Va fi Trump pus sub acuzare pentru atacarea Iranului?

Mai mulți politicieni democrați au cerut punerea sub acuzare, judecarea și înlăturarea de la putere a președintelui republican Donald Trump după ce acesta a ordonat bombardarea a trei situri nucleare iraniene, acuzându-l pe liderul de la Casa Albă că nu a solicitat autorizarea Congresului înainte de raidurile împotriva Republicii Islamice. Experții legali de peste ocean dezbat în prezent dacă președintele a avut sau nu autoritatea constituțională de a ataca programul nuclear al Iranului și dacă democrații, în contextul unui posibil acord de încetare a focului anunțat de Trump luni seara, (mai) au vreo șansă să-l tragă la răspundere pe liderul republican.

Informația pe scurt:

• SUA au atacat instalații nucleare iraniene
• Trump a dat ordinul după ce negocierile cu Teheranul nu păreau că vor duce la un acord
• Republicanii au susținut decizia președintelui
• Democrații l-au criticat pe liderul de la Casa Albă și au cerut punerea lui sub acuzare
• Experții dezbat constituționalitatea deciziei comandantului-șef al SUA

Atacul american

Președintele Trump a anunțat sâmbătă seara că Statele Unite au bombardat Fordow, principalul sit de îmbogățire a uraniului din Iran, precum și alte două locații nucleare din Republica Islamică. După mai multe zile de deliberări, liderul de la Casa Albă a decis că singura modalitate de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare este printr-o acțiune militară a SUA.

“Am finalizat cu succes atacul asupra celor trei situri nucleare din Iran, inclusiv Fordow, Natanz și Esfahan. Toate avioanele se află acum în afara spațiului aerian iranian. O încărcătură completă de BOMBE a fost lansată asupra principalului obiectiv, Fordow. Toate avioanele se îndreaptă acum în siguranță spre casă. Felicitări bravilor noștri luptători americani. Nu există o altă armată în lume care să fi putut face acest lucru. ACUM ESTE MOMENTUL PENTRU PACE! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni,” a scris Trump pe Truth Social.

Ulterior, într-o declarație făcută la Casa Albă, Trump a susținut că Iranul nu reprezenta doar o amenințare pentru Israel, ci și pentru Statele Unite. “De 40 de ani, Iranul spune: ‘Moarte Americii, moarte Israelului,’” a afirmat președintele american.

Trump a afirmat că, în absența păcii, Iranul se va confrunta cu o “tragedie” mult mai mare decât ceea ce s-a întâmplat până acum.

În plus, el a avertizat că ar putea urma și alte atacuri. “Dacă pacea nu vine rapid, vom lovi celelalte ținte cu precizie, viteză și pricepere,” a spus republicanul.

“Obiectivul nostru a fost distrugerea capacității Iranului de îmbogățire a uraniului și oprirea amenințării nucleare reprezentate de principalul sponsor de stat al terorismului la nivel mondial,” a spus Trump. Președintele a descris loviturile asupra siturilor nucleare iraniene drept un “succes militar spectaculos.”

Liderul de la Casa Albă a precizat că bombardierele americane au lovit cele două centre majore de îmbogățire a uraniului din Iran: instalația din munți de la Fordow și uzina mai mare de la Natanz, care fusese atacată cu câteva zile înainte de Israel cu arme mai puțin puternice. Un al treilea sit, aflat în apropierea orașului antic Isfahan, unde se crede că Iranul păstrează uraniu aproape de gradul necesar pentru arme nucleare, a fost de asemenea bombardat.

“ORICE REACȚIE DIN PARTEA IRANULUI ÎMPOTRIVA STATELOR UNITE ALE AMERICII VA FI ÎNTÂMPINATĂ CU O FORȚĂ MULT MAI MARE DECÂT CEA VĂZUTĂ ASTĂZI. VĂ MULȚUMESC! DONALD J. TRUMP, PREȘEDINTELE STATELOR UNITE,” a scris ulterior republicanul, cu majuscule, pe Truth Social.

Un oficial american a declarat că șase bombardiere B-2 au lansat o duzină de bombe “bunker buster” de 13.600 de kilograme asupra sitului nuclear de la Fordow, aflat adânc subteran, iar submarine ale US Navy au tras 30 de rachete de croazieră TLAM asupra siturilor de la Natanz și Isfahan. Un bombardier B-2 a lansat, de asemenea, două bombe penetrante asupra Natanz, a scris New York Times.

Atacurile lansate de americani au fost surprinzătoare, ținând cont de faptul că Trump declarase joi că va lua o decizie “în următoarele două săptămâni” în ceea ce privește posibila bombardare a Iranului pentru a lăsa mai mult timp negocierilor.

Liderul de la Casa Albă a dat astfel impresia unei amânări după aproape o săptămână de speculații intense că va ataca Republica Islamică și după șapte zile de atacuri reciproce între Israel și Iran.

În plus, momentul atacului a fost cu atât mai surprinzător cu cât șase bombardiere invizibile B-2, capabile să transporte așa-numitele bombe “bunker busters” plecaseră de la o bază din Missouri sâmbătă dimineață – și se credea că nu vor putea ajunge în Iran decât duminică seară. B-2 este considerat principalul tip de avion capabil să livreze aceste bombe masive, menite să distrugă instalații subterane. Avioanele aveau ca destinație Guam, în Pacific.

Laude și critici

Imediat după ce liderul de la Casa Albă a anunțat raidurile împotriva instalațiilor nucleare iraniene, politicienii americani s-au grăbit să reacționeze. Republicanii au susținut, în general, decizia președintelui de a ordona atacarea programului nuclear al regimului de la Teheran, considerând-o un pas necesar pentru a limita ambițiile Iranului de a dezvolta o bombă atomică.

Liderii republicani din Congres, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, și senatorul John Thune din Dakota de Sud, liderul majorității din camera superioară a legislativului, au lăudat operațiunea militară, la fel cum a făcut-o și senatorul Mitch McConnell (Kentucky), care s-a remarcat ca unul dintre puținii critici republicani ai deciziilor de politică externă ale președintelui Trump.

De asemenea, fostul vicepreședinte republican Mike Pence a lăudat Administrația Trump pentru că a “făcut ceea ce era cu adevărat necesar” prin loviturile surpriză lansate împotriva facilităților nucleare ale Iranului în weekend, descriind ideea ca Iranul să construiască o armă nucleară drept “intolerabilă.”

“Știți, președintele și cu mine am avut divergențele noastre,” a spus Pence la Fox News, într-un interviu difuzat duminică. “Dar trebuie să vă spun că nu aș putea fi mai mândru de conducerea hotărâtă a președintelui Trump în acest moment și de profesionalismul extraordinar și de curajul forțelor noastre armate care au făcut posibilă această misiune istorică.”

Imediat după atacurile lansate de forțele americane, Pence a scris pe X: “Președintele Trump a luat decizia corectă de a trimite forțele americane pentru a lovi siturile nucleare din Iran și ar trebui lăudat pentru conducerea sa hotărâtă… Datorită hotărârii comandantului nostru suprem și curajului și profesionalismului forțelor noastre armate, America, Israelul și Lumea Liberă sunt acum mai în siguranță.”

Unele dintre puținele excepții republicane au fost congresmenii Thomas Massie (Kentucky), care a scris pe X: “Aceasta nu este constituțională”  și Warren Davidson (Ohio), care a afirmat pe platforma X: “Deși decizia președintelui Trump s-ar putea dovedi justă, este greu de conceput o justificare care să fie constituțională. Aștept cu interes declarațiile sale din această seară.”

De partea lor, democrații au criticat aproape la unison decizia președintelui republican. De exemplu, Hakeem Jeffries (New York), liderul democrat al Camerei Reprezentanților, a adoptat o poziție fermă împotriva acțiunii președintelui, declarând: “Președintele Trump a indus în eroare țara cu privire la intențiile sale, a eșuat în a solicita autorizarea Congresului pentru utilizarea forței militare și riscă implicarea Americii într-un război potențial dezastruos în Orientul Mijlociu.”

El a cerut o informare secretă imediată în Congres și a afirmat că președintele “poartă întreaga responsabilitate pentru orice consecințe negative care decurg din această acțiune militară unilaterală.

• De asemenea, senatorul Chris Murphy (democrat din Connecticut) a scris pe Substack: “Loviturile sunt ilegale și reprezintă un regres major pentru ordinea juridică internațională care a stat la baza securității americane timp de 75 de ani. Disprețul tot mai evident al lui Trump față de Constituție este un pericol real și actual pentru democrația americană. Nu suntem doar în pragul unei crize constituționale – deja ne aflăm într-una. Niciun președinte nu poate lansa o acțiune militară preventivă împotriva altei țări fără autorizarea Congresului, iar ceea ce a făcut Trump în Iran este ilegal. Dar, la fel de important, este și un atac la adresa normelor internaționale, care protejează împotriva agresiunilor între națiuni în absența unei amenințări reale. Devine imposibil pentru Statele Unite să condamne agresiunile altor puteri – precum China sau Rusia – dacă nici măcar nu mai încercăm să construim un consens internațional pentru acțiunile noastre (vă amintiți când măcar încercam să obținem aprobarea ONU pentru campaniile noastre militare externe?)”

Reacții mai vehemente au venit din partea altor democrați. Alexandria Ocasio-Cortez, democrată care reprezintă New York în Camera Reprezentanților, a cerut punerea sub acuzare a președintelui ca răspuns la aceste lovituri. “Este absolut și clar un motiv pentru punerea sub acuzare,” a scris ea într-o postare pe rețelele sociale, numind atacul “dezastruos” și acuzându-l pe Trump că “a riscat impulsiv declanșarea unui război care ne-ar putea ține captivi pentru generații întregi.”

Democratei de New York i s-a alăturat congresmanul Sean Casten (Illinois), care a declarat sâmbătă seara că decizia președintelui Trump de a bombarda siturile nucleare iraniene fără aprobarea Congresului echivalează cu o “infracțiune clară care justifică demiterea.”

“Nu este vorba despre valoarea programului nuclear al Iranului,” a scris Casten pe platforma X.  “Niciun președinte nu are autoritatea de a bombarda o altă țară care nu reprezintă o amenințare iminentă pentru SUA fără aprobarea Congresului. Aceasta este o infracțiune clară care justifică punerea sub acuzare.”

Democratul a adăugat: “Nu spun că avem voturile necesare pentru suspendare. Spun doar că NU faci așa ceva fără aprobarea Congresului și, dacă (speakerul Mike) Johnson nu are coloană vertebrală și nu învață să fie un bărbat adevărat până mâine, avem o problemă al naibii de gravă care pune în pericol însăși Republica noastră.”

Casten a precizat că nu contestă faptul că Iranul reprezintă o amenințare nucleară, menționând că instalația de la Fordow “îmbogățise deja cantități semnificative de material de uz militar.”

Democratul a precizat însă: “Dar nu aveau acest material montat pe un sistem de armament care să fi putut lovi Israelul între acum și momentul în care Congresul se va reuni din nou săptămâna viitoare. Sau înainte să putem programa un nenorocit de apel pe Zoom.”

“Dar nu sunt de acord cu ideea ca Congresul să cedeze toată autoritatea puterii executive,” a spus el. “Indiferent câți lingușitori servili din Partidul Republican susțin contrariul.”

Democratul Jim Himes (Connecticut), membru de top al Comisiei pentru Informații, l-a acuzat la rândul său pe Trump că și-a depășit atribuțiile prezidențiale prin lansarea atacurilor și s-a plâns că nu a fost informat în prealabil despre lovituri.

“Conform Constituției, pe care am jurat amândoi să o apărăm, atenția mea asupra unei astfel de chestiuni trebuie să fie solicitată ÎNAINTE ca bombele să cadă. Punct,” a scris Himes pe X.

Iar senatorul Bernie Sanders (independent din Vermont) a criticat bombardamentele ordonate de Trump, numindu-le “flagrant neconstituționale.”
“Singura entitate care poate ordona acestei țări să meargă la război este Congresul SUA. Președintele nu are acest drept,” a declarat el în timpul unui miting în Oklahoma.

Ce spun experții legali

Atacurile efectuate de americani împotriva Republicii Islamice au declanșat așadar un val de discuții privind legalitatea acestei operațiuni. A aprobat Congresul bombardarea Iranului? Are voie președintele Trump să atace în mod legal Iranul fără a avea aprobarea legislativului de la Washington? Există baza legală pentru ca liderul de la Casa Albă să fie impeached (pus sub acuzate), judecat de Camera Reprezentanților și înlăturat de la putere de Senat?

Așa cum am menționat, a existat multă dezbatere în SUA în ultimele zile în jurul întrebării dacă președintele poate acționa militar fără aprobarea Congresului. Membrii Camerei Reprezentanților de ambele părți au indicat că ei cred că președintele are nevoie de aprobarea Congresului.

În acest context, USA Today a scris că este adevărat că puterea de a declara război aparține Congresului, dar acest fapt este complicat de legislația care guvernează autoritatea președintelui.

Așa-numita War Power Resolution (Rezoluția privind Puterile de Război) din 1973 cere ca președintele să notifice Congresul în 48 de ore de la trimiterea trupelor americane dacă nu a fost declarată o stare formală de război.

Rezoluția cere de asemenea ca președintele să retragă orice forțe implicate în conflict în 60 de zile dacă Congresul nu a declarat oficial război.

Potrivit experților legali, legea a fost gândită să restrângă autoritatea președinților de a începe un război. Totuși, în practică, legea a făcut exact contrariul. În loc să folosească acțiunea militară doar ca răspuns la un atac iminent, președinții au interpretat legea ca un permis să acționeze 60 de zile fără aprobarea Congresului.

Există un echilibru precaut în puterile de război între președinte și Congres. Președintele este comandantul suprem și rolul său necesită să răspundă amenințărilor imediate. Congresul este un organism lent și nu poate reacționa la timp la amenințările imediate de apărare națională, afirmă experții legali americani.

Totuși, autoritatea de a declanșa un război aparține Congresului, iar președintele ar avea nevoie de aprobarea Congresului pentru a lansa un război terestru masiv într-o țară străină, atât din punct de vedere practic, cât și constituțional. Ultima dată când Congresul a declarat formal război a fost în 1942, împotriva României, dar legislativul de la Washington a adoptat rezoluții care autorizează forța în conflicte mai recente.

Potrivit USA Today, Trump probabil a avut autoritatea să atace Iranul, argumentele fiind de partea sa în acest caz:

• Amenințările Iranului. Regimul de la Teheran a amenințat anterior că va ataca Statele Unite și se apropia rapid de capacitatea de a construi o bombă nucleară, conform informațiilor israeliene. În acest sens, președintele a reacționat la un regim ostil care construiește arme capabile să distrugă orașe americane.
• Cazul Houthi. Experții au mai adus în discuție o altă situație. Iranul a atacat nave americane prin intermediul aliaților lor din Yemen, rebelii Houthi.

America a răspuns cu lovituri aeriene împotriva acestora. În martie, de exemplu, Trump a lansat cea mai mare operațiune militară a administrației sale împotriva rebelilor islamiști, în urma căreia sute de yemenți au fost uciși. Armata americană a declarat că a lovit peste 1.000 de ținte de la începutul campaniei “Operation Rough Rider,” începută pe 15 martie. Loviturile, potrivit armatei SUA, au ucis “sute de luptători Houthi și numeroși lideri ai rebelilor.”

Gruparea yemenită a început să atace rutele maritime după ce războiul din Gaza a început, afirmând că sprijină palestinienii.

Sub administrația fostului președinte Joe Biden, SUA și Marea Britanie au ripostat cu atacuri aeriene asupra țintelor Houthi pentru a menține deschisă ruta comercială crucială din Marea Roșie – care asigură circa 15% din traficul maritim global.

După ce Trump a devenit președinte în ianuarie, a decis să intensifice semnificativ loviturile aeriene împotriva islamiștilor. Campania a venit după ce rebelii au anunțat că vor relua atacurile asupra navelor israeliene care trec prin Marea Roșie, Marea Arabiei, Strâmtoarea Bab al-Mandab și Golful Aden.

Atacurile directe lansate de Trump împotriva instalațiilor nucleare iraniene nu sunt diferite de loviturile împotriva Houthi, spun unii experți.

• Precedente prezidențiale. Un alt punct menționat de experți este acela că istoria este și ea de partea lui Trump. De exemplu, președintele Barack Obama a acționat similar ordonând acțiuni militare americane în Libia. La fel au făcut și alți președinți, precum Bill Clinton și George W. Bush.
• Adăpost pentru teroriști. Alți experți au subliniat faptul că Iranul adăpostește fugari implicați în atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, lucru care ar deschide o altă cale pentru aprobarea Congresului. Președintele are autoritatea să acționeze împotriva țărilor care adăpostesc teroriști implicați în cele mai mari atacuri teroriste lansate vreodată pe pământ american.
• Încheierea ostilităților. Președintele Trump a anunțat luni seara, într-o postare pe Truth Social, că Israelul și Iranul au ajuns de principiu la un acord de încetare a focului.

“FELICITĂRI TUTUROR! A fost convenit pe deplin, între Israel și Iran, că va exista o ÎNCETARE TOTALĂ ȘI COMPLETĂ A FOCULUI (în aproximativ 6 ore de acum, când Israelul și Iranul își vor fi încheiat misiunile finale aflate în desfășurare!), pentru o perioadă de 12 ore, după care războiul va fi considerat ÎNCHEIAT!”

“În mod oficial, Iranul va începe ÎNCETAREA FOCULUI, iar la împlinirea celei de-a 12-a ore, Israelul va începe ÎNCETAREA FOCULUI, iar la împlinirea celei de-a 24-a ore, ÎNCHEIEREA OFICIALĂ A RĂZBOIULUI DE 12 ZILE va fi salutată de întreaga lume. Pe durata fiecărei ÎNCETĂRI A FOCULUI, cealaltă parte va rămâne PAȘNICĂ și RESPECTUOASĂ,” a mai scris liderul american.

Dacă acordul obținut este real și va fi respectat, iar represaliile anemice ale Iranului se opresc aici, acest lucru înseamnă, cred experții, că riscul major pe care și l-a asumat Trump atacând Iranul a fost eficient. Manevra a amintit multora de cele întâmplate în ianuarie 2020, când Trump a ordonat asasinarea țintită a liderului Gărzii Revoluționare iraniene, Qasem Soleimani, la Bagdad. Iranul a lansat atunci rachete asupra unor baze militare din Irak, rănind peste 100 de soldați americani, însă SUA a ales să nu escaladeze conflictul. Momentul a fost o victorie strategică majoră pentru republican.

Concluzia experților este că bombardamentele ordonate de Trump împotriva Iranului nu ies din cadrul acțiunilor președinților anteriori și se încadrează în autoritatea președintelui de a acționa împotriva amenințărilor imediate. Deși Trump ar avea nevoie de aprobarea Congresului pentru a lansa un conflict armat prelungit împotriva Iranului, republicanul are istoria și faptele de partea sa în acest caz. În plus, dacă încetarea focului dintre Israel și Iran va fi respectată, acest lucru îi va consolida fără îndoială poziția lui Trump atât pe plan intern, cât și extern, iar democrații vor fi cei care vor fi afectați politic pentru criticile din ultimele zile. Posibilul succes extern al lui Trump le va complica solicitările de a-l pune sub acuzare.

Eșecuri precedente

În sfârșit, trebuie menționat faptul că actuala componență a Congresului face imposibilă orice încercare a democraților de a-l pune sub acuzare pe liderul de la Casa Albă. Dacă Trump a încălcat Constituția și Rezoluția privind Puterile de Război, teoretic ar putea fi pus sub acuzare (impeached), dar, din cauza controlului republicanilor asupra ambelor camere ale Congresului – Camera Reprezentanților și Senatul – este extrem de puțin probabil ca un vot pentru suspendare să aibă succes.

Reamintim că republicanii au acum 53 de mandate în Senat (unde majoritatea este de 51 de locuri), în timp ce democrații au 45 de scaune, iar independenții care votează de obicei cu democrații ocupă două locuri, respectiv Angus King și Bernie Sanders.

De asemenea, Partidul Republican are un control, e adevărat, extrem de fragil, și în Camera Reprezentanților, cu 220 de mandate față de 213 pentru democrați. Două locuri sunt vacante. Majoritatea în camera inferioară a legislativului american, unde sunt 435 de locuri, este de 218 mandate.

În plus, democrații n-au reușit să-l înlăture de la putere pe Trump nici măcar atunci când aveau majoritatea în Congres. Democrații din Camera Reprezentanților l-au pus sub acuzare de două ori pe Trump în timpul primului său mandat – o dată pentru acuzațiile că a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a-l investiga pe fostul președinte Joe Biden, și a doua oară după atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Senatul l-a achitat în ambele cazuri.

Nu este, de aceea, surprinzător că mulți democrați evită acum să vorbească despre acuzarea lui Trump și chiar se distanțează de colegii lor care cer acest lucru.

Fostul consilier al Partidului Democrat, Dan Turrentine, a declarat că “apelurile dezechilibrate la suspendare” apărute în urma atacului împotriva Iranului au fost o manifestare clară a ceea ce el a numit “sindromul anti-Trump” (Trump Derangement Syndrome).

Turrentine, care a lucrat pentru Hillary Clinton în perioada în care aceasta era senatoare de New York și pentru fostul guvernator al statului Colorado, Jared Polis, când acesta era membru al Camerei Reprezentanților, a scris pe X că democrații ar trebui să renunțe la discuțiile despre suspendarea lui Trump.

“Aceasta nu a fost o infracțiune care să justifice suspendarea, iar Trump nu avea nevoie de aprobarea Congresului pentru un atac de precizie, în circumstanțele date, la fel cum nici Obama nu a avut nevoie când l-a lovit pe Bin Laden,” a scris Turrentine.

Iar fostul primar al orașului New York, Rudy Giuliani, a criticat vehement democrații care cer suspendarea președintelui Trump și a cerut chiar judecarea lor pentru trădare.

“Ce fac democrații – vor suspendare? Ei ar trebui judecați pentru trădare,” a declarat el. “Militari americani se află chiar acum în pericol, întorcându-se (acasă) după acele atacuri. Sunt în pericol peste tot în Orientul Mijlociu, iar (democrații) îl condamnă pe președinte,” a continuat Giuliani.

Conform legislației federale din SUA, infracțiunea de trădare se pedepsește cu cel puțin cinci ani de închisoare și poate fi sancționată chiar cu pedeapsa capitală.

Surse: New York Times, New York Post, FoxNews, USA Today, BBC, National Review, CBS News, The Daily Beast, chrismurphyct.com, congress.gov, senate.gov, law.cornell.edu, TruthSocial, YouTube, X