G4Media.ro

VIDEO Cum vede un student șansele de a se implica în societate…

Sursa foto: Pixabay

VIDEO Cum vede un student șansele de a se implica în societate și politică: „Lipsesc cu desăvârșire oportunitățile de participarea tinerilor în mediul rural”

„Am impresia că în mediul rural, unde am făcut eu școala, apoi în mediul urban liceal, lipsește cu desăvârșire această cultură democratică sau politică, dacă vreți” – este ceea ce a opinat un student la Științe Politice care a participat la dezbaterea „Mă implic și pot face diferența!” de marți, 29 noiembrie, organizată de Consiliul Tineretului din România și G4Media.

Robert, student acum în București, a vorbit despre faptul că „tinerii nu înțeleg problema de fond” a participării democratice și asta din cauză că nu primesc o educație și informații în acest sens încă de pe băncile școlii.

„Lipsesc cu desăvârșire structurile în care elevii să participe. În mediul rural nu ai cum să faci voluntariat, nu există niște structuri ale elevilor în care aceștia să participe și nu există dialog cu profesorii. Trăiești într-un mediu  oarecum ierarhic în care trebuie doar să te supui și dialogul nu este bine înrădăcinat. Dacă elevii nu știu cum să fie angrenați în acest dialog, este foarte greu să formeze o părere pertinentă”.

Cine ar trebui să creeze aceste oportunități? La această întrebare, Robert a spus că ar trebui cel mai probabil să se întâmple la nivel instituțional, adică statul să fie principalul actor. Din păcate, în practică nu se întâmplă asta și din câte am observat, cel mai eficient se întâmplă prin organizații de tineret, fie alte ONG-uri care merg la fața locului.

Context

Un document aflat în stadiul de consultare, elaborat de Consiliul Tineretului din România, punctează principalele probleme și formulează propuneri pentru sporirea participării politice a tinerilor.

Obiectivul 3 din acest document (VEZI INTEGRAL AICI): este „Formarea tinerilor în spiritul participării active la viața democratică”.

„Educația și deprinderea tinerilor de a participa în viața democratică sunt esențiale pentru stimularea participării politice a acestora. Măsurile existente la momentul actual sunt insuficiente pentru cultivarea acestor valori în rândul tinerilor, așadar propunem:
1. Prioritizarea educației pentru cetățenie democratică în școli și licee
2. Sprijinirea inițiativelor organizațiilor neguvernamentale în domeniul educației civice și politice, cu fonduri și resurse publice
3. Existența unui centru de tineret cel puțin la nivelul fiecărui municipiu reședință de județ, care să respecte standardele de calitate europene

4. Susținerea lucrului cu tinerii prin finanțarea din fonduri publice a activității acestora în cadrul ONG-urilor de și pentru tineret și centrelor de tineret.”

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii

  1. Asa e, in Romania in scoli se face predare, NU Educatie!
    Profesorii predau iar elevii sunt evaluati dupa ceea ce predau profesorii!
    In Romania NU se face nici un fel de Educatie: civica, despre Sanatate, despre democratie, despre voluntariat, despre mentalitatea de a reusi, despre gandirea pozitiva, despre dezvoltarea tineretului în spiritul toleranţei, capacitatea de a avea un comportament bazat pe principii şi valori, despre cooperarea cu ceilalţi, manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare….
    Intrebarea fundamentala in Educatie e: „De ce obligi nişte copii ca timp de 12 ani să treacă prin şcoală?”
    Azi, cheia succesului ține de capacitatea de a gândi complex, interdisciplinar, de a face conexiuni.
    Aceasta este o provocare fundamentală pentru România: nu e nevoie să predai și mai mult în aceeași manieră ca până acum, ci să educi abilități diferite.
    Ori, ca sa faci o astfel de schimbare e nevoie de profesori de mare calibru, care nu doar transmit gândirea general recunoscută a momentului, ci îi încurajează pe tineri să o pună sub semnul întrebării, sa gandeasca, sa interpreteze, sa participe activ la procesul de invatare.
    Excpertii spun ca acolo unde elevii colaborează în procesul de învățare, satisfacția vieții elevului este mai puternică.
    Predarea nu înseamnă doar livrarea de conținut instructiv, ci și implicare în relația cu tinerii, individual.
    Mai important este ca actul de predare să devină mai atractiv din punct de vedere intelectual, sa oferi căi de avans în carieră, să investești în pregătirea profesională viitoare.
    Iar ceea ce deja arata rezultate in alte parti, si anume dezvoltarea leadershipului în școala, pot sa zic ca in Romania nici in 50 de ani nu se va intampla…
    Nu e vorba numai despre școli, ci despre capacitatea de conducere la oricare nivel al sistemului educațional, de la clasă la școală, de la aparat administrativ la leadership regional dedicat Educatiei ca PRIORITATE nationala.
    De-aici incolo Romania e ZERO: Ministresa Educatiei e inexistenta in societatea romaneasca…

    • „”Predarea nu înseamnă doar livrarea de conținut instructiv, ci și implicare în relația cu tinerii, individual.””
      Ce ți-ar mai place niște implicare individuală cu tinerii……

    • Dupa ce am terminat cu scoala de 12 ani, invatamantul “ fortat”, m-am gandit ca ar trebui sa cer vechime. Au trecut 20 de ani de atunci, nu stiu ce se mai intampla azi. Am intalnit, insa, profesori “de temelie”. Sincer, doar unul. Profesorul asta ne trata asa cum zice pustiul asta, ca pe niste viitori cetateni si oameni. Ne-a facut cunostinta cu libertatea de a gandi cu mintea noastra. Am avut noroc. Mai departe nu prea mi-a mai adus foloase invatatura lui dar m-am tinut si ma tin de ea. Am invatat sa dezaprob invataturile scolii vietii schizofrenice si bipolare de pe la noi, desi fara scoala asta nu o duci bine pe aici zilele astea. Pustii astia trebuie sa schimbe situatia asta. Actiunile, discursurile, vietile lor trebuie sa aiba coerenta si directie. Cu prezentul, ziua de azi nu e ca cea de ieri, e dupa cum bate vantul si nu stii cu cine stai de vorba, cu Dr. Jekyll ori cu Mr. Hyde, oamenii isi schimba discursul si actiunile ca in nuvela lui Stevenson, greu sa vezi predictibilitate si sa ai incredere. Si daca nu ai incredere, nu ai societate.

    • Uite ce inseamna Educatie, NU predare si uite ce inseamna implicare din partea profesorilor, cum pot ei SCHIMBA in bine lumea copiilor si mai ales viitorul lor!
      https://adevarul.ro/stiri-interne/educatie/directorul-de-scoala-care-le-dezvolta-elevilor-2224711.html

  2. Calitatea slaba a Educatiei in Romania e oglindita perfect in rezultatele dezastruoase de la Testele PISA.
    Testele astea, PISA, își propun să realizeze evaluarea pregătirii elevilor de 15 ani pentru viața adultă într-un mod care este independent de curricula școlară națională(adica evalueaza CALITATA EDUCATIEI!), precum și de contextul cultural al fiecărei societăți. PISA a fost dezvoltat și lansat de către OECD în 2000.
    PISA a avut un efect substanțial asupra politicilor educaționale într-o mare parte a țărilor cuprinse în studiu.
    O parte dintre aceste societăți au trecut printr-un „șoc PISA” după prima participare, atunci când pozițiile în clasament s-au dovedit a fi sub așteptări. Urmarea a fost amplificarea dezbaterilor despre ce înseamnă o Educație de CALITATE și care sunt mijloacele potrivite pentru a o îmbunătăți.(adica: cum formezi viitorul adult pregatit pentru provocarile vietii moderne)
    Din pacate, datele PISA din România au fost până acum analizate puțin, iar relevanța lor pentru schimbările de politici educaționale a fost neînsemnată.
    Centrul Naţional de Evaluare și Examinare (CNEE), aflat în subordinea Ministerului Educației, a administrat culegerea datelor în România și a avut între atribuții analiza lor, rezultatul fiind sute de pagini inutile cu analize descriptive ale răspunsurilor, însă concluziile care privesc sistemul educațional se reduc la câteva paragrafe.
    Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al OECD spune: „dacă te uiți la chinezi, cei mai dezavantajați 10% dintre elevi au rezultate mai bune decât cei mai avantajați elevi din România. De ce? Pentru că au putut să acționeze sistematic pentru a rezolva problema inegalității. Schimbarea este foarte dificilă, dar posibilă.”
    In Romania problema inegalitatii de sanse la Educatie intre oras si sat e pe hartie, in realitate ZERO!
    Numai efortul personal al elevului sau al unui profesor de exceptie il poate scoate pe elev din conditia de inegalitate fata de un elev de la oras, situatie pe care sistemul de educatie din Romania nu nummai ca o perpetueaza, dar s-a adancit in ultimii 20 de ani…