VIDEO Cum sunt incluși refugiații ucraineni pe piața muncii din România / Cel mai mare obstacol e bariera lingvistică / În ianuarie, aproape 1.400 de ucraineni căutau de lucru

Un târg de joburi dedicat refugiaților ucraineni a avut loc în luna ianuarie în București la Palatul Copiilor. Alexandra, o refugiată din Ucraina în vârstă de 34 de ani, a venit la târg și spune că nu are de gând să plece din România până când nu se va termina războiul. A venit în România în noiembrie, are un copil mic pe care l-a înscris la grădiniță, așa că își poate lua un job: 

” – Caut un loc de muncă în domeniul hotelier și al restaurantelor sau un job în sfera marketing. 

– Ce făceai înainte de război?

– Am fost lector la Colegiul tehnologiei de transport.

– Cât e de ușor/greu să îți găsești un job în România?

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

– Păi, momentan, cred că este ușor să găsești un loc de muncă, pentru că aici se organizează foarte multe târguri de joburi. Și cred că toată lumea va găsi ceva pe placul lor.

– De când ești în România și ce ai lucrat în perioada asta?

– Sunt aici din noiembrie. Nu am încercat să-mi caut un loc de muncă, deoarece am un copil mic și nu am avut cu cine să-l las. Acum am posibilitatea de a-mi găsi un loc de muncă. Și iată-mă aici, la târgul de joburi.

– Pentru cât timp vrei sa mai stai sau crezi că vei sta aici?

– Voi rămâne în România până când se va termina războiul din Ucraina. Mi-am găsit un loc de muncă și, din păcate, acum este foarte periculos să mă întorc în Ucraina, din cauza războiului. Așa că ne vom adapta aici pe loc.”

Până în acest moment provocările ce țin de integrarea pe piața muncii sunt:

• Bariera lingvistică
• Recunoașterea diplomelor și a calificărilor
• Servicii de îngrijire a copiilor care să le permită accesarea unui loc de muncă 
• Servicii guvernamentale de ocupare a forței de muncă (lipsa serviciilor de interpretare, lipsa de colaborare intre ONG-uri si AJOFM-uri)
• Inaccesibilitatea cursurilor de reorientare profesională (calificare) în limba maternă

Dar, cel puțin pentru primul obstacol, cel referitor la cunoașterea limbii, unii dintre angajatori au spus că sunt încrezători că vor găsi o formă de comunicare cu viitorii angajați cu ajutorul diverselor aplicații de pe net.

Mihaela Sandu, președinta Asociației Hands across Romania : „La început nu se gândeau să își caute un job, credeau că războiul se va termina repede și vor sta puțin la noi în țară. Plus, nu cunoșteau limba. Pe măsură ce lucrurile au evoluat, și-au dat seama că nu vor avea la ce să se întoarcă imediat în Ucraina și dacă mâine se termină războiul. Am simțit o creștere în ceea ce privește solicitarea de a se integra pe piața muncii. Au înțeles că, pe termen mediu cel puțin, vor fi nevoiți să aibă o independență financiară.

Conform datelor ANOFM, la 9 ianuarie 2023 apar 1362 de ucraineni în căutarea unui loc de muncă, 725 de contracte de muncă, 329 de angajatori, 4430 de locuri de muncă vacante înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ANOFM/AJOFM.

„Încurajăm refugiații să nu întrerupă contactul cu lumea profesională, să nu aibă goluri în CV indiferent de țara în care vor trăi, continuitatea profesională este esențială, dincolo de beneficiile ce țin de sănătatea mentală, asigurările sociale, practicarea limbii române, etc. Îi încurajăm să se înregistreze rapid la AJOFM și acest lucru poate fi făcut și la sosire sau în cadrul centrelor și serviciilor de primire. ” a spus Mihaela Sandu, președinta Asociația Hands across Romania.

Târgul a fost inițiat de Asociația „Hands Across Romania” și sprijinit de Direcția Generală de Asistență Socială București, de Fundația SERA, de Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România – PADIR și de Ebm – papst Automative & Drives Romania SRL. La târgul de la Palatul Copiilor au venit firme din HoReCa, peisagistică, industria auto și industria înfrumusețării.

Companiile susțin că procesul de angajare este facil, dar dificultatea întâmpinată a fost la crearea contului bancar. 

În conformitate cu legea din România, pentru o perioadă de nouă luni, persoanele care vin din Ucraina, Republica Moldova și Serbia se pot angaja rapid, pe baza unui contract de muncă întocmit conform Codului Muncii. Salariul trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut garantat în plată, iar contractul va fi înregistrat în Revisal. După cele nouă luni, cetățenii ucraineni pot primi prelungirea în scop de muncă, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă.