G4Media.ro

VIDEO Japonia a înregistrat cel mai timpuriu vârf al sezonului florilor de…

VIDEO Japonia a înregistrat cel mai timpuriu vârf al sezonului florilor de cireși din ultimii 1200 de ani

Sezonul florilor de cireş, considerat în Japonia un semn tradiţional ce atestă sosirea primăverii, a atins momentul său de vârf în 2021 la cea mai timpurie dată calendaristică din istoria înregistrărilor de acest tip, care au început să fie realizate în urmă cu peste 1.200 de ani, potrivit unui studiu nipon, relatează BBC.

Sezonul florilor de cireş din oraşul Kyoto a atins perioada sa de vârf în data de 26 martie, conform datelor colectate de Universitatea din Osaka.

Înflorirea tot mai timpurie a cireşilor în ultimele decenii reprezintă, cel mai probabil, un rezultat al modificărilor climatice, afirmă oamenii de ştiinţă.

Înregistrările din Kyoto legate de acest fenomen datează din anul 812 e.n. şi apar în documente şi jurnale de la curtea imperială.

Oraşul Kyoto a beneficiat de o primăvară neobişnuit de caldă în acest an.

Precedentul record fusese stabilit în anul 1409, când sezonul florilor de cireş a atins perioada de vârf în data de 27 martie.

Florile de cireş, denumite „sakura” în limba japoneză, durează doar câteva zile, însă deschiderea lor este deosebit de importantă în Japonia atât din punct de vedere economic, cât şi cultural. Cu această ocazie, prietenii şi membrii familiilor se reunesc, iar reţeaua de socializare Instagram este pur şi simplu inundată de fotografii care arată cireşi înfloriţi.

Datele despre sezonul florilor de cireş sunt deosebit de valoroase în Japonia, întrucât au o vechime foarte mare.

„În Kyoto, înregistrările legate de celebrările organizate în cadrul festivalurilor dedicate florilor de cireş datează din secolul al IX-lea, reconstruiesc trecutul climei şi demonstrează creşterea locală a temperaturii, asociată cu încălzirea globală şi cu urbanizarea”, se afirmă într-un studiu publicat anterior în revista ştiinţifică Biological Conservation.

Yasuyuki Aono, cercetător la Universitatea Prefecturii Osaka, a analizat înregistrările şi a descoperit că acestea datează încă din anul 812 e.n.

„Am căutat şi colectat date fenomenale despre perioada de maximă înflorire a cireşilor (Prunus jamasakura) din multe jurnale şi cronici scrise de împăraţi, aristocraţi, guvernatori şi călugări din Kyoto de-a lungul istoriei”, a explicat cercetătorul japonez.

Fenologia este o ramură a biologiei care studiază influenţa factorilor meteorologici asupra dezvoltării plantelor şi a unor fenomene biologice.

Începând din jurul anului 1800, datele sugerează că perioada de maximă înflorire a cireşilor din Kyoto s-a mutat de la jumătatea lunii aprilie spre începutul lunii aprilie.

Evoluţia sezonului florilor de cireş este monitorizată cu atenţie, iar Agenţia Meteorologică a Japoniei emite prognoze despre apariţia primelor flori şi despre perioada de maximă înflorire din fiecare sezon.

În acest an, sezonul florilor de cireş a început în Japonia în oraşul Hiroshima pe 11 martie, cu opt zile mai devreme decât precedentul record în domeniu, care fusese stabilit în 2004, potrivit site-ului de ştiri Japan Forward.

sursa: Agerpres.ro,

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Unde este domnul acela de pe Contribuitors care tot neaga incalzirea globala sa ne spuna si despre ciresi ca va fi normal sa infloreasca chiar si la 1 ianuarie?
    In Romania iarna aproape ca a disparut in ultimii 40 de ani .

    • Nu cred ca oamenii neaga cu adevarat incalzirea globala dar daca acceptam ca a fost o era glaciara e logic sa accepti ca poate veni si una de incalzire.

    • Pot sa accept fara probleme si ca urmeaza moartea termica a Universului, dar asta nu inseamna sa facem tot posibilul sa se intample in doar vreo doua secole aceste schimbari climatice care in mod normal ar dura mii de ani. Ecosistemele si civilizatia umana ar avea suficient timp sa se adapteze daca aceste schimbari n-ar fi accelerate de noi.

      Ca analogie, o decelerare de la 100km/ora la 0km/ora. Daca decelerezi lent, din timp, franand vreme de cateva secunde, nu este nicio problema. Daca decelerezi aproape instantaneu, lovind de exemplu un zid, da. Dar in ambele cazuri se ajunge de la 100km/ora la 0km/ora. Si pe urma unul ca tine va spune: „Care este problema? E logic ca la un moment dat vei ajunge in aceeasi situatie, viteza 0, orice ai face. Deci nu vad de ce te agiti sa franezi din timp si sa eviti zidul.” Dar evident problema nu este ca te vei opri, ci cat de brusc vei face asta.

      Asta este problema si cu incalzirea globala. Nu magnitudinea este problema principala, ci accelerarea schimbarilor.

    • dardaie de frig datorita unei luni martie neobisnuit de rece!

  2. In curand se vor usca toti ciresii iar noi vor urma dupa.