VIDEO Reforma administrativă prin Kaizen: de la Oradea și Buzău la Guvernul Bolojan. Interviu cu primarul Constantin Toma și Julien Bratu, directorul Kaizen Institute România

Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să aplice o reformă administrativă la nivel național, ce ar putea presupune reducerea a peste 13.000 de posturi în primării, însă o decizie finală este încă așteptată. Deși primar PSD – partid care nu vrea tăieri bruște de personal și împiedică reforma cu efect imediat – Constantin Toma afirmă că la Buzău a mers exact pe acest sistem care i-a demonstrat că se poate administra un oraș și cu mai puțini oameni: „Adică ai cheltui mai puțini bani, iar banii s-ar duce spre investiții. Cu atât mai mult trebuie făcută această reformă acum, inclusiv prin disponibilizare de oameni, pe reducere masivă de costuri, în condițiile în care nu mai e Anghel Saligny. În condițiile în care s-a redus din PNRR. În condițiile în care, vă dați seama, sursele noastre sunt puține, doar 25% din primăriile din România reușesc să-și asigure salariile.”

Într-un interviu la G4Media, Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, și Iulian Bratu, directorul Institutului Kaizen România, au vorbit despre modul în care principiile de management japonez pot schimba funcționarea primăriilor și despre experiențele Oradea și Buzău, considerate modele la nivel național.

Kaizen: din fabricile Toyota în administrațiile românești

„Kaizen este un sistem al îmbunătățirii continue a performanței. De origine japoneză, aplicat inițial în industrie, a devenit un bun mondial. De la Toyota, s-a răspândit în întreaga lume, fiind echivalent cu lean management în zona occidentală”, explică Iulian Bratu.

Dacă în fabrici Kaizen a redus timpii de producție și costurile, în administrația publică el poate însemna servicii mai rapide și mai ieftine pentru cetățeni, spune Bratu, iar cheia este aceeași: performanța, obținută prin schimbare de mentalitate și de procese.

Oradea: începutul reformei administrative

Prima administrație care a încercat implementarea Kaizen a fost Oradea, în mandatul lui Ilie Bolojan, a afirmat directorul Kaizen Institute. În 2008, durata medie pentru eliberarea unui certificat de urbanism era de 20 de zile. După aplicarea metodei, timpul a scăzut la 3 zile, uneori chiar la o singură săptămână pentru autorizații complexe.

Aceste schimbări au facilitat investițiile și dezvoltarea economică a orașului. „Rezultatele au fost extraordinare”, exclamă Bratu.

Buzău: reforma „din disperare”

Din relatările sale, în 2016, la doar câteva zile după preluarea mandatului, primarul Constantin Toma s-a „trezit” cu o decizie a Curții de Conturi: peste 300 de polițiști locali trebuiau concediați pentru că erau angajați în plus. „Am realizat că pot economisi trei milioane de euro anual doar din salarii. Era o situație disperată: 20 de milioane de euro datorii și doar 32 de milioane de euro venituri proprii”, povestește edilul.

Din acel moment, Toma a apelat la experiența lui Iulian Bratu și a început să introducă Kaizen în administrația locală.

Rezultatele au fost conform lui, procese birocratice care durau 30 de zile au ajuns să fie rezolvate în câteva zile, unele chiar în aceeași zi. „Până acum, am economisit peste 5.800 de ani de timp pentru cetățenii buzoieni, dacă adunăm fiecare zi câștigată la fiecare dosar”, mai spune el.

Reforma administrativă: între centralizare și inițiativa locală

Întrebat dacă reforma ar putea fi lăsată la latitudinea primarilor și nu impusă de la Guvern, Julien Bratu spune că sistemul Kaizen presupune schimbarea de sus în jos. „ Sigur, în zona Buzău sus înseamnă primarul, dar în zona României și vorbim acum de România, sus înseamnă Guvernul. Deci da, trebuie de sus-n jos create condițiile ca la toate nivelurile”, a afirmat Bratu.

În plus, primarul Toma consideră că România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială: „Avem comune cu câteva mii de oameni care ar putea fi integrate în orașe apropiate, cu servicii mai bune și costuri mai mici. Am încercat un referendum în 2021 pentru unirea Buzăului cu comuna Țintești, dar nu a trecut. Totuși, aceasta este direcția corectă”.

Conform lucrării despre metoda Kaizen, Primăria Buzău are obiective stabilite până în 2030, cu o strategie construită după model corporatist. Orașul vizează: transformarea în centrul național al economiei circulare, introducerea de clase de inspirație finlandeză în educație, extinderea spațiilor verzi la peste 70 mp/locuitor, promovarea brandului „Buzău – Open City”.

România peste 15 ani?

Atât Bratu, cât și Toma cred că, dacă metoda Kaizen s-ar aplica pe scară largă, administrațiile publice românești ar putea atinge un nivel comparabil cu Singapore. „Referitor la întrebarea dumneavoastră, unde ar fi România 10-15 ani, dacă toate primăriile și guvernul și România ar avea acest obicei să aibă o strategie de dezvoltare pe 10, pe 30 de ani, România ar fi un model european în ceea ce privește administrația publică și ar fi pe drumul Singapore și nu departe de Singapore”, afirmă Bratu.