USR propune reformarea CCR: Numărul judecătorilor să crească de la 9 la 12, iar jumătate să fie numiți de magistrați / CCR să nu mai poată soluționa conflicte juridice de natură constituțională

USR propune reformarea Curții Constituționale a României (CCR) astfel încât această instituție să fie scoasă cât mai mult de sub influențele politice, potrivit unui comunicat de presă transmis de juriștii partidului. Potrivit proiectului USR de reformă, numărul judecătorilor constituționali ar urma să crească de la 9 la 12, jumătate urmând a fi numiți prin vot de magistrați; candidatul la funcția de judecător să nu fi fost membru al unui partid în ultimii 9 ani și să aibă o vechime minimă de 25 de ani în profesia juridică. O altă prevedere importantă a proiectul USR este eliminarea competenței CCR de a soluționa conflicte juridice de natură constituțională.

Pentru ca propunerile USR să fie adoptate este nevoie de modificarea Constituției, un proces mult mai complicat decât adoptarea sau modificarea unei legi simple și care necesită cooperarea majorității partidelor din Parlament. Revizuirea legii fundamentale necesită o majoritate de două treimi atât în Camera Deputaților, cât și în Senat.

Comunicatul integral transmis de juriștii USR: 

USR propune reformarea CCR: 7 soluții pentru o instanță constituțională depolitizată

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Juriștii Uniunii Salvați România, senatorul George Dircă, deputatul Silviu Dehelean, deputatul Stelian Ion și candidatul USR la alegerile europarlamentare Vlad Gheorghe, aflați în prima linie de  apărare a justiției și a statului de drept în Parlamentul României propunem reformarea Curții Constituționale.

Conștienți de faptul că prevederile constituționale care reglementează organizarea și funcționarea Curții Constituționale s-au dovedit falimentare și au permis transformarea CCR într-un instrument obedient în mâna politicienilor, înțelegând importanța acestei instituții fundamentale pentru buna funcționare a democrației, propunem o reformă a Curții  Constituționale echilibrată, în care niciuna dintre puteri să nu le poată domina pe celelalte, iar latura tehnico-juridică a Curții Constituționale să nu fie subminată de latura sa politică.

În prezent, Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, trei fiind numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României. Numirile sunt făcute exclusiv de politicieni, legislativul numind 2/3 din totalul judecătorilor CCR, iar puterea judecătorească nu are niciun rol în procedura de numire. Dominația legislativului asupra celorlalte puteri, din perspectiva numirilor judecătorilor constituționali, este evidentă.

Pentru aceste motive propunem ca toate puterile din stat să contribuie la numirea judecătorilor constituționali. Vrem ca și puterea judecătorească să fie implicată, în mod consistent, în această procedură.

Concret, propunem:

I. Creșterea numărului de judecători ai Curții la doisprezece, cu vot decisiv la președintele CCR
a. șase judecători să fie aleși de magistrați prin scrutin general,
b. trei să fie numiți de Președinte,
c. trei să fie aleși de Parlament, cu votul a 2/3 din numărul tuturor parlamentarilor;

II. Interzicerea ocupării funcției de judecător constituțional de către persoane care au fost membri în partide politice în ultimii 9 ani, anteriori numirii/alegerii;

III. Creșterea vechimii în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, necesară pentru a putea ocupa funcția de judecător CCR, de la 18 ani la 25 de ani;

IV. Președintele CCR nu poate fi reales în această funcție;

V. Toate atribuțiile CCR vor fi prevăzute în mod limitativ de Constituție, neputându-se adăuga alte atribuții prin lege organică;

VI. Eliminarea atribuției de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională;

VII. Eliminarea posibilității de pronunțare a unor decizii interpretative pentru a înlătura tendința CCR de a-și aroga atribuții de legiuitor pozitiv.