Uniunea Salvaţi România (USR) propune o evaluare obiectivă a institutelor de cercetare, acordarea finanţării în funcţie de rezultate şi plafonarea legală a sporurilor salariale „disproporţionate”, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Săptămâna aceasta, reprezentanţi ai institutelor de cercetare vor fi invitaţi pentru o şedinţă specială de consultare de către grupul de lucru Educaţie şi Cercetare format din deputaţii Corina Atanasiu, Ciprian Rigman, Vlad Şendroiu şi din senatorii Irineu Darău, Adelina Dobra, Cătălin Mîndru, Ştefan Pălărie, dar şi din specialişti precum Silvia Dinică şi Liviu Popescu, potrivit unui comunicat transmis, marţi, de Uniunea Salvaţi România.
USR subliniază că susţine dezvoltarea cercetării şi inovării în România „ca piloni esenţiali pentru o economie durabilă, competitivă şi conectată” la agenda europeană.
„Într-un context în care cercetarea românească rămâne subfinanţată (cu un buget de doar 0,17% din PIB), USR consideră că este urgent necesară o reformă profundă, centrată pe calitate, responsabilitate şi transparenţă”, transmite sursa citată.
USR propune o evaluare obiectivă a institutelor de cercetare (INCD-uri), precum şi un proces de integrare voluntară, prevăzut prin Legea 25/2023, fie prin asocieri în consorţii, fie prin fuziuni, fie prin trecerea în coordonarea instituţiilor de învăţământ superior de stat.
În urma evaluării trebuie identificate institutele performante, iar finanţarea ulterioară trebuie să fie „condiţionată de rezultate clare, nu distribuită uniform”, se mai arată în comunicat.
USR susţine o finanţare „predictibilă, corelată cu performanţa”. Astfel, ar urma să se acorde o bugetare multianuală pentru institutele evaluate pozitiv. Alocările trebuie să fie „transparente şi echitabile” pentru granturi de cercetare, cu reducerea birocraţiei şi respectarea calendarului competiţiilor.
Formaţiunea pledează pentru realocarea fondurilor „iresponsabil cheltuite” şi combaterea „sinecurilor” şi abuzurilor.
„USR nu va tolera folosirea INCD-urilor pe post de ‘refugii politice’. Solicităm plafonarea legală a sporurilor salariale disproporţionate şi eliminarea mecanismelor prin care unii directori îşi acordă singuri beneficii. Sinecurile nu sunt ştiinţă. Ele subminează încrederea în cercetători şi afectează accesul la fonduri pentru cei merituoşi”, se evidenţiază în comunicat.
Totodată, cercetarea din România trebuie corelată cu misiunile Horizon Europe şi cu temele majore ale tranziţiei verzi, digitale şi de securitate, transmite USR.
„România trebuie să acceseze fondurile disponibile prin programul strategic Readiness 2030 pentru cercetare în domeniul apărării. Susţinem implicarea cercetării româneşti în ecosisteme internaţionale, prin parteneriate şi reforme legislative adecvate”, precizează sursa citată.
Liderul senatorilor USR, Ştefan Pălărie, subliniază că Uniunea Salvaţi România va sprijini mereu cercetătorii care fac performanţă, dar nu va accepta „abuzuri mascate” în hârtii ştiinţifice.
„Cercetarea românească nu trebuie să mai fie Cenuşăreasa politicilor publice, dar nici refugiul sinecurilor. Susţinem cu toată convingerea cercetătorii oneşti, care îşi fac treaba în ciuda birocraţiei şi subfinanţării. Ei trebuie susţinuţi şi încurajaţi. În acelaşi timp, nu putem ignora semnalele care au venit de-a lungul anilor şi care spun că unele institute folosesc fonduri publice fără responsabilitate, iar cercetarea este pe locul al doilea. Este timpul atât pentru o evaluare clară şi o alocare a resurselor publice în funcţie de performanţă, cât şi pentru o exploatare inteligentă a oportunităţilor oferite de priorităţile europene şi de nevoile industriei de apărare”, afirmă Ştefan Pălărie, conform sursei citate.
Claudiu Năsui: Sunt făcute doar pentru a salariza politicieni, foști politicieni și tot felul oameni conectați la politicieni
Deputatul USR Claudiu Năsui a publicat duminică o listă cu cele 178 de agenții din cercetarea de stat și a sugerat ca tăierile bugetare să le vizeze pe fiecare dintre acestea.
„113 de institute de cercetare, 12 centre de cercetare, 48 de stațiuni de cercetare, o editură, o revistă și chiar și o unitate militară.
Toate astea finanțate din banii dumneavoastră. În total 178 de agenții din cercetarea de stat.
De o parte ați mai auzit pentru că sunt cele cu care mă judec de câțiva ani pentru a afla salarizarea lor. Nu de alta, dar sunt plătiți din banii luați de la dumneavoastră.
Nu a fost ușor să fac lista. Imaginați-vă că fiecare linie are întregi organigrame. Structuri de conducere, secretare, șoferi, sedii, etc. Toți sunt ordonatori oficiali de credite ai statului român. Toate încep mici și ajung să tot crească.
Dacă treceți prin listă veți observa că multe institute se intercalează ca domeniu de activitate. Asta se întâmplă pentru că de fapt scopul lor nu este de fapt cercetarea, ci salarizarea și oferirea de posturi de conducere care vin cu un set mare de privilegii și beneficii.
Cele mai mari salarii din statul român sunt în aceste institute. Cel puțin din cele pe care le-am descoperit eu. Salarii mai mari decât cel al președintelui SUA. Într-un caz am descoperit și un salariu mai mare decât toate salariile miniștrilor din guvern la un loc.
Ei tot cercetează de 35 de ani. Ce cercetează? Care e rezultatul? Vă las pe dumneavoastră să ziceți.
Atenție, există și oameni buni în institutele acestea care chiar se luptă să facă cercetare. I-am întâlnit pe mulți dintre ei.
Dar nu la ei merg grosul fondurilor, ci la nomenclatura politică care a ajuns să conducă cercetarea.
România are un număr imens de agenții. În fiecare an se mai înființează altele noi. Dar nu dispar niciodată. De ce? Pentru că sunt făcute doar pentru a salariza politicieni, foști politicieni și tot felul oameni conectați la politicieni”, scris Claudiu Năsui pe
Facebook.
Reacția IICCMER
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a replicat la postarea deputatului Claudiu Năsui printr-o scrisoare deschisă, în care susține că „IICMER nu este o birocrație inutilă, așa cum insinuați, ci o instituție cu rol definitoriu în procesul de justiție de tranziție”.
„În replică la postarea de luni, 2 iunie 2025, de pe pagina oficială de Facebook a deputatului USR Claudiu Năsui, în care acesta include IICCMER pe o listă de agenții ale statului român:
Într-o societate în care memoria publică este tot mai des atacată de cinismul electoral și de revizionismul mascat în populism, a pune la zid instituțiile care apără adevărul despre trecutul totalitar înseamnă a face, voit sau nu, jocul uitării.
IICCMER nu este o birocrație inutilă, așa cum insinuați, ci o instituție cu rol definitoriu în procesul de justiție de tranziție, fără de care democrația românească ar fi rămas, până astăzi, o construcție cu fundații fragile. În cei 20 de ani de existență, am contribuit decisiv la condamnările torționarilor Alexandru Vișinescu și Ion Ficior – simboluri ale represiunii comuniste, responsabili de moartea a sute de deținuți politici.
În tot acest timp, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, alături, de exemplu, de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, și-au reafirmat angajamentul ferm de a fi avertizori vigilenți și voci responsabile în problematica comunismului, antisemitismului și a curentelor și derapajelor extremiste care continuă să se manifeste la nivel național.
Prin activitatea noastră, ne-am angajat să promovăm conștientizarea și educația cu privire la pericolul acestor fenomene și să contribuim la consolidarea unui climat social bazat pe respect, toleranță și asumarea responsabilității istorice.
Din 2017, sub coordonarea IICCMER, se desfășoară cea mai amplă investigație postcomunistă privind eliminarea programatică a celor peste 15.000 de copii considerați „irecuperabili” de regimul comunist, exterminați prin înfometare, lipsă de tratament și rele tratamente în 26 de cămine-spital de pe teritoriul României până în 1989.
Acești copii nu mai pot cere dreptate. O facem noi, în numele memoriei lor. În contextul campaniei pentru alegerile prezidențiale încheiate pe 18 mai 2025, IICCMER a fost printre puținele instituții publice care au acționat ferm împotriva instrumentalizării politice a discursului nostalgic-totalitar. Nu prin declarații, ci prin fapte:
În februarie 2025, am sesizat Parchetul General cu privire la europarlamentara Diana Șoșoacă, pentru încălcarea legislației penale în materie de negare a crimelor regimului comunist.
În mai 2025, am formulat o sesizare penală împotriva prim-vicepreședintelui AUR, Marius Dorin Lulea, pentru afirmații publice prin care a pus la îndoială caracterul represiv și criminal al dictaturii comuniste.
Aceste demersuri nu sunt gesturi simbolice, ci expresii ale mandatului nostru legal și moral de a proteja societatea democratică de recidivele autoritarismului, fie ele și camuflate sub masca patriotismului fals.
A include IICCMER în această listă trădează fie necunoașterea profundă a sensului memoriei colective, fie o gravă confuzie între funcția publică și agenda ideologică. România nu poate deveni o democrație matură fără să-și confrunte, onest și curajos, trecutul.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc își exprimă sprijinul pentru o abordare strategică în procesul de reevaluare administrativă, considerând că această măsură poate contribui la eficientizarea și modernizarea instituțiilor statului. Cu toate acestea, considerăm esențial ca această reevaluare să se realizeze pe criterii calitative, bazate pe o evaluare riguroasă a funcționalității, profesionalismului și impactului fiecărei structuri, nu doar pe criterii cantitative.
În acest context, susținem necesitatea unei radiografii complete și obiective a instituțiilor publice, pentru a asigura o reașezare eficientă și responsabilă, care să păstreze și să valorifice experiența, expertiza și integritatea acestora în slujba interesului național.
IICCMER nu cere privilegii. Cere respect pentru victime și asumare publică a adevărului. A le nega înseamnă a repeta crimele într-o altă formă: cea a uitării”, au precizat reprezentanții IICCMER într-o postare pe Facebook.
3 comentarii