pentru marile corporații. În câteva cazuri, cum ar fi raziile privind imigrația și reducerile de personal guvernamental impuse de Musk, el a fost nevoit să dea înapoi din cauza opiniei publice, a scăderilor de pe bursa de valori sau a deciziilor judecătorești nefavorabile.

Dar el și-a respectat promisiunile față de baza electorală și de aceea, în ciuda tuturor ideilor bizare (de exemplu, preluarea Groenlandei de la Danemarca), a exceselor din politica externă (cum ar fi haosul pe care l-a creat cu Iranul) și a dezaprobării generale din propriul partid față de tarifele vamale impuse, are încă șanse de a se descurca suficient de bine pentru a păstra controlul asupra Senatului la alegerile intermediare.

Bănuiesc că, în cele din urmă, Trump va rămâne în istorie ca președintele care a făcut cei mai mulți bani în timp ce se afla în funcție, însă multe dintre politicile sale vor fi ușor de anulat atunci când democrații vor reveni, într-un final, la putere. Faptul că Trump a realizat atât de multe prin acțiuni executive, fără aprobare legislativă, face ca totul să fie mai ușor de inversat în viitor. Adoptarea de politici prin scurtături duce, în cele din urmă, la anularea lor tot prin scurtături.”  

David A. Hopkins Profesor de științe politice la Boston College: “Aș spune că cele trei domenii în care Trump a înregistrat cel mai mare succes în implementarea schimbărilor de politică prin intermediul puterii sale asupra birocrației federale sunt: (1) o aplicare mult mai agresivă a legilor privind imigrația, (2) tarifele vamale și (3) restructurarea birocratică asociată cu inițiativa DOGE. De asemenea, el a adoptat o lege majoră (the Big Beautiful Bill) care a conținut mai multe prevederi-cheie legate de politica fiscală federală.

Eșecurile majore de până acum sunt: (1) persistența ratelor ridicate ale inflației (pe care politicile sale tarifare au exacerbat-o) și (2) războiul din Iran, care a crescut costul intern al energiei, dar nu a reușit să înlăture regimul aflat la conducere.

În ceea ce privește viitoarele alegeri intermediare, dovezile pe care le avem până acum indică faptul că Trump a suferit o scădere majoră de popularitate de la începutul celui de-al doilea mandat, iar colegii săi republicani din Congres vor avea, cel mai probabil, de suferit la urne din această cauză. Cea mai mare slăbiciune politică pentru Trump și Partidul Republican este nemulțumirea față de economia națională, care reflectă în principal furia provocată de inflație. Alegerile de la jumătatea mandatului tind să funcționeze ca un referendum național privind performanța președintelui, chiar dacă acesta nu se află personal pe buletinul de vot, iar sondajele de opinie din acest an sugerează cu tărie că acest lucru va fi valabil și în 2026.

Unul dintre cele mai valoroase atuuri ale lui Trump de-a lungul carierei sale politice a fost reputația sa de om de afaceri abil și de succes, care deține cunoștințele și experiența necesare pentru a gestiona cu succes economia națională; prin urmare, a fost extrem de dăunător pentru el faptul că alegătorii au devenit atât de nemulțumiți de climatul economic actual din SUA. Acestea fiind spuse, mai avem câteva luni până la vot, așa că republicanii mai au încă timp să își recapete din forță dacă americani vor începe să perceapă o redresare a economiei.”

Dr. Todd L. Belt, profesor și director al Programului de Management Politic din cadrul Școlii Postuniversitare de Management Politic (GSPM) a Universității George Washington: “Iată care consider că sunt cele mai de impact realizări/eșecuri ale administrației de până acum (nu voi judeca dacă acestea sunt în mod specific eșecuri sau realizări, deoarece acest lucru depinde în mare măsură de perspectiva fiecăruia):

1.     DOGE și anularea contractelor. Mulți oameni și-au pierdut locurile de muncă din sistemul guvernamental, iar alții și-au pierdut joburile din cadrul companiilor subcontractoare. Nu este un număr uriaș în termeni electorali, dar cu siguranță va face dificilă competitivitatea republicanilor în districtele din apropierea zonei Washington D.C. (unde își desfășoară activitatea majoritatea subcontractorilor și unde locuiesc cei mai mulți dintre angajații guvernamentali).

2.     The One Big Beautiful Bill. Această lege a inclus o prelungire a tăierilor de taxe (în special pentru cei bogați), precum și o triplare a fondurilor destinate aplicării măsurilor de imigrație. Aceasta nu are o influență directă asupra alegerilor, ci mai degrabă una indirectă.

3.     Aplicarea măsurilor privind imigrația. Până la războiul din Iran, aceasta a fost cea mai importantă problemă. Deși majoritatea americanilor susțin o aplicare mai strictă a legilor privind imigrația legală și ilegală, aceștia nu au fost mulțumiți de modul în care administrația a procedat în acest sens. Fotografiile și videoclipurile cu raiduri violente și atacuri asupra protestatarilor au reprezentat o problemă pentru administrație și vor constitui un motiv de îngrijorare pentru republicani la alegerile intermediare.

4.     Războiul din Iran. Aceasta este cea mai importantă problemă. Trump a fost ales în primul rând pentru a rezolva problema inflației care s-a manifestat pe parcursul mandatului lui Biden. Războiul din Iran înrăutățește inflația deoarece nu cresc doar prețurile la benzină, ci și prețurile tuturor mărfurilor care trebuie transportate cu camioanele sau pe cale maritimă către piețe. De asemenea, îngrășămintele și medicamentele sunt produse de export care trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și vor înregistra o creștere de preț. Există o zicală conform căreia prețurile petrolului „urcă ca o rachetă și coboară ca o pană,” așa că este foarte probabil ca inflația să rămână o problemă majoră pe parcursul alegerilor de la jumătatea mandatului.

5.     (Posibil) dacă Curtea Supremă va menține decretul prezidențial care anulează dreptul la cetățenie prin naștere (birthright citizenship), aceasta ar putea deveni o problemă majoră în alegeri.

6.     Tarifele vamale. Acestea contribuie, de asemenea, la inflație și vor îngreuna eforturile republicanilor de a păstra controlul asupra Congresului.”