G4Media.ro

VIDEO Șeful Consiliului Investitorilor Străini: ”OUG 114 e toxică pentru mediul de…

VIDEO Șeful Consiliului Investitorilor Străini: ”OUG 114 e toxică pentru mediul de afaceri”. Despre demonizarea companiilor cu capital străin: ”E un joc oportunist, se caută ţapi ispăşitori”

Franz Weiler, președintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC) spune într-un interviu pentru G4Media.ro că modul în care guvernul a adoptat OUG 114, ”peste noapte”, este ”toxic pentru planificarea pe termen lung şi îi îngrijorează pe investitori”. Weiler atrage atenția că independența Băncii Naționale este ”o necesitate absolută” și vorbește despre nevoia unei justiții libere și independente.

Principalele declarații ale lui Franz Weiler:

  • La fel ca în cazul taxării băncilor, regularizării Pilonului II de pensii, plafonării preţului gazelor – toate acestea au fost măsuri apărute peste noapte – iar asta este toxic pentru planificarea pe termen lung, şi asta îi îngrijorează pe investitori, în general
  • Independenţa Băncii Naţionale este o necesitate absolută
  • Dacă mediul legislativ devine tot mai impredictibil, schimbările fiscale au loc de multe ori peste noapte, atunci decizia de a investi este fie amânată, fie este făcută într-un alt mediu de afaceri
  • Orice mediu de afaceri depinde şi de existenţa unui sistem de justiţie predictibil şi de încredere. Există informații care ridică nişte îngrijorări
  • Investiţiile străine directe au rămas relativ stabile, dar şi-au schimbat compoziţia. Mai puține investiții de la zero, mai degrabă extinderea afacerilor existente. Să nu uităm, însă, că suntem într-o competiţie acerbă cu celelalte ţări
  • Multe afaceri au fost afectate, nu doar de către această ordonanţă de urgenţă, ci de seria de OUG care au destabilizat încrederea în dezvoltarea predictibilă a economiei
  • Când vine vorba de chestiuni economice, nu există cu adevărat un dialog cu guvernul, iar dacă domnul Vâlcov reprezintă guvernul, atunci asta îl include şi pe dumnealui
  • Sunt motive destule să credem că există o problemă cu bugetul. Cred că situaţia bugetului a fost şi unul dintre motivele care au stat la baza OUG 114
  • Situaţia bugetului e determinată de un singur fapt: ponderea veniturilor din taxe în PIB e în scădere în ultimii trei ani.
  • Dacă nu investim în educaţie, România nu va reuși să lase în urmă statutul de furnizor de mână de lucru ieftină şi să se transforme într-o economie dezvoltată.
  • România nu are o problemă cu fondurile pentru investiţii, avem o problemă cu executarea proiectelor
  • Decalajul la nivelul colectării TVA este de 39% – atât nu colectăm din taxele datorate – este cea mai mare rată din Europa
  • Nu e corect ca o companie să-și plătească taxele într-un paradis fiscal. Dacă generează o valoare într-un anumit mediu de afaceri taxabil, ei trebuie să plătească taxele aferente acelui mediu de afaceri.
  • Despre demonizarea companiilor străine de către liderii PSD: ”E un joc oportunist, se caută ţapi ispăşitori pentru a justifica neîmplinirile”

VIDEO Franz Weiler despre OUG 114:

VIDEO Șeful FIC despre lipsa de predictibilitate a politicilor fiscale:

VIDEO Despre lipsa dialogului cu Guvernul:

VIDEO Despre necesitatea unei justiții independente:

VIDEO Despre discursul anti-companii străine

 

CV Franz Weiler

Franz Weiler este președintele Consiliului Investitorilor Străini din 2018. Weiler (cetățean austriac, născut în Salzburg) este CEO-ul Uniqa Asigurări, iar în mandatul anterior din Board-ul FIC a coordonat grupul de lucru pentru servicii financiare.

Are peste 35 de ani de experiență în piețele europene de asigurări. Anterior venirii în România a condus UNIQA Insurance Serbia și UNIQA Insurance Croația.

 

  • Interviul integral:

Rep: Mă uitam prin cameră şi nu am văzut nici banii şi nici lingourile pe care aţi fost acuzaţi că le-aţi scos din ţară, furându-le practic. Unde sunt banii? I-aţi trimis direct peste graniţă?
Franz Weiler: E bine că îmi puneţi această întrebare, e una dintre poveştile pe care le auzim tot mai des în ultima vreme. Adevărul este că sunt 125 de membri în Consiliul Investitorilor Străini, cu toţii sunt investitori direcţi în România, şi deşi Consiliul Investitorilor Străini există de doar 20 de ani, contribuţia şi importanţa sa tot mai mare în dezvoltarea economică a României se întind pe o perioadă mai lungă de-atât. Deci, în acest moment, sunt mai mult de un milion de români care muncesc în companii cu capital străin. E important de precizat că doar capitalul este străin, nu şi companiile. Aceste companii sunt conduse şi de români. Deci aceste companii sunt pur româneşti. Angajaţii sunt români, taxele sunt plătite în România. Deci s-au făcut multe dezvoltări tehnologice, au fost importate multe abilităţi şi cunoştinţe, iar România a fost într-o poziţie foarte bună când venea vorba de punctul de start al investiţiilor străine directe. Din nefericire, asta s-a diminuat odată cu trecerea timpului.

Rep: Aţi folosit trecutul: “a fost”. Cum descrieți impactul asupra economiei româneşti al OUG 114, “taxarea lăcomiei”, cum a numit-o guvernul?
Franz Weiler: Acel termen este unul cu adevărat eufemistic. La fel, taxarea cifrei de afaceri a băncilor, care este o parte importantă a ordonanţei. Nu discutăm despre taxe şi cum funcţionează taxele în interiorul unei ţări – acesta este strict apanajul deciziilor guvernamentale – dar anumite principii trebuie respectate pentru a asigura un mediu de afaceri stabil şi predictibil. Când vine vorba de această OUG, în primul rând nu sunt de părere că vreun fel de decizie fiscală ar trebui adoptată prin ordonanţă de urgenţă.

Toate aceste decizii ar trebui atent discutate, comunicate, ar trebui să aibă la bază un studiu de impact bine pregătit şi abia apoi ar trebui luate decizii. La fel ca în cazul taxării băncilor, regularizării Pilonului II de pensii, plafonării preţului gazelor – toate acestea au fost măsuri apărute peste noapte – iar asta este toxic pentru planificarea pe termen lung, şi asta îi îngrijorează pe investitori, în general.

Taxarea trebuie să fie predictibilă, ea trebuie făcută în dialog cu cei interesați, trebuie să pregătim un studiu de impact şi trebuie să ştim care ar putea fi consecinţele unor astfel de taxe. Taxele trebuie bazate pe raţionalul comercial, ele trebuie adoptate într-un asemenea fel încât companiile să poată susține aceste taxe şi trebuie ţinut cont şi de faptul că, într-un final, companiile au nevoie să poată rămâne profitabile. E nevoie ca ele să fie măsurate în concordanţă cu potenţialul comercial al afacerilor lor.

Nu s-a ţinut cont de nimic din toate acestea în OUG 114 şi am vorbit, între timp, cu multe companii care au fost afectate de ea – nu doar cele direct afectate, dar şi cele care, din cauza impredictibilităţii sistemului, au decis să-şi amâne sau să-şi anuleze, deocamdată, deciziile de investiţii. Priviţi raportul de afaceri al uneia dintre cele mai mari companii din energie…

Rep: Petrom, acum câteva zile…
Franz Weiler: Şi-au amânat o decizie de investiţie de mai multe miliarde din cauza acestei legislaţii. Şi mulţi alţii, la o scară mai mică, au făcut acelaşi lucru – urmează aceeaşi direcţie.

Rep: Petrom a citat riscurile politice drept riscuri importante în acel document public. Şi dumneavoastră consideraţi că există un astfel de risc în mediul de afaceri?
Franz Weiler: Impredictibilitatea este întotdeauna toxică pentru mediul de afaceri. Şi ţinând cont de numărul de schimbări fiscale – vorbim de 200 în ultimii doi ani – şi toate au venit prin ordonanţe de urgenţă şi aproape că n-au fost discutate anterior – nu s-a ajuns la un consens, nu a avut loc nici un dialog pregătit, nu au existat studii de impact şi multe dintre ele au fost ulterior corectate, nu şi-au demonstrat eficienţa, nu au intrat în vigoare sau n-au făcut decât să adauge o povară administrativă suplimentară asupra acestui mediu de afaceri care a devenit toxic pentru investitori. Şi nu e toxic doar pentru investitorii străini, ci şi pentru investitorii români. Capitalul nu are un nume.

Rep: Vă temeţi că această ordonanţă de urgenţă ar putea face ca unii investitori străini să plece din ţară?
Franz Weiler: Pentru moment, nu văd asta. Companiile care operează aici, în România, nu părăsesc România pe capete. Am observat că investiţiile străine directe au rămas relativ stabile, dar şi-au schimbat compoziţia. Mai puține investiții de la zero, mai degrabă extinderea afacerilor existente. Să nu uităm, însă, că suntem într-o competiţie acerbă cu celelalte ţări. Şi vedem că potenţiali investitori aleg acum să investească în alte ţări decât în România şi e păcat, pentru că până de curând eram într-o poziţie foarte puternică.

Rep: Cum se face că în ultima perioadă, mediul de afaceri pare să se fi unit, un lucru pe care nu l-am văzut anii trecuți?
Franz Weiler: Cred că ce îi uneşte pe investitori este existenţa unei probleme comune. Multe afaceri au fost afectate, nu doar de către această ordonanţă de urgenţă, ci de seria de OUG care au destabilizat încrederea în dezvoltarea predictibilă a economiei. Iar asta a unit diversele asociaţii şi principalele camere de comerţ.

Rep: Şi i-a unit pe oamenii de afaceri români şi investitorii străini.
Franz Weiler: Da, cea mai puternică voce din această zonă este cea a CDR – Coaliţia pentru Dezvoltarea României – în care diferite organizaţii au o platformă comună. Ea a fost, de fapt, fondată din nevoia de a avea o voce comunăcare să intre în dialog cu guvernul şi cu asociaţiile guvernamentale, pe măsură ce calitatea şi conţinutul acestui dialog se deteriora de-a lungul ultimilor doi ani.

Din partea noastră este, cu adevărat o poartă mereu deschisă la dialog şi toţi experţii pe care îi punem la dispoziţie – ei sunt mai mult sau mai puţin folosiţi. Şi e mare păcat, pentru că vorbim de o valoare disponibilă gratuit şi nu este folosită.

Rep: Aţi purtat discuţii cu Guvernul în ultima lună, în ianuarie, de când Ordonanţa a intrat în vigoare?
Franz Weiler: Nu a existat vreo discuţie formală. Am avut o serie de comunicate, am dat câteva declaraţii, am ţinut prelegeri pentru a ne exprima temerile serioase asupra impactului unor astfel de reguli. Am încercat constant să ţinem legătura prin intermediul platformei CDR şi sperăm că se va ajunge măcar la un anumit schimb de opinii şi că impactul pe care această OUG anume îl poate crea va putea fi evitat. Consecinţele ei negative sperăm să poată fi evitate.

Rep: Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că această ordonanţă de urgenţă ar putea fi schimbată în viitorul apropiat. Aveţi vreo idee despre ce schimbări ar putea fi vorba?
Franz Weiler: Nu avem nici un indiciu clar. Am dat o declaraţie din partea CDR – am enumerat care dintre părţile acestei ordonanţe de urgenţă sunt cele mai îngrijorătoare şi sperăm că se va ţine cont de acestea când Guvernul va lua în calcul modificarea OUG. Dar nu avem niciun fel de indiciu în ce vor consta această schimbare.

Rep: Simţiţi că aveţi încă un parteneriat cu Guvernul?
Franz Weiler: Din partea noastră, desigur. Dar un parteneriat necesită dialog şi discuţii. Desigur, nu punem la îndoială faptul că Guvernul are ultimul cuvânt. Dar ar trebui să ia deciziile într-un mod educat, cunoscând toate posibilele consecinţe. Iar noi vom fi gata să asigurăm expertiza membrilor noştri. E vorba de experţi de top. Şi să-i asculţi pe aceşti experţi ar fi cu adevărat o idee bună.

Rep: Care este relaţia pe care comunitatea de afaceri o are cu domnul Darius Vâlcov, care este unul dintre principalii promotori ai acestor schimbări fiscale? Vă simţiţi respectaţi de dumnealui?
Franz Weiler: Nu avem cu adevărat un dialog. Domnul Vâlcov este desemnat să ocupe un anume rol în Guvern, aşa că noi trebuie să acceptăm că o persoană este responsabilă, din partea guvernului. Am avut nişte turbulenţe în trecut, declanşate de comentariile publice. Nu suntem o organizaţie politică. Nu dorim să comentăm probleme politice. Ne limităm strict la provocările economice. Deci când vine vorba de chestiuni economice, nu există cu adevărat un dialog cu guvernul, iar dacă domnul Vâlcov reprezintă guvernul, atunci asta îl include şi pe dumnealui.

OUG 114 este doar unul dintre ultimele exemple, dar a existat o lungă serie de astfel de decizii în ultimii doi ani, unde anunţarea unor astfel de formulări s-a făcut peste weekend, altele erau ascunse pe website – fără transparenţă – asta ne dă impresia că în mod intenţionat nu se discută cu noi înainte de intrarea în vigoare.

Rep: Cum puteţi explica un astfel de comportament?
Franz Weiler: Suntem încă un pic bulversaţi de acest aspect. Avem argumente puternice. Poate că ele nu sunt atât de bine primite, uneori. Vedem că probleme complexe diagnosticate corect de către guvern nu sunt tratate cum trebuie. Îmi amintesc, în acest sens, de ordonanţa de urgenţă pentru split-TVA. Deci avem un simptom clar aici, România e ultima din Uniunea Europeană în privinţa colectării TVA, colectăm puţin peste 60% din ceea ce este disponibil, iar apoi un anumit partid crede că prin split TVA această problemă ar putea fi rezolvată. Dar nu a fost cazul, a creat multe probleme, a creat multe poveri administrative, am spus că asta nu va rezolva problema şi am avut dreptate. Iar acum trebuie să trăim cu ea.

Pe de altă parte, când Banca Mondială începea un proces sau un proiect ce avea în spate fonduri substanţiale pentru a creşte eficienţa autorităţilor fiscale şi executarea taxelor şi legilor fiscale existente, acest proiect a fost cumva abandonat şi apoi lăsat să moară. În tăcere. Şi asta este ceva ce nu place comunităţii de afaceri. Ați putea spune că nu suntem încântaţi să plătim taxe. Da, poate că nu suntem. Dar suntem interesaţi în funcţionarea corectă şi în executarea legilor existente, iar asta era o astfel de şansă, nu? Am ratat o oportunitate cu acea ocazie.

Rep: Guvernul a prezis o creştere economică de 5,5% din PIB procente pentru acest an, semnificativ mai mare decât prognoza Comisiei Europene de 3,8%. Care este previziunea dumneavoastră?
Franz Weiler: Prognoza mea personală este mai apropiată de cea a Comisiei Europene, o prognoză neutră și obiectivă de circa 3,8%. Ceea ce încă e bine, nu-i aşa?

Rep: Multe voci sunt foarte îngrijorate de structura foarte rigidă a cheltuielilor publice. O vedeţi în acelaşi fel?
Franz Weiler: Da, sunt motive destule să credem că există o problemă cu bugetul. Cred că situaţia bugetului a fost şi unul dintre motivele care au stat la baza OUG 114. Acest amestec te face mereu puţin suspicios, dacă cifra e realistă, este ea sustenabilă pentru bugetul viitor?

Situaţia bugetului e determinată de un singur fapt: ponderea veniturilor din taxe în PIB e în scădere în ultimii trei ani. România este una dintre puţinele ţări în care se întâmplă asta. Şi suntem unul dintre statele cele mai competitive din Uniunea Europeană când vine vorba de valoarea taxelor, la fel şi prin comparaţie cu statele vecine, şi tot nu reuşim să atragem aici o dezvoltare durabilă a economiei.

Economia duduia, dar creşterea era bazată integral pe consum. Iar asta s-a datorat, până într-un anumit punct, tot măsurilor luate de guvern în ultimii doi ani. Dar probabil că asta nu ne va ajuta în viitor. Asta face economia mai vulnerabilă la anunţatul declin al economiei mondiale. Declinul global nu e îngrijorător, toată lumea ştie că va veni. Şi dacă te comporţi ciclic, atunci vei avea o problemă în momentul în care creşterea economică încetineşte.

Rep: Cu atât de mulţi bani din buget cheltuiţi pe creşterile salariale şi creşterile pensiilor în acest an şi anul viitor, ar fi realist să ne aşteptăm la creşteri semnificative ale investiţiilor publice în acest an?
Franz Weiler: Am văzut că prin încercarea de a finanţa activitățile generatoare de consum, investiţiile sustenabile pe termen lung scad. Ele au continuat să se reducă în ultimii doi ani, aşa că eu cred că dacă nu ne gândim acum la următorii 10-20 de ani de dezvoltare, aceasta va produce multe probleme în viitor.

Am analizat în proiectul nostru denumit “Va urma” efectele pe care le pot avea investiţiile în infrastructură. De ce avem nevoie pentru a face ca România să devină al zecelea stat din punct de vedere al PIB-ului între statele Uniunii Europene? Şi acest lucru este posibil. Dar trebuie să avem o rată sustenabilă a creşterii de-a lungul anilor. Dacă România ar investi, astăzi, masiv în infrastructură, productivitatea va face un adevărat salt. Ar fi cel mai eficient şi mai rapid efect pentru economie. El nu vine peste noapte, dar vine în doi-trei ani. Iar al doilea cel mai important lucru ar fi să investim în educaţie. Rezultatele unei astfel de investiţii se văd în 15-20 de ani. Suntem într-un stadiu în care elevii de 15 ani au un procentaj înalt de analfabetism funcţional. Aceasta este problema.

Rep: Este o problemă pentru ei înşişi, dar şi pentru întreaga economie.
Franz Weiler: Mă gândesc în primul rând la oamenii care au au o şansă la o viaţă mai bună. Dacă nu investim în educaţie, România nu va reuși să lase în urmă statutul de furnizor de mână de lucru ieftină şi să se transforme într-o economie dezvoltată.

Rep: Vă aşteptaţi la noi taxe sau la creşterea taxelor existente?
Franz Weiler: Dacă ai o problemă de buget, trebuie să găseşti o soluţie, nu?

Rep: Trebuie să creşti taxele sau să impui unele noi…
Franz Weiler: Sau să scazi costurile. Cred că e nevoie de un amestec al celor două. Nu promovez taxele mai mari, pentru că nu ar fi fost nevoie să ajungem în această situaţie bugetară problematică. Dar sunt costuri bune şi sunt costuri rele. Şi trebuie să mai reducem din costurile rele, care nu aduc o valoare, şi e nevoie să creştem costurile cu investiţiile şi cele legate de viitoarea sustenabilitate şi dezvoltarea României. Deci de undeva trebuie luate fondurile. Sunt diferite surse pentru asta.

De exemplu, pentru investiţiile în infrastructură erau disponibili în exerciţiul bugetar curent al UE 6 miliarde de euro. Din ultimele mele informaţii, am accesat undeva la 11% din acest buget. Deci nu avem o problemă cu fondurile pentru investiţii, avem o problemă cu executarea proiectelor. La asta trebuie să lucrăm. Trebuie să creştem gradul de utilizare a fondurilor disponibile şi trebuie să ne asigurăm că facem investiţii cu cap, că ne întărim capabilitatea de a duce la capăt eficient şi cu succes proiectele şi apoi vom vedea dacă avem suficient loc în buget să finanţăm totul sau e într-adevăr nevoie să creştem veniturile.

Din nou, aş merge mai degrabă pe eficientizarea sistemului de colectare a taxelor. Aş recomanda accesarea, într-un final, a proiectului Băncii Mondiale, pentru că el este despre calitatea execuţiei. Decalajul la nivelul TVA este de 39% – atât nu colectăm din taxele datorate – este cea mai mare rată din Europa. De departe cea mai ridicată. Întreaga Europă are o problemă cu colectarea, dar România are o problemă ceva mai mare. Dacă am atinge măcar media europeană, asta ar aduce o grămadă de fonduri suplimentare.

Rep: La nivel european se discută despre comportamentul companiilor multinaţionale, fie ele cu capital american sau european. Sunt temeri că ele evită taxarea sau că au un plan fiscal agresiv.Au o bază reală?
Franz Weiler: Cred că legile taxării trebuie aplicate tuturor, în acelaşi fel. Şi când te uiţi din ce e compusă economia românească, vezi că este un număr mic de astfel de multinaţionale. Marea majoritate e compusă din firme mici şi mijlocii şi întreprinderi de mărime medie ce activează în diverse ţări ale Uniunii Europene. Acestea nu sunt obişnuitele multinaţionale la care ne gândim când vorbim despre evitarea taxelor.

Acestea din urmă sunt companiile care au un paradis fiscal undeva în lume şi care îşi concentrează acolo veniturile şi profiturile taxabile. Iar asta nu e corect. Dacă generează o valoare într-un anumit mediu de afaceri taxabil, ei trebuie să plătească taxele aferente acelui mediu de afaceri. Iar legislaţia fiscală trebuie să se asigure că asta se întâmplă.

Sunt în favoarea unor drepturi egale în taxare şi politici fiscale. Şi ştiu că există decalaje aici şi că acestea trebuie rezolvate. Pentru că văd că membrii noştri de aici nu sunt astfel de multinaţionale, ei reprezintă companii de mărime medie şi îşi plătesc taxele. Majoritatea taxelor plătite în România vin de la aceşti membri. Ei au un standard de corporaţie, o guvernanţă corporativă, niciunul dintre ei nu ar îndrăzni să intre într-o cursă ilegală de a evita plata taxelor. Aşa ceva nu se face.

Rep: Dar ei au fost în mod explicit acuzaţi de domnul Vâlcov, de domnul Dragnea şi de alţi oficiali guvernamentali că scot banii din ţară şi-i duc peste graniţă pentru a evita plata taxelor aici.
Franz Weiler: În special în privinţa companiilor care activează în UE, cu cartiere generale în UE, ele au şanse foarte mici să practice acest fel de evitare a taxelor. Noi aici avem aplicate standarde, ne supunem unor audituri, suntem auditaţi de ANAF în privinţa taxelor. Dacă cineva încalcă regulile, atunci regulile trebuie puse în practică. Suntem hotărâţi să respectăm legislaţia. Şi la fel majoritatea membrilor noştri. Nu am nici măcar un singur exemplu din rândurile membrilor noştri care să se fi confruntat cu o astfel de problemă.

Dacă faci o analiză atentă să descoperi unde este, cu adevărat, problema vei descoperi, probabil, că sunt foarte multe companii falimentare în care taxele nu sunt plătite, în care contribuţiile sociale nu sunt plătite. Deci dacă elimini toate aceste lucruri, şi te uiţi să vezi cine sunt plătitorii de taxe pe care te poţi baza, vei descoperi că printre ei sunt şi aceste companii străine.

Rep: Care ar fi măsurile fiscale acceptabile în lupta împotriva evaziunii şi a planificării fiscale agresive, când vine vorba de investitorii străini?
Franz Weiler: Investitorii străini sunt, prin lege, egali cu investitorii români. Nu există nicio diferenţă între ei. Nu există discriminare, nici pozitivă, nici negativă, în actuala situaţie legală. Vedem câteodată că investiţiile sunt atrase de către comunităţile locale, pentru că ele vor să ofere un sprijin pentru a atrage o investiţie în comunitatea lor. Dar acesta se aplică în egală măsură investitorilor străini şi celor locali. Aşa cum am mai spus, capitalul nu are în spate o elită naţională. Investiţiile ar trebui să fie promovate în România. Avem nevoie de ele. Pentru dezvoltarea viitoare. Avem nevoie să creăm valori, trebuie să ne creştem venitul per cetăţean, trebuie să creştem PIB-ul per capita pentru a putea creşte şi a atinge nivelul mediu european. Şi este obligatoriu să privim acest lucru în aşa fel încât să fie dus la bun-sfârşit. Pentru a putea găsi tratament pentru simptome, trebuie, mai întâi, să eliminăm cauza principală. Şi câtă vreme noi nu colectăm aproape 40% din TVA, nu putem discuta despre cum altcineva evită taxele. Pur şi simplu noi nu ne facem treaba.

Rep: Vă temeţi că autorităţile fiscale încep să vâneze companiile cu capital străin din România? Am văzut că ANAF a anunţat o mare operaţiune, numită “Iceberg”, îndreptată asupra companiilor mari?
Franz Weiler: Am observat că auditurile financiare la uită la prețurile de transfer. Sunt principii clare care sunt aplicate, avem reguli clare la nivelul UE pentru astfel de lucruri, şi, de asemenea, legislaţia locală nu este suficient de clară în acest aspect. Deci am auzit, de exemplu, că nu este permis să deduci aceste taxe dintre companii pe post de costuri, dar nu văd vreo vânătoare controlată ascunsă în spatele acestui lucru.

Rep: Am văzut o creştere a discursului anti-capital străin în România. A apărut la începutul lui 2017, după marile proteste provocate de OUG 13. Companiile străine au fost acuzate de mulţi lideri PSD că au organizat sau măcar au încurajat aceste proteste. Aţi făcut asta? Aţi încurajat sau organizat aceste proteste?
Franz Weiler: În primul rând, angajaţii noştri – Consiliul Investitorilor Străini numără în jur de 250 de mii de angajaţi – avem angajaţi oameni inteligenţi, oameni în toată firea. Au propriile lor opinii şi sunt mici șanse să influenţăm asta, chiar şi dacă am vrea. Nu există implicare politică din partea companiilor, în majoritatea cazurilor guvernanţa corporativă o şi interzice. Dacă un cetăţean român decide să participe la un protest şi aceasta este propria sa dorinţă şi propria sa decizie, implicarea în discuţie a investitorilor străini direcţi este ridicolă.

Rep: Dar aţi sesizat această schimbare de discurs?
Franz Weiler: Da. În special la începutul lui 2017, după ce celebra OUG 13 a fost publicată, românii erau, în mod evident, supăraţi pe această încercare de a aranja lucrurile din trecut în acest fel. Iar în încercarea de a deturna legitimitatea acestor proteste, au căutat, pur şi simplu, un ţap ispăşitor. Deci asta a fost impresia noastră. Nu am reacţionat, în primă instanţă. Ne-am gândit “ok, acesta este o acuzaţie care va dispărea şi nu ne va afecta în mod serios” , dar între timp s-a transformat într-un adevărat trend.

Rep: A devenit discursul de bază, acest discurs îndreptat împotriva capitalului străin. Cum ar putea el afecta mediul de afaceri din România şi, mai mult, investiţiile străine din România?
Franz Weiler: Eu cred că acestui joc de a arunca vina pe cineva îi lipsesc probele, nu este bazat pe lucruri reale şi dovezi. Este un joc oportunist, se caută ţapi ispăşitori pentru a justifica neîmplinirile managementului nostru. Iar în acest caz avem obligaţia de a verifica faptele, avem obligaţia de a informa asupra rolului pe care îl au investiţiile străine directe în România. Am pus la dispoziţia opiniei publice mult conţinut şi am început să comunicăm astfel încât să permitem fiecărui român să tragă propria concluzie.

Rep: Dar simţiţi că acest fel de discurs împotriva străinilor este periculos pentru ţară?
Franz Weiler: Eu personal apreciez foarte mult atitudinea pacifistă a românilor. De asemenea, protestele au fost paşnice – acesta este dreptul legitim al oricărui cetăţean. Şi nu mă tem de divizarea ţării prin acest discurs, sunt mai degrabă îngrijorat de daunele economice pe care le provoacă. Când cineva dintr-o companie caută o oportunitate de a investi într-o ţară, există o cercetare preliminară înainte de luarea deciziei. Iar unul dintre aspectele importante este stabilitatea legislativă, climatul, printre altele.

Şi dacă mediul legislativ devine tot mai impredictibil, schimbările fiscale au loc de multe ori peste noapte, atunci decizia de a investi este fie amânată, fie este făcută într-un alt mediu de afaceri. Şi vedem asta tot mai frecvent: decizii de investiţii luate în favoarea ţărilor vecine, de exemplu.

Rep: Aţi văzut acest discurs anti-capital străin şi în alte ţări din regiune, sau, mai larg, în Europa? Sau credeţi că este un trend numai în România?
Franz Weiler: Cred că vedem un trend similar în mai multe ţări. S-a dovedit că nu ajută cu adevărat economia şi că este mai degrabă o abordare oportunistă decât una bazată pe fapte, iar ideologia nu ajută nici ea. Trebuie să gândim limpede şi să verificăm faptele şi să luăm decizii bazate pe cercetări şi cifre, şi nu din motive ideologice.

Rep: Aţi vorbit despre cum concurează România cu vecinii săi în a atrage investitori. Care sunt principalele avantaje ale României?
Franz Weiler: În primul rând, România este o piaţă mare prin ea însăşi. Apoi România încă oferă, prin comparaţie cu alte state europene, un mediu de afaceri caracterizat prin taxe mici. Forţa de muncă este relativ mai ieftină când o compari cu cea a altor state din vest. Poţi găsi specialişti – sau cel puţin puteai găsi – un exemplu celebru este cel al domeniului IT şi software.

În ultima vreme a devenit chiar o problemă, pentru că forţa de muncă devine o resursă-cost, iar când vine vorba de forţa de muncă specializată, şi aceasta este din ce în ce mai greu de găsit. Toţi membrii noştri se plâng că avem o lipsă a forţei de muncă aici. Şi am început în CDR un studiu care arată că până în 2020 vom avea un deficit de 800.000 de angajaţi în România. Am pierdut anul trecut aproximativ 250.000 de oameni.

Rep: Ce alte măsuri ar putea lua România, în afara investiţiilor în infrastructură – pentru a opri această imigrare masivă?
Franz Weiler: Avem de-a face cu două tipuri diferite de imigranţi. Unii pleacă pentru că nu mai cred în viitorul lor în România, îşi doresc un mediu sigur şi stabil pentru ei şi pentru copiii lor. Vor un sistem social, vor sănătate, vor autostrăzi şi un mediu politic care să le fie mai favorabil.

Iar ceilalţi sunt cei care pleacă temporar. Fac bani în străinătate şi îi trimit înapoi acasă – avem, cred, un venit de patru miliarde de euro din această sursă. Pentru aceştia din urmă este o situaţie temporară. Ea nu afectează la nesfârşit ţara. Ei, contribuie, chiar, până la un anumit nivel.

Cei care părăsesc definitiv ţara pentru că nu mai cred în propriul lor viitor în acest mediu, aceştia sunt problema. Ei sunt, de obicei, cei bine educaţi. România a investit în această educaţie, dar beneficiul care ar trebui să se întoarcă din profesiile lor se duce în altă parte.

Rep: Mulţi dintre ei sunt antreprenori care îşi părăsesc pentru totdeauna afacerile.
Franz Weiler: Da. Iar asta este cu siguranţă o problemă. În acelaşi timp, pierdem şi la nivel demografic: populaţia României se contractă. Avem, pe de altă parte, lucrurile simple: când vorbim de mortalitatea infantilă. Aici suntem, iarăşi, printre ultimii, la fel cum suntem printre primii când vine vorba despre decesele cauzate de accidente. Este o tragedie, o tragedie umană, dar ea are şi un impact asupra economiei. Pierdem oameni pentru că nu avem grijă de cei pe care îi avem. Avem o rată a naşterilor mică, este prea mică pentru a ne putea păstra statutul, iar apoi mai şi sângerăm, în plus, din cauza emigraţiei şi a incidenţei ridicate a accidentelor rutiere. În jur de 2.000 de oameni îşi pierd, într-un an, viaţa pe şoselele noastre. Dacă te uiţi la 10 ani, vorbim de 20.000 de oameni. Şi dacă iei în calcul ce genera fiecare dintre aceste persoane din punctul de vedere al veniturilor, acesta este prejudiciul economic.

Şi nu ar fi atât de dificil de lucrat la asta. Iar eu cred că România trebuie să aibă o poveste suficient de bună pe care să le-o spună celor care trebuie să rămână acasă. Iar noi, de exemplu, am început să ne gândim la cum să-i păstrăm pe români în România. Le oferim poziţii atractive în companiile membrilor noştri iar asta funcţionează, până la un anumit punct. Nu e suficient, dar ajută.

Rep: Care sunt cele mai mari trei ameninţări sau obstacole în acest an pentru companiile care activează în România?
Franz Weiler: Cred că nu s-au schimbat: predictibilitatea şi sustenabilitatea cadrului economic. Câtă vreme acestea nu sunt rezolvate, atunci ele rămân probleme majore în climatul nostru de afaceri. Dacă te trezeşti cu o OUG pe 29 decembrie, când toate departamentele, toate planificările sunt închise, atunci nu poţi decât să arunci totul la coş şi să o iei de la capăt. Iar dacă asta se întâmplă frecvent, atunci ea devine o problemă pentru întregul mediu de afaceri. Asta cu siguranţă. Acesta este un risc.

Dar, sunt, de asemenea, şi lucruri pozitive. Încă suntem într-un mediu în care oamenii cred. Chiar şi cu prognoza redusă din partea Comisiei UE, tot suntem aproape aproape de o creştere de 4% a PIB-ului. Asta este bine. Dar mediul de afaceri este foarte îngrijorat de viitorul apropiat. În acest moment, când e aşteptat un declin al economiei mondiale, noi vom resimţi poate la jumătate aici în România.

Rep: Credeţi că OUG 114 afectează şi independenţa Băncii Centrale?
Franz Weiler: Când vorbim despre mediul legislativ, vorbim, de asemenea despre independenţa instituţiilor. Şi asta nu se referă doar la Banca Naţională. Ea este una dintre cele mai importante instituţii. Orice intervenţie asupra lor destabilizează încrederea în acea economie şi, până acum, este unul dintre cele mai periculoase acte pe care le poate face un guvern. Să intervină în independenţa autorităţilor. Şi credem că şeful unei astfel de autorităţi ar trebui să fie o persoană neutră. Independentă, acţionând în baza propriei priceperi şi a expertizei acelei autorităţi. Nu trebuie să existe vreo agendă politică în spatele său.

Rep: Aveţi impresia că suntem martorii unui atac la independenţa Băncii Centrale?
Franz Weiler: Cele mai proaspete discuţii iscate după ce a fost publicată OUG 114 ne-ar putea face să ne gândim la aşa ceva, nu? Sper că este doar o dispută politică, în spatele căreia nu există un plan real. Independenţa Băncii Naţionale este o necesitate absolută.

Rep: Sistemul judiciar şi independenţa sa provoacă adevărate îngrijorări la nivelul Comisiei Europene şi în ochii majorităţii românilor. Împărtăşiţi aceleaşi temeri în privinţa independenţei justiţiei?
Franz Weiler: Am citit raportul Comisiei de la Veneţia şi cel al Mecanismului de Cooperare şi Verificare, iar acestea dau, desigur, destule motive de îngrijorare. Luăm în serios ceea ce a spus Comisia pe această temă şi credem că este nevoie de o schimbare în politici. Ar trebui să urmeze stabilizarea sistemului legislativ, aşa cum a fost ea urmărită de-a lungul ultimilor aproape 7-8 ani, dar ea, acum, brusc îşi schimbă cursul. Şi are repercusiuni asupra întregii economii şi o dezvoltare negativă.

Rep: Dar ce rău ar putea face mediului de afaceri un sistem de justiţie care nu este independent?
Franz Weiler: Orice mediu de afaceri depinde şi de existenţa unui sistem de justiţie predictibil şi de încredere. Există informații care ridică nişte îngrijorări. Dacă vei vedea permanent schimbări legislative, fiscale, vei vedea schimbările de regulamente, intervenţiile de reglementare care par să nu fie bazate pe fapte, ci pe decizii discreţionare, nu vei putea prezice ce se va întâmpla mâine cu investiţia din România.

Am făcut o analiză atentă a potenţialelor schimbări din Codul Penal; schimbarea ar absolvi, practic, toate autorităţile de orice răspundere. Deci asta înseamnă că mediul de afaceri ar fi expus deciziilor discreţionare, arbitrare şi nu ai avea, practic, nicio şansă de a-ţi găsi o apărare legală. Iar pentru o companie care depinde de un climat legal predictibil, aceasta e toxică.

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. Neamțul asta ar fi perfect de prim ministru. Șmecher, siret, ar face bani buni pentru România.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.