VIDEO Expert în politici climatice, Mihnea Cătuți, despre starea climei 2025 în România: Deși emisiile de gaze cu efect de seră per capita sunt printre cele mai mici din UE, economia românească rămâne de două ori mai intensivă în carbon decât media europeană

România și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 75% față de anul 1990, aproape dublu față de restul Uniunii Europene, se arată în raportul Starea Climei 2025. Dar, potrivit expertului în politici climatice Mihnea Cătuți, autor știintific, această reușită nu se datorează unei strategii bine articulate, ci mai degrabă colapsului industrial din anii ’90.

Deși emisiile per capita sunt printre cele mai mici din UE, economia românească rămâne de două ori mai intensivă în carbon decât media europeană, explică Cătuți, într-o scurtă intervenție video pentru G4Media. Pentru fiecare euro produs, se generează aproape 500 grame de CO₂, ceea ce arată că „miracolul” reducerilor din anii 90 nu mai poate continua fără schimbări structurale.

În timp ce sectoarele industriale și energetice și-au redus emisiile semnificativ, domenii precum transporturile și clădirile au devenit tot mai poluante. Încălzirea și răcirea locuințelor, alături de traficul rutier, sunt acum responsabile pentru o mare parte a creșterii recente a emisiilor. Emisiile aferente încălzirii și răcirii clădirilor au crescut cu 9%, cele din transporturi cu 40%, față de 1990, iar cele din gestionarea deșeurilor cu 19%.

De aceea, potrivit lui Cătuți, această creștere reflectă atât eliminarea restricțiilor energetice din perioada comunistă, cât și creșterea nivelului de trai după 2000. În opinia sa, România ar trebui să treacă de la beneficiile accidentale ale tranziției post-comuniste la politici climatice reale pentru sectoarele dificile: transport, clădiri, agricultură.

Importăm energie

România importă peste 90% din gazele și țițeiul consumat, ceea ce o face extrem de expusă la volatilitatea prețurilor globale. În contextul războiului din Ucraina și al crizei energetice europene, tranziția verde nu mai este doar o chestiune de mediu, ci și de securitate economică, se arată în raportul despre Starea Climei 2025 semnat de cercetători din domenii specifice climă, energie, economie circulară, biodiversitate, medicină etc.

„UE nu dispune de resurse abundente de hidrocarburi și trebuie să își construiască propria cale de dezvoltare economică. În medie, prețul industrial al electricității în Uniunea Europeană este cu 158% mai mare decât în SUA, ↗iar cel al gazului cu aproape 350% mai mare”. De aceea, investițiile în inovare și producția tehnologică proprie vor avea dublu efect, reducerea emisiilor, și eficiența energetică, se mai arată în raport.

Fonduri europene la dispoziție, dar risc de pierdere

România are la dispoziție peste 31 de miliarde de euro până în 2032 prin Fondul de Modernizare și Fondul Social pentru Climă, bani destinați infrastructurii verzi, modernizării energetice și protecției sociale. Doar în 2023, țara a încasat 476 milioane de euro din vânzarea certificatelor de carbon.

Totuși, adoptarea întârziată a legislației europene, precum ETS2 (care va introduce un preț al carbonului în transporturi și clădiri), pune în pericol accesul la aceste fonduri. Lipsa unui Plan Social pentru Climă trimis la Bruxelles la timp ar putea bloca finanțările.

Noua directivă europeană ETS2 va intra în vigoare din 2026 și va introduce un cost al carbonului pentru combustibilii utilizați la transport și încălzire. Impactul va fi resimțit direct de gospodării și firme, prin scumpiri de 10-20% la gaz și până la 1 leu/litru la carburanți până în 2030.

„Există riscul să rămânem cu costurile tranziției, dar fără beneficiile ei”, avertizează expertul, în raport.

În 2025, România se confruntă cu efecte accelerate ale schimbărilor climatice: temperaturi record, valuri de căldură prelungite și secetă extremă ce afectează agricultura, resursele de apă și sănătatea publică, se arată în Raportul despre starea climei 2025, semnat de un grup extins de cercetători.

România s-a încălzit accelerat în ultimele decenii, temperatura medie anuală crescând cu peste 3°C față de perioada 1971–2000. Între 2022 și 2025, România a traversat cea mai lungă secetă din istoria recentă – 41 de luni consecutive, cu un deficit pluviometric de −52 mm față de media climatologică.

Potrivit autorilor, adaptarea devine o necesitate strategică, iar investițiile în infrastructură verde, energie regenerabilă și politici coerente sunt esențiale pentru reziliența țării. Raportul sintetizează situația actuală și trasează direcțiile adaptate la realitatea climatică.