Kazahstanul, principala sursă externă de țiței a României, reia exporturile de petrol prin Marea Neagră

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Kazahstanul a reluat luni exporturile de petrol prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium din portul rusesc Novorossiisk, după ce atacurile cu drone asupra unor petroliere au blocat principala rută prin care țițeiul kazah ajunge pe piețele internaționale. Redeschiderea terminalului este importantă pentru România, în condițiile în care Kazahstanul furnizează peste 60% din petrolul importat de țara noastră, transmite MEDIAFAX.

Ministerul Energiei de la Astana a anunțat că operatorul Caspian Pipeline Consortium, cunoscut sub acronimul CPC, a început din nou să primească petrol de la producători și să încarce nave la terminalul din Novorossiisk.

Operațiunile se desfășoară în prezent la două dintre instalațiile offshore ale terminalului. Petrolierele SEAMAJESTY și MILOS încarcă țiței produs de Tengizchevroil, compania care exploatează cel mai mare câmp petrolier din Kazahstan. Autoritățile kazahe au avertizat însă că activitatea va continua în funcție de evoluția situației de securitate din Marea Neagră.

Atacurile au blocat principala conductă petrolieră a Kazahstanului

Terminalul fusese închis temporar după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave civile care încărcau petrol în apropierea portului Novorossiisk. Printre vasele afectate s-au numărat petrolierele ASIA, NISSOS IOS și NELSA, aceasta din urmă fiind lovită în timp ce se afla la una dintre instalațiile de încărcare ale CPC.

Rusia a atribuit atacurile Ucrainei, însă Kievul nu a comentat public acuzațiile. Kazahstanul a condamnat loviturile, susținând că navele transportau petrol în cadrul unor operațiuni comerciale legitime și că atacarea lor reprezintă un risc pentru securitatea energetică internațională.

Conducta CPC, cu o lungime de aproximativ 1.500 de kilometri, transportă petrol din marile zăcăminte Tengiz, Kashagan și Karachaganak până la Novorossiisk. Peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului trec prin această rută, iar terminalul gestionează volume echivalente cu aproximativ 2% din oferta mondială de țiței.

Închiderea terminalului a obligat companiile kazahe să reducă extracția pentru a evita umplerea capacităților de stocare. Producția zilnică a țării a coborât de la aproximativ 2,16 milioane de barili în luna iunie la aproape un milion de barili, potrivit unor surse din industrie citate de Reuters. Reluarea exporturilor permite repornirea treptată a producției, însă revenirea la nivelurile anterioare ar putea necesita timp.

De ce este important pentru România

Kazahstanul este principala sursă externă de țiței a României. În perioada ianuarie-noiembrie 2025, România a importat din această țară aproximativ 5,15 milioane de tone de petrol, reprezentând peste 60% din totalul importurilor naționale de țiței. Următorii furnizori au fost Azerbaidjanul, cu 1,25 milioane de tone, și Libia, cu aproximativ 792.000 de tone.

O mare parte din petrolul kazah ajunge din Novorossiisk, traversează Marea Neagră și este descărcat la terminalul offshore Midia, care deservește rafinăria Petromidia de la Năvodari. Terminalul românesc este amplasat la aproximativ 8,6 kilometri în larg și permite alimentarea directă a celei mai mari rafinării din țară.

Petromidia procesează în principal sortimentele kazahe CPC și KEBCO – Kazakhstan Export Blend Crude Oil. În 2025, rafinăria a procesat un volum record de aproximativ 5,3 milioane de tone de țiței, aprovizionarea fiind asigurată în mare măsură cu sprijinul KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului și acționarul unic al grupului KMG International–Rompetrol.

Dependența este amplificată de scăderea producției interne. În 2025, România a produs aproximativ 2,47 milioane de tone de țiței și a importat aproape 8,9 milioane de tone, producția internă fiind în declin pe fondul epuizării naturale a zăcămintelor.

Riscul imediat scade, dar ruta rămâne vulnerabilă

Reluarea exporturilor reduce riscul ca rafinăriile românești să fie obligate să caute rapid volume alternative, de regulă mai scumpe, din Azerbaidjan, Africa de Nord sau Orientul Mijlociu. De asemenea, poate diminua presiunea asupra prețurilor petrolului într-un moment în care piața este afectată și de tensiunile din Orientul Mijlociu și de problemele de navigație din Marea Roșie. În zilele precedente, întreruperea livrărilor din Kazahstan contribuise la creșterea cotațiilor fizice ale unor sortimente de petrol.

Redeschiderea terminalului nu înseamnă însă automat o ieftinire imediată a benzinei și motorinei în România. Prețurile carburanților sunt influențate și de cotațiile internaționale ale produselor petroliere, cursul valutar, costurile de transport, taxele și nivelul stocurilor rafinăriilor.