VIDEO Poluarea oceanelor: O elevă voluntară Greenpeace România, în activism de la 10 ani: ”Înghițim săptămânal o cantitate de plastic cât un card bancar”

În mai puțin de 30 de ani, în oceane vor fi mai multe materiale plastice decât pești, arată un studiu Ellen MacArthur Foundation, citat de Parlamentul European. Instituția arată că peste 150 de milioane de tone de plastic se află astăzi în oceane, iar mai îngrijorător este faptul că, zilnic, între 4,8 și 12,7 milioane de tone ajung în oceane.

Plasticul poluează coastele oceanelor, dar afectează și fauna acestora, care confundă bucățile mici de plastic cu hrana sau sunt prinse, se încurcă și se sufocă în bucățile mari de plastic. La finalul lanțului trofic, omul consumă plastic atunci când consumă animale marine.

UE a interzis în totalitate produsele din plastic de unică folosință, cele mai dăunătoare și frecvent întâlnite în apele lumii. Printre aceste produse se numără bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele și bețele pentru baloane. Deputații europeni au adăugat în listă produsele fabricate din materiale oxo-degradabile și recipiente pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren, arată Parlamentul European.

Pe de altă parte, Comisia Europeană arăta în Strategia din 2018 privind plasticul în economia circulară că producția mondială de materiale plastice a crescut de 20 de ori față de anii 1960, ajungând la 322 de milioane de tone în 2015, și se așteaptă ca producția să se dubleze încă o dată până în 2035.

Vestea bună vine tot de la Comisie și Parlament care, la începutul acestui an au publicat rezultatele unui sondaj Eurobarometru care arată că tinerii din Europa sunt implicați și interesați în procent covârșitor de problemele de mediu și reducerea poluării. Sondajul a fost realizat cu ocazia desemnării anului 2022 drept Anul european al Tineretului.

Cifrele Eurobarometrului arată că 91% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani consideră că, în special, combaterea schimbărilor climatice poate contribui la îmbunătățirea propriei stări de sănătate și bunăstare, idee susținută și de 84% dintre cei cu vârsta de minim 55 de ani.

Aproape jumătate dintre europeni (49%) consideră schimbările climatice drept principala provocare globală pentru viitorul UE, și sprijină în integralitate obiectivele de mediu ale Pactului verde european:

• 88% dintre europeni consideră că este important să crească ponderea energiei din surse regenerabile în economia noastră și să avem o eficiență energetică mai mare;
• 80% sunt de acord că este important ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și să promoveze creșterea pieței vehiculelor cu emisii zero și cu emisii scăzute.

Andreea Constantin este unul dintre tinerii europeni dedicată activismului pentru mediu de când avea 10 ani. Este proaspăt absolventă a Colegiului Național ”Mircea cel Bătrân” din Constanța, unul dintre cele mai bune din țară, la secția mate-info. Este voluntar Greenpeace Romania, iar până anul acesta a făcut parte din Fridays For Future România, unde a coordonat grupul de la Constanța. Andreea Constantin a vorbit pentru G4Media în cadrul proiectului ENTR despre implicarea tot mai intensă a tinerilor în problemele de mediu, dar și despre lumea de plastic în care ne sufocăm.

• Reporter: Am ajuns să găsim plastic în delfini și balene, în zăpada din Antarctica și inclusiv în sângele uman. Încotro ne îndreptăm? Ce ți se pare cel mai îngrijorător cu privire la poluarea apelor?

Andreea Constantin: Tot mai multe surse ne spun că săptămânal fiecare persoană înghite o cantitate de plastic echivalentă cu cea a unui card bancar. Din păcate, acesta este rezultatul anilor îndelungați de poluare a apelor și a consumului de produse pline de microparticule de plastic. Aceste microparticule de plastic pot fi prezente până și în pasta de dinți pe care o înghițim involuntar câte o dată, în șampon, în săpun etc. Eu cred că ne îndreptăm către un colaps ecologic, vom fi nevoiți să schimbăm anumite aspecte din viețile noastre care vor fi clar incomode, nimănui nu îi place să schimbe aspectele cu care s-a obișnuit, dar precum animalele, anumite specii de animale care și-au schimbat până și habitatele naturale, și-au schimbat obiceiurile, și noi oamenii ar trebui să ne schimbăm o dată cu schimbările climatice.

• Rep.: Cum te simți în urma acțiunilor de mediu în care te implici? Dezamăgită, lipsită de speranță sau, dimpotrivă, mai optimistă? Cum vezi viitorul? 

A.C.: Fac activism de la începutul clasei a cincea, însă am început să mă implic mai serios în activitățile dedicate mediului în clasa a noua. Prima activitate de acest gen a fost atunci când am fost ghid turistic, aș putea spune, pe nava Rainbow Warrior, acum trei-patru ani, pentru Greenpeace România. Atunci, primul sentiment a fost de fericire și de speranță că vom putea schimba ceva Pe atunci nu eram atât de la zi cu cunoștințele legate de mediu și de schimbările climatice și efectele pe care le-au avut acestea asupra omenirii, asupra planetei, însă acum, la câteva luni după ultima acțiune directă, fizică, pe care am avut-o pentru mediu, din păcate nu mai sunt atât de plină de speranță, așa cum am fost la început, pentru că văd cum indiferența oamenilor, și a autorităților, rămâne cam la fel. Indiferența autorităților este cea care contează mai mult totuși, pentru că ei ar trebui să facă ceva, la îndemnul nostru, al societății civile.

• Rep.: Cum sunt tinerii de azi din punctul de vedere al aplecării spre problemele de mediu? Sunteți mai implicați în conservarea și protejarea naturii și în reducerea fenomenului poluării?

A.C.: Ei bine tinerii își doresc să aibă un viitor chiar dacă o parte din ei nu îl privesc atât de încrezători precum mine, cu toții ne dorim șansa de a trăi în viitor, la a trăi un viitor care să nu ne pună în dezavantaj imediat față de celelalte generații, care au avut plăcerea sau posibilitatea de a se bucura de planeta Pământ așa cum ar trebui ea să fie. Foarte mulți tineri se implică în activități de voluntariat, în activități legate de mediu. Doar în Constanța sunt pe plaje aproape săptămânal adunări de deșeuri, școlile se mobilizează și merg să adune deșeuri de pe plajă cu dorința de a nu polua apele mai mult decât au fost deja poluate.

sursa foto: Unsplash/ Naja Bertolt Jensen