G4Media.ro

Viitorul buget european: ține România pasul cu Europa? (Op-ed de Dacian Cioloş)

Viitorul buget european: ține România pasul cu Europa? (Op-ed de Dacian Cioloş)

Pe 2 mai, Comisia europeană va adopta proiectul de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va duce la o reducere a bugetului cu 16%. Urmează negocieri dificile cu statele membre și Parlamentul European, obiectivul Comisiei fiind să se ajungă la un acord înainte de viitoarele alegeri europarlamentare din 2019, adică exact în perioada în care România va deține președinția Consiliului UE. Banii europeni se vor duce cel mai probabil spre reforme, dezvoltare și programe care sprijină valorile fundamentale ale UE. Nu există apetit pentru a sprijini democrații iliberale, cleptocratice sau inepte.

La București auzim puține lucruri despre bugetul european. Zecile de miliarde de euro care vin de la Bruxelles, viitorul Europei și implicit viitorul României nu par a fi deloc interesante pentru doamna premier, preocupată de prioritățile geto-strategice ale șefului dumneaei de partid. Când vine vorba despre Europa, prioritare par a fi scrisori inutile către Juncker și nu rolul sau credibilitatea noastră în Uniunea Europeană. Consecințele le vom plăti noi.

Viitorul buget european: câteva ipoteze

Domeniile de predilecție tradiționale, adică Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune primesc în prezent, împreună, cam 80% din totalul bugetului european. România beneficiază atât de subvențiile pentru agricultură, cât și de finanțare pentru infrastructură, dezvoltare rurală și urbană, pentru infrastructură de transport, pentru crearea de locuri de muncă, pentru protecția mediului.

Este foarte posibilă o reducere semnificativă a bugetului alocat acestor politici tradiționale și, în plus, ne putem aștepta la noi criterii de distribuție a fondurilor europene, deloc avantajoase pentru România.

Politica de coeziune va fi reorientată pe priorități care țin nu numai de nivelul de dezvoltare exprimat prin raportul produs intern brut/per capita, ci și disparități privind migrația, schimbările climatice sau rata șomajului. Aceste noi criterii vor duce la reorientarea unei părți semnificative din buget spre statele membre și regiunile bogate ale Europei, cel mai probabil în defavoarea statelor mai sărace din est și sud.

În ceea ce privește agricultura, se discută la Bruxelles posibilitatea aplicării unui model de implementare care să lase multe decizii la nivelul autorităților naționale. O astfel de descentralizare exagerată riscă însă să creeze standarde multiple în Uniune, cu o posibilă încetinire a procesului de recuperare a decalajului de competitivitate a agriculturii românești față de sectoarele agricole deja consolidate din alte state membre. De asemenea, co-finanțarea din bugetul național a plăților directe europene ar pune presiune și mai mare pe bugetul României. Ar putea fi ani în care bugetul nu ar putea suporta această co-finanțare, eliminând astfel certitudinea pe care fermierii români o au astăzi privind nivelul subvențiilor primite direct de la Uniunea Europeană.

Pe lângă aceste politici tradiționale, bugetul european va finanța din ce în ce mai mult noi priorități stabilite la nivel european – cercetarea-dezvoltarea, digitalizarea, susținerea reformelor structurale care să creeze locuri de muncă, dar și politicile de apărare, de migrație și de azil. Fondurile europene alocate acestor politici vor merge către cele mai bune proiecte selectate prin competiții la nivel european, fără alocări prealabile și garantate pentru fiecare stat membru. Este un proces pentru care, experiența ne arată, România nu este suficient pregătită.

Statul de drept

În viitoarea propunere legislativă a Comisiei, accesul la bugetul european, folosirea sau suspendarea fondurilor europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept și a independenței justiției. Deficiențe serioase în privința statului de drept sau în separarea puterilor în stat vor putea atrage, așadar,  suspendarea sau încetarea plăților sau recuperarea fondurilor deja plătite de la bugetul Uniunii Europene.

Pentru România acesta este un element critic, mai ales având în vedere comportamentul iresponsabil al guvernelor PSD-ALDE din ultimul an și jumătate și insistențele disperate prin care se încearcă preluarea controlului asupra justiției și instituțiilor independente ale statului român.

După experiențele dure cu Ungaria și Polonia, cel mai probabil Comisia va veni cu o abordare nouă, cu criterii care nu vor fi legate de considerente politice, ci de cheltuirea corectă și transparentă a bugetului european și asigurarea cadrului instituțional care să permită acest lucru.

Dacă aceasta va fi linia pe care se va merge, m-aș aștepta de la Comisia Europeană să propună și un mecanism prin care cei penalizați să fie vinovații, astfel încât beneficiarii acestor fonduri, companiile private, organizațiile neguvernamentale, să nu plătească pentru deciziile iresponsabile luate de politicieni corupți.

Ce-ar fi de făcut?

Politica agricolă și Politica de coeziune sunt surse importante de finanțare pentru România. Actualul guvern ar trebui sa înțeleagă că o poziție neargumentată, în care România doar solicită bani pe care apoi nu este capabilă să-i cheltuie sau pe care îi cheltuie ineficient sau ilegal, într-un context în care independența justiției este pusă în pericol tocmai de majoritatea politică aflată la guvernare, nu are cum să aducă rezultate bune în negocierile pe care le va purta la nivel european.

Pentru politica de coeziune, România trebuie să demonstreze în primul rând că poate absorbi fondurile care îi sunt alocate și că, în ciuda performanței reduse din ultimii 10 ani, are potențialul și strategia necesare pentru a face investițiile de care economia și societatea româneasca au nevoie. Aceasta înseamnă că, pe lângă strategia de negociere a politicii la nivel european, avem nevoie de o strategie internă de re-credibilizare a investițiilor corecte și de calitate cu fonduri europene. Rata de absorbție va fi un criteriu important în stabilirea sumelor maxime pentru statele beneficiare.

Trebuie să susținem o Politică Agricolă Comună care să-și păstreze caracterul european și care să ofere un mediu competitiv corect pentru toți fermierii europeni. Pentru aceasta e important să menținem un sistem de plăți directe finanțat 100% din fonduri europene, fără cofinanțare națională. Este important să susținem, totodată, continuarea reducerii diferențelor de subvenții la hectar între fermierii din diferite țări și regiuni ale Uniunii, un proces pe care eu l-am demarat cu precedenta reformă a Politicii Agricole Comune și care ar fi în avantajul unor țări precum România.

Având în vedere că România va asigura președinția Consiliului UE exact în momentul în care se va căuta un compromis politic pe acest proiect de buget, guvernul României ar trebui să fie deja foarte activ în relațiile cu alte state membre și cu Comisia Europeană. România va trebui să susțină acele căi de compromis decizional în care să se regăsească, pe cât posibil, și viziunea românească, presupunând că va exista una .

Pentru a avea succes în aceste negocieri, România are nevoie acasă de o viziune de dezvoltare care să fie o referință în definirea priorităților în negocieri. Evident, nu mă refer aici la perlele de gândire produse de “specialiștii” PSD-ALDE cum ar fi programul de guvernare sau strategia 20-40 a domnului Liviu Dragnea.

Pentru a avea succes în aceste negocieri, România are nevoie de un guvern credibil, cu viziune europeană și cu membri capabili să susțină această viziune, bazată pe o consultare reală a societății. Are nevoie de un guvern asupra căruia să nu planeze nicio umbră de îndoială în privința angajamentului real pentru promovarea valorilor europene, a statului de drept, a separației puterilor în stat, a independenței justiției – pentru a menționa doar câteva. Doar în aceste condiții abordarea critică menită să îmbunătățească anumite lucruri la nivel european este una credibilă și luată în seamă de parteneri.

Pentru a avea succes în aceste negocieri, România are nevoie de un guvern competent. Cu alte cuvinte, are nevoie de un miracol, căci un nou guvern PSD-ALDE, strunit de domnul Dragnea, va fi cel puțin la fel de catastrofal ca cele precedente.

Op/ed semnat de Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură şi fost premier al României. Opiniile prezentate de autori în rubrica Op-ed nu reprezintă poziţia redacţiei.

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Daciane, ce vorbesti tu acolo?

    Noi avem alte prioritati, trebuie scapati Dragnea si Tariceanu de puscarie, trebuie infundata justitia romana, sufocata cu dosare, trebuie dati afara judecatorii si scosi cat mai multi talhari, criminali si violatori din inchisoare. Cu asta se ocupa alde Tudorel Toader, crezi ca are timp de ce spui tu?

    Tu zici bine Daciane, dar nu pentru Romania, ce zici tu se aplica in alta tara, nu la noi, noi avem majoritar oameni ticalosi, nepasatori si prosti ca noaptea – crezi ca astia sunt in stare sa inteleaga ce zici tu acolo?

    Numai un miracol mai poate salva Romania, o tara care se sufoca in propria ignoranta, nepasare si ticalosie.

    • Absolut adevarat! Aici suntem. Ciolos vorbeste pt 1-5% din populatia Romaniei. Si procentul asta se micsoreaza pe zi ce trece cu plecari definitive afara …

    • Of Doamne cit adevărat este tot ce scrii.

    • In asteptarea unui miracol…

      In timpul partidei, nu joci cu cartile ideale pe care ti le-ai dorit, ci cu acelea pe care le ai in mana. Uneori, daca rezisti suficient timp in joc, daca ai multa iscusinta, plus o farama de noroc, poti castiga partida indiferent cat de bune sau rele au fost cartile primite la inceput.

      Nepasarea se vindeca prin argumente, ignoranta prin oferirea solutiei de-a gata, ticalosia se ostracizeaza. Datoria noastra, a celor care intelegem, este sa nu ne dam batuti.
      Nu numai sa iesim la vot o data la patru ani, dar in tot acest rastimp sa ne ostenim sa explicam rabdator, cu tact si argumentat celor din jur – rude, cunostinte, prieteni.

      Dl Ciolos face foarte bine ca publica acest gen de articole. Asteptam si altele.

    • Marcel, e de bun-simţ ce spui: când te loveşte urgia, eşti ocupat până peste cap să limitezi pagubele, să supravieţuieşti. Cred însă că e nevoie şi de o minte rece prin preajmă, care să ne diminueze reacţiile emoţionale şi să ne dea curaj să gândim la un altfel de viitor.
      Altfel, scăpăm de ăştia şi apoi, ce facem? – punem alţii, un pic mai buni, în locul lor? N-ar fi mai bine să avem altfel de oameni – oneşti, competenţi, responsabili – gata de treabă, care să nu fie o surpriză absolută pentru simplii cetăţeni?
      Mi se pare destul de bine calculată intervenţia lui Cioloş, pentru că, pare-se, nu mai e mult până când răul de care ne văităm îşi va pirde puterea şi va dispărea.

  2. Domnule Dacian Ciolos, ceea ce spuneti in articol are sens pentru o stat preocupat de bunastarea cetatenilor. Romania acum se lupta cu mafia generalizata.

    Acum sincer, de ce nu aveti niste pozitii publice intransigente fatza de mafia care a acaparat Romania? Si ceva mai dese ca asa din cand in cand nu prea se simte. Nu asteptati pana ies actele de la RO+ (sa vedeti ce bete in roate o sa fie acolo). Aveti notorietate destula, iesiti mai repede si condamnati actiunile mafiei mai des.

    Boala nu se trateaza cu ceai ci cu antibiotic. Nu poti sa pleci la drum cu o martoaga. Intai ii dai sa manance si apoi o pui la galop. Romania este o martoaga acum care mai are putin si crapa de tot.

    • Mă alătur spuselor dumneavoastră , stimate domn. Sunt convinsa că și în plan orizontal, pe nivelul competențelor dv. vorbiți și acționați în același mod. Vă doresc succes. Puterea exemplului este baza ieșirii din această melasă.

  3. ‘și disparități privind migrația,’. Disparitatile respective inseamna ca Deutschland va lua mai multi bani de la EU pentru ca majoritatrea imigrantilor au ales Germania ca destinatie finala, iar acum bugetul EU e muls pentru asta? Decat intreb, as it were…

    • Inainte sa „decat intrebati”, verificati cam cat contribuie Germania la bugetul asta UE si cat „mulge” din el. Nu degeaba se numeste „net contributor” acum ?. Numa’ zic…

  4. Si ursul a visat că-i crește coadă după ce și-a prins-o-n gheață, dar nu s-a mai întâmplat. L-a fentat vulpea.
    Asta este etapa în care suntem.

  5. @ Apa – logica a trecut impasibil pe langa dv. Statutul de net contributor nu da Germaniei dreptul de a cauza cheltuieli din fonduri publice in alte jurisdictii EU.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.