FT: Țările UE iau în calcul „dezmembrarea” serviciului diplomatic al blocului comunitar / Nemulțumirile, legate de Kaja Kallas care ar fi exprimat poziții proprii pe anumite subiecte sau a avansat propuneri fără aprobarea statelor UE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) sunt în vizorul capitalelor europene din cauza problemelor de leadership și coordonare, transmite Financial Times. 

Parisul și Berlinul discută propuneri pentru o reformă radicală a serviciului diplomatic al Uniunii Europene, vechi de 15 ani, în încercarea de a îmbunătăți capacitatea blocului de a răspunde la crizele geopolitice.

Franța, Germania și alte state membre analizează opțiuni care includ retragerea unor atribuții de la șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și de la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), cu un buget anual de aproximativ 1 miliard de euro, și transferarea acestora către Comisia Europeană și statele membre, potrivit a cinci oficiali de rang înalt informați despre discuții.

„Este clar că SEAE nu funcționează așa cum ar trebui în lumea de astăzi. Este disfuncțional”, a declarat unul dintre oficiali. „Problema este structurală, iar structura trebuie reconstruită.”

În ultimii ani, UE s-a confruntat cu provocări majore, inclusiv războiul din Ucraina, tensiunile din Iran, imprevizibilitatea președintelui american Donald Trump și utilizarea tot mai frecventă a tarifelor comerciale, coerciției economice și resurselor energetice ca instrumente de politică externă. În acest context, tot mai multe voci se întreabă dacă SEAE este capabil să coordoneze răspunsuri eficiente.

Propunerea ar inversa obiectivul deciziei adoptate acum 16 ani, prin care SEAE a fost creat ca serviciu diplomatic autonom al Uniunii. Ea figurează printre mai multe opțiuni prezentate într-o evaluare a guvernului francez distribuită altor state membre.

Una dintre ideile promovate de Paris este limitarea autonomiei Înaltului Reprezentant — funcție care răspunde atât în fața statelor membre, cât și a Comisiei — și reducerea controlului asupra rețelei de peste 140 de delegații diplomatice pe care SEAE le gestionează în întreaga lume.

„Capitalele sunt nemulțumite și vor un mod eficient de a acționa unitar pe plan extern”, a spus un alt oficial. „Există un risc real ca SEAE să fie dezmembrat.”

Susținătorii reformei consideră că aceasta poate fi realizată fără modificarea tratatelor UE. Tratatul prevede că SEAE trebuie să „asiste” șeful diplomației europene, în conformitate cu regulile convenite de statele membre în 2010. Orice schimbare ar necesita însă unanimitatea celor 27 de state membre.

Mai multe țări susțin în discuții private că există prea multe suprapuneri și o coordonare insuficientă între SEAE, ministerele naționale de externe și direcțiile responsabile de relațiile externe din cadrul Comisiei și al Consiliului UE.

Aceste nemulțumiri au fost amplificate de faptul că, în anumite situații, Kallas a exprimat poziții proprii pe teme precum relațiile UE–China și a avansat propuneri care nu fuseseră încă aprobate de capitalele europene.

În paralel, SEAE și Comisia condusă de Ursula von der Leyen se află într-o competiție pentru influență în domeniul politicii externe și de securitate. Von der Leyen, fost ministru german al apărării, și-a extins rolul dincolo de atribuțiile tradiționale, promovând conceptul unei „Comisii geopolitice”, numind primul comisar european pentru apărare și asumându-și frecvent conducerea răspunsului UE la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Ea a analizat inclusiv posibilitatea creării unei structuri de schimb de informații similare celei existente deja în cadrul SEAE, idee căreia Kallas i se opune.

Trei dintre oficialii citați au afirmat că reforma SEAE ar putea fi influențată și de negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii, unde numeroase state membre cer reduceri de costuri și simplificarea aparatului birocratic de la Bruxelles.

Potrivit acestora, transferarea unor atribuții ale SEAE către direcții din cadrul Comisiei și Consiliului ar putea genera economii prin reducerea numărului de posturi. De exemplu, elaborarea listelor de sancțiuni și a propunerilor privind misiunile militare ar putea reveni Consiliului, în timp ce diplomația de zi cu zi ar fi gestionată de Comisie.

Ideile privind remodelarea serviciului diplomatic european sunt luate în calcul și în procesul de elaborare a noii strategii europene de securitate, care urmează să fie publicată de Comisie în această vară.

Evaluarea franceză privind posibilele reforme este încă preliminară și este discutată bilateral la nivel înalt între guvernele UE. Potrivit oficialilor, ea reprezintă doar una dintre mai multe variante analizate pentru viitorul SEAE, iar Parisul a subliniat că fiecare opțiune are avantaje și dezavantaje.

Palatul Élysée a refuzat să comenteze.

Un reprezentant al lui Kallas a declarat pentru Financial Times că aceasta este „pe deplin concentrată asupra îndeplinirii mandatului său”, adăugând că o parte importantă a acestuia este consolidarea atât a SEAE, cât și a Comisiei, pentru implementarea tratatelor în domeniul acțiunii externe și al politicii externe și de securitate comune.

„Politica externă a UE este puternică atunci când statele membre sunt unite”, a adăugat reprezentantul.

Ministerul francez de Externe a făcut trimitere la declarațiile ministrului Jean-Noël Barrot, care afirmase în martie că UE are nevoie de un serviciu diplomatic mai puternic, care să lucreze în strânsă coordonare cu statele membre și să respecte competențele specifice ale fiecărei instituții, în special în perspectiva viitoarei strategii europene de securitate.

Întrebat despre propuneri, un oficial german a declarat: „Într-o lume în schimbare, este clar că avem nevoie de o Uniune Europeană mai puternică și de o politică externă europeană mai puternică. De aceea, de la crearea SEAE și până astăzi, am căutat și continuăm să căutăm modalități de îmbunătățire a proceselor decizionale și de consolidare a politicii externe comune.”

Potrivit oficialilor, și SEAE desfășoară în prezent analize interne privind posibile reforme.

Stefan Lehne, fost oficial european și în prezent cercetător la Carnegie Europe, a declarat: „Dacă privim evoluția politicii externe a UE în ultimii cinci ani, este destul de clar că rezultatele nu au fost pozitive.

Există nevoia de a răspunde unui mediu internațional tot mai ostil, iar schimbarea instituțională este una dintre modalitățile prin care se poate face acest lucru. Ar fi ciudat să nu adaptăm instrumentele și structura la noua realitate cu care se confruntă Uniunea Europeană astăzi.”