Home » COHERO4EU » VIDEO Tabloul celor 18 ani de fonduri UE în România și soldul pe relația cu Uniunea Europeană: 70 miliarde euro pe plus / Care sunt fondurile cele mai consistente, care au fost cel mai puțin utilizate

VIDEO Tabloul celor 18 ani de fonduri UE în România și soldul pe relația cu Uniunea Europeană: 70 miliarde euro pe plus / Care sunt fondurile cele mai consistente, care au fost cel mai puțin utilizate

VIDEO Tabloul celor 18 ani de fonduri UE în România și soldul pe relația cu Uniunea Europeană: 70 miliarde euro pe plus / Care sunt fondurile cele mai consistente, care au fost cel mai puțin utilizate
© Filmfoto | Dreamstime.com
Ascultă articolul

Plătim la Uniunea Europeană mai mult decât încasăm? Fondurile europene sunt fraudate și nu sunt utilizate în România? Să vedem ce spun datele oficiale cumulate pe ultimii 18 ani. Un tablou general al încasărilor și plăților publicat periodic de Ministerul Finanțelor Publice reflectă foarte clar și defalcat încasările pe fiecare categorie de fonduri, precum și plățile – contribuția la bugetul Uniunii Europene.

- articolul continuă mai jos -

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de G4Media (@g4media.ro)

Fonduri europene au fost acordate României și înainte de aderarea la Uniunea Europeană, erau numite fonduri de pre-aderare, fiind vorbe despre programele Phare (capacitate administrativă, coeziune economică și socială), ISPA (infrastructură) și SAPARD (dezvoltare rurală).

După aderarea la Uniunea Europeană România a intrat în cadrul financiar multianual 2007-2013, cu aceleași categorii de fonduri precum alte state membre: Fonduri structurale si de coeziune (FSC – distribuite la nivel național prin Programe Operaționale), Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit (FEADR+FEP), Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA) – care reprezintă de fapt plățile directe în agricultură. Din tabelul publicat de MFP reiese că suma alocată inițial a fost de 37,402 milioane de euro și suma atrasă efectiv până la finalul perioadei a fosr de 33,930 miliarde, așadar aproximativ 90%.

Sursa: https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget/sitebuget/BFN2025_06_30.pdf

Fondurile structurale și de coeziune au reprezentat mai mult de jumătate din total.

Următorul cadru financiar, 2014-2020, a avut o alocare mai mare, de 52,581 milioarde de euro. O parte dintre proiecte încă nu sunt încheiate. Suma efectiv atrasă, până la 30 iunie 2025 este de 51,322 miliarde, adică peste 97%.  Circa 1,2 miliarde euro se estimează că vor intra suplimentar în 2025.

Suma aferentă Fondurilor structurale și de coeziune, 25,313 miliarde euro, cu rată de absorbție de peste 98%.

Al treilea cadru financiar cu alocări de la UE, 2021-2027, este în plină derulare. Alocarea totală este de 51,5 miliarde euro iar până în acest moment au fost atrase numai 10,5 miliarde euro, adică 20%.

În 2021 a fost lansat încă un tip de instrumente cu finanțare europeană, Next Generation EU, ca răspuns la criza cauzată de pandemia Covid-19. Cea mai importantă componentă o reprezintă Mecanismul de Redresare și Reziliență, care este pus în aplicare prin celebrul program PNRR. Alocarea totală PNRR pentru România a fost de 13,566 miliarde euro, din care sume efectiv cheltuite până la 30 iunie 2025, 6,4 miliarde euro.

Nu în ultimul rând, România are o contribuție anuală la bugetul Uniunii Europene, precum orice alt stat membru. Această contribuție însumează 34 miliarde de euro, din 2007 până în prezent. Totalul sumelor încasate de la UE, prin toate programele menționate mai sus, este de 105 miliarde euro.

Astfel, soldul total al fluxurulor financiare arată un plus pentru România de 70,779 miliarde euro.

Tabelul detaliat se poate găsi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, aici.

Știri video

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

„Eroii coeziunii: bune practici și perspective din România”

Finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate sunt însă exclusiv ale autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.

Top Articole