Pentru aceste condiții, munca nu este totuși una ușoară. Ruwan lucrează pentru o companie care îi cere un target de 20 de livrări pe zi – într-o zi normală. Acest target îi ia între 10 și 12 ore de muncă. Totul ține de circumstanțe, totuși. O zi cu multe comenzi se poate încheia mai repede, dar în zilele mai dificile poate fi nevoie de câteva ore de muncă în plus pentru a acoperi minimul necesar de comenzi.

Acest aranjament de muncă poate părea draconic, însă Ruwan se declară mulțumit. Familia lui, rămasă în Sri Lanka, depinde de banii pe care-i câștigă el pentru a supraviețui, iar întrebat cât de mult îi place România, tânărul a declarat doar: “Îmi place această țară, știți, această țară frumoasă, frumoasă”.

Experiența este, totuși, îngreunată de problemele de comunicare – Ruwan și colegii lui sunt nevoiți să vorbească numai în engleză, dar interacțiunea cu mulți oameni poate rămâne dificilă. Chiar și în această privință, totuși, tânărul srilankez ține să menționeze că trei sferturi din interacțiunile sociale pe care le are în România sunt pozitive.

Limitatoarele de viteză sunt, în cuvintele lui Ruwan, un obstacol mult mai mare pentru munca sa decât experiențele negative cu clienții. Drumurile din Sri Lanka nu au limitatoare, iar adaptarea la acest aspect al traficului din România s-a dovedit a fi un adevărat șoc. De altfel, el a notat și faptul că drumurile românești au multe gropi și denivelări.

Despre relația cu șeful său, srilankezul nu a avut foarte multe cuvinte de zis. “”Nicio problemă cu șeful meu, managerul meu. Este în regulă pentru mine”.

VIDEO poate fi urmărit AICI: https://fb.watch/n9Au_0wB7Z/ 

Mai mulți muncitori din Sri Lanka, curieri de mâncare, au explicat pentru G4Media de ce au ales să vină în România și de ce țara noastră a devenit, în ultimii ani, o alegere pentru srilankezi, care sunt printre cele mai mari grupuri etnice, după numărul permiselor de ședere, din țara noastră.

Experiența lui Ruwan în țară nu pare a fi unică, în special în rândul conaționalilor săi. Rafan, Kavindu și Eranda sunt trei tineri de 23, 24 și respectiv 26 de ani care au venit în România la intervale diferite și lucrează aici de numai câteva luni, însă au dezvoltat rapid o prietenie la locul de muncă, deoarece toți au ajuns să lucreze la aceeași companie prin intermediul unei agenții de recrutare care operează în Sri Lanka.

La fel ca în cazul lui Ruwan, comunicarea este una din dificultățile principale. Pentru a da declarații, Kavindu și Eranda s-au bazat pe traducerile lui Rafan, de departe cel mai bun vorbitor de engleză al grupului.

Cei trei descriu aproape aceleași condiții de muncă precum Ruwan – salariul, cazarea și mâncarea în schimbul programului lung de livrări, de 10-12 ore pe zi, dar care poate ajunge chiar și la 15 ore.

Rafan menționează faptul că un leu românesc are valoarea echivalentă a 70 de rupii srilankeze. În condițiile în care, conform Trading Economics, salariul minim pe economie în Sri Lanka este de 12.500 de rupii pe lună (aproximativ 180 de lei), nu este de mirare faptul că atât de multe persoane din Sri Lanka vin aici pentru a-și ajuta familiile.

Amintim faptul că o parte semnificativă a banilor câștigați de muncitori precum Ruwan și Rafan ajung în țările lor natale. O analiză Economedia arată faptul că în primele șase luni ale lui 2023, banii trimiși din România căre Nepal au crescut de 10 ori față de aceeași perioadă a anului trecut, iar către Sri Lanka de 5 ori – iar acestea sunt doar datele oferite de Revolut.

În orice caz, cei trei prieteni se declară fericiți în România, deși au ajuns aici cu doar câteva luni în urmă. Au apucat să prindă perioada festivalurilor verii la Constanța, fapt pentru care sunt bucuroși, iar mare parte a oamenilor din România sunt prietenoși. Desigur, nu toate experiențele sunt pozitive. Rafan menționează mici probleme în interacțiunile cu clienții și șicanări în trafic, dar nu vrea să dea mai multe detalii.

Pe plan social, cei trei au avut noroc. Nu se cunoșteau înainte de a veni în România, însă au legat o prietenie rapidă. Mai mult, s-a format o oarecare camaraderie și cu unii dintre curierii români.

A contribuit Delia Dascălu