G4Media.ro

Ungaria sub zodia lui Viktor Orban. Interpretarea rezultatelor alegerilor din Ungaria

Ungaria sub zodia lui Viktor Orban. Interpretarea rezultatelor alegerilor din Ungaria

Viktor Orban a înregistrat cea mai importantă victorie la alegerile parlamentare, marcând o premieră nu doar în Ungaria, ci și în statele post-comuniste integrate în NATO și UE: este primul lider care leagă 3 mandate guvernamentale consecutive cu  partidul său. După guvernarea dintre 1998-2002, Viktor Orban revine în 2010 și câștigă 3 mandate guvernamentale consecutive cu o majoritate de 2/3 (majoritate pierdută pentru o scurtă perioadă în cel de-al doilea mandat). Cea mai importantă victorie este ultima, pentru că intervine după 8 ani de guvernare și la o prezență de 70% la urne, oferind o puternică legitimitate populară liderului FIDESZ.

Cum se explică succesul lui Orban? Care sunt ingredientele ultimei victorii electorale? Cum influențează rezultatul din Ungaria regiunea? Care este mesajul pentru occident și UE?

După eșecul din alegerile din 2002 și 2006, Viktor Orban câștigă puterea cu 2/3 în 2010, preluând o Ungarie cu o ecomomie la pământ, după 2 mandate de guvernare de stânga, caracterizate de scandaluri de corupție și de criză economică. A fost momentul lui Viktor Orban de a-și lua revanșa față de umilințele pierderii alegerilor anterioare, este începutul implementării sistemului ”iliberal”. Dar cum înțelege Orban ”iliberalismul”?

Iliberalismul lui Vikor Orban este rezultatul analizei motivelor înfrângerilor electorale consecutive ale FIDESZ din 2002 și 2006. Una dintre cauze identificate de liderul FIDESZ a fost faptul că puterea economică nu este în mâinile maghiarilor, Ungaria și-a pierdut suveranitatea asupra economiei ca urmare a aplicării incorecte a regulilor pieței libere. Pierderea suveranității economice a condus la influențe majore în libertatea de alegere politică a maghiarilor.

Pentru a scoate țara din criza economică și a recâștiga ”suveranitatea” asupra economiei Ungariei, Viktor Orban intervine pe două paliere: limitarea puterii sectorului financiar-bancar și a multinaționalelor și creșterea substanțială a gradului de absorbție a fondurilor structurale UE.

Limitarea puterii sectorului financiar-bancar și a multinaționalelor s-a realizat prin creșterea contribuției acestora la bugetul de stat și limitarea profitului lor în dauna populației (a se vedea cu titlu de exemplu: convertirea în moneda națională a tuturor creditelor în valută, în condiții favorabile cetățenilor maghiari; obligativitatea succesivă de a scădea cheltuielile cu întreținerea locuințelor maghiarilor). Prin aceste măsuri ”iliberale”, Viktor Orban a reușit să creeze o formă de echitate socială pentru cei care au fost perdanții trecerii la economia de piață, dar și în rândul populației largi lovite de criza economică.

Un alt rezultat al politicilor economice ”iliberare” a fost crearea unei clase economice autohtone puternice în toate domeniile (financiar-bancar, industrie, agricultură etc.) și desigur legate, apropiate de FIDESZ.

În paralel, Viktor Orban a ”redesenat” succesiv sistemul constituțional, adoptând măsuri ”iliberale” puternic contestate și calificate ca fiind derapaje majore de la principiile democratice. Viktor Orban a creat un sistem ”sufocant”, un monopol de putere în economie, în mass-media, în justiție și în toate instituțiile publice, care va fi prezentă și va opera generații, chiar dacă FIDESZ va pierde la un moment dat alegerile. Toate aceste măsuri au avut o singură motivație din partea liderului FIDESZ: crearea unei suveranități a Ungariei în care maghiarii să decidă liberi în privința prezentului și viitorului lor, fără nicio ingerință externă (de nici un fel, fie ea statală, economică, neguvernamentală etc.). Desigur, acest sistem avantajează partidul la putere: FIDESZ. De aceea spun analiștii politici că alegerile în Ungaria au fost democratice, dar nu și fair play.

Apărarea ”iliberalismului”, a suveranității Ungariei a fost mesajul lui Viktor Orban în campania electorală din 2018, apărarea ”echității sociale” create de regimul Orban. ”Pentru noi Ungaria este prima”, a declarat Orban, adaptând sloganul de campanie a lui Donald Trump realităților regionale. Dușmanii Ungariei sunt: migranții, Bruxelles și George Soros. Migranții reprezintă pericol și insecuritate asupra identității culturale și religioase a Europei, asociată cu imaginea terorismului. Impunerea cotelor de migranți prezentată ca o formă de decizie abuzivă a Bruxelles-ului. Viktor Orban face distincție între UE și Bruxelles, executivul comunitar este permanent criticat și prezentat ca o entitate care dorește să intervină nelegitim în treburile Ungariei. George Soros reprezintă societatea civilă care are interese oculte în Ungaria, o personificare a ”răului” reprezentat de o societate civilă puternică.

Viktor Orban a ales o strategie de campanie negativă, prin care a generat sentimentul de teamă, de pericol în rândul populației maghiare, a creat imaginea unei Ungarii și Europe sub asediul migrației, a birocraților de la Bruxelles și a societății civile internaționaliste, personificate prin George Soros. Orban nu doar că a creat acești dușmani ai Ungariei, el chiar crede în existența lor! Acești dușmani au fost prezenți peste tot; și pe robinetul de apă din bucătărie a curs mesajul dușmanilor față de care trebuie apărată Ungaria lui Viktor Orban prin vot, în alegeri. Și a funcționat!
Sistemul electoral, puterea mediatică, puterea financiară, controlul total al instituțiilor de stat, strategia de campanie profesionistă și carisma lui Viktor Orban au fost alte elemente care au condus la cea mai importantă victorie electorală a liderului maghiar.

După cum spun unii analiști din statul vecin, această victorie este a lui Viktor Orban, one man show! În aceste alegeri, partidul a fost o  piatră de moară pentru lider, având în vedere numeroasele cazuri de corupție apărute în public. Pierderea alegerilor parțiale în fieful partidului (Hodmezovasarhely) a fost un semnal puternic care a mobilizat aparatul de partid. Au fost retrași din campanie liderii de partid acuzați de fapte de corupție și conflicte de interese. Întreaga campanie a fost preluată de Viktor Orban, care a știut când să accelereze și cum să mobilizeze în special propriul electorat din orașele mici și mediul rural. Practic, opoziția a câștigat circumscripții uninominale doar în Budapesta.

Ce urmează? Vizibil extenuat de efortul și emoția campaniei, în discursul său de după anunțarea rezultatelor, Viktor Orban a îndemnat la modestie, a mulțumit fraților polonezi pentru susținere, maghiarilor de peste hotare și maghiarilor din Ungaria pentru voturile prin care au apărat țara.

În prezența unei majorități de 2/3, FIDESZ va adopta legea Stop Soros prin care va impune un control drastic a activității organizațiilor neguvernamentale, de asemenea va introduce în Constituție unele prevederi împotriva cotei de migranți și alte aspecte simbolice de protecție a suveranității Ungariei față de alți demoni.

În plan intern, Viktor Orban câștigă timp să-și regândească partidul și să gestioneze cazurile de corupție, dar și grupurile de putere, liderii care se pregătesc să-i moștenească poziția. Politica iliberală va continua cu și mai mare avânt, consolidarea puterii FIDESZ va afecta generații de maghiari.

Există o polarizare puternică a societății din Ungaria, un clivaj între Budapesta (orașele mari) și mediul rural și orașele mici. Va crește neîncrederea în partidele de opoziție, care, după toate probabilitățile, vor pierde și alegerile locale în toamnă. Șansa lor e reprezentată de alegerile europarlamentare de anul viitor.

Pe plan extern, Viktor Orban se ranforsează cu o legitimate puternică în UE și în regiune. Rămâne un trendsetter, ale cărui teme și al cărui discurs sunt preluate în regiune, dar și în Occident. Ce va înțelege occidentul și UE din rezultatele alegerilor din Ungaria? A înțeles ceva UE din Brexit, din situația din Polonia, Cehia, Slovacia, România, Austria, Italia sau Germania (principalul partid de opoziție este de extremă dreaptă)? Sunt deja prea multe state în UE cu o serie de provocări politice și democratice ca Bruxelles-ul să nu-și analizeze propria politică și fără să-și asume responsabilitatea pentru trendul existent.

În privința statelor post-comuniste, UE se confruntă cu revolta celor care au pierdut în tranziția către economia de piață, dar și cu iluzia unei integrări rapide prin recuperarea decalajelor competitive și de nivel de viață. După cum am mai scris, UE a integrat într-un timp relativ scurt statele post-comuniste, servindu-le pe tavă aquis-ul comunitar, care ulterior a creat indigestie în aceste societăți. Timpul relativ scurt de integrare a statelor post-comuniste nu a fost suficient pentru diseminarea valorilor și principiilor democratice, a anticorpilor democrației.

Dar cel mai important element care a condus la reculul democratic al statelor post-comuniste este legat de eșecul recuperării decalajului economic și competitiv față de vest, de nerealizarea unei creșteri substanțiale a nivelului de viață. Societățile post-comuniste s-au trezit într-o economie de piață ”sălbatică”, în care ”lăcomia” companiilor a fost și este la ordinea zilei. Pentru majoritatea actorilor economici din occident și UE statele post-comuniste primite în sistemul euro-atlantic, au fost doar o piață și nimic mai mult.

Ignorarea diferenței de competitivitate între statele post-comuniste și actorii economici occidentali, eșecul de a recupera diferențele, eșecul de a genera o creștere importantă a calității vieții, dublată de criza economică care a debutat în 2008 au generat o masă critică de pierzători ai integrării, de contestatari ai directivelor necondiționate venite de la Bruxelles, o masă critică care solicită regândirea mai echitabilă a regulilor de joc.

Această realitate economică, a fost dublată de eroarea occidentului de a retrage prematur instrumentele de democratizare din statele post-comuniste, crezând naiv că acestea au dezvoltat anticorpi proprii pentru a riposta unor derapaje democratice. Nu, statele post-comuniste nu au dezvoltat acești anticorpi la un nivel rezonabil. Retragerea susținerii mass-media independente, a serviciilor de media occidentale (Radio BBC și Radio Europa Liberă) a permis crearea unor puteri și monopoluri mediatice în mâinile actorilor politici, respectiv au oferit o plajă de acțiune strategiilor de comunicare ale Rusiei. Libertatea de exprimare, dreptul la informație sunt serios afectate în aceste state post-comuniste, într-o perioadă cu majore provocări în gestionarea comunicării corecte, lipsite de manipulare.

Rezultatul din alegeri confirmă politica guvernului condus de Victor Orban de reunificare a maghiarilor din Bazinul Carpatic. În România au votat aproximativ 195 de mii de maghiari cu dublă cetățenie, 80% din cei care s-au înscris în registrul electoral. Peste 95% dintre ei au votat cu Viktor Orban, voturile aducând 2 mandate lui FIDESZ, fiind decisive în obținerea majorității absolute, 2/3.

Dincolo de aceste mandate decisive, votul maghiarilor din România are o importanță simbolică pentru Viktor Orban: națiunea maghiară reacționează în mod unitar, Ungaria este apărată și de maghiarii din afara granițelor.

Politica de investiții majore în comunitatea maghiară din România va continua. Ungaria leagă maghiarii din România de statul de rudenie prin toate mijloacele posibile: mediatic, educațional, social, cultural, economic, sportiv etc. În România, Budapesta a investit major în sistemul educațional, cultural al maghiarilor, a extins majoritatea beneficiilor sociale și acestora (burse pentru elevi, studenți, sprijin financiar la naștere etc), a creat baze sportive, susține activitatea organizațiilor neguvernamentale maghiare și a investit în capacitatea economică a maghiarilor din Transilvania.

România a refuzat crearea unei universități de stat în limba maghiară; Ungaria a fondat și finanțează o universitate cu predare în limba maghiară sub egida cultelor istorice maghiare din România.

Prin investițiile masive, Ungaria creează condițiile pentru existența unei forme de autonomie educațională, culturală și economică pentru comunitatea maghiară din România, ținta fiind, în timp, finanțarea integrală a acestor domenii din bugetul de la Budapesta.

Viktor Orban are o viziune, o imagine de viitor, pentru maghiarii din România, Bucureștiul deocamdată se bâlbâie. Rezultatul alegerilor arată că Orban a câștigat lupta pentru sufletele maghiarilor din Transilvania.

În tot acest context, pentru comunitatea maghiară din România este important să-și păstreze autonomia politică. Există o serie de critici față de relația dintre UDMR și FIDESZ, dar până în acest moment cele două formațiuni au conlucrat foarte eficient și s-au sprijinit reciproc în campaniile electorale.

Pentru România, rezultatele alegerilor din Ungaria, dar și evoluțiile din statul vecin au o relevanță sub aspectul temelor politice, al discursului public, dar și din perspectiva relației lui Viktor Orban cu maghiarii de aici.

Agenda politică din România a preluat deja elemente și teme din ”filosofia iliberală” a lui Viktor Orban, cum ar fi: sorosiști, implicarea nelegitimă a multinaționalelor în politica internă, necesitatea controlului organizațiilor neguvernamentale, România- colonie a Bruxelles-ului etc. România dispune de un teren fertil pentru crearea unui regim ”iliberal”, rezultatul lui Viktor Orban poate fi un imbold puternic pentru liderii politici în sensul naturalizării modelului din statul vecin. Desigur, există diferențe între cele două state: Viktor Orban este un lider cu carismă, competitiv, care a fost atent la selecția meritocratică a cadrelor de partid și a funcționarilor publici. Chiar dacă există corupție, în Ungaria investițiile publice sunt efectuate, chiar dacă licitația este câștigată de o firmă apropiată partidului de guvernământ, autostrada, școala, sala de sport etc. sunt construite. Populația dispune de aceste facilități.

Concluzii. Electoratul din Ungaria a oferit o legitimitate internă politicii ”iliberale” a lui Viktor Orban, care astfel se ranforsează pe scena internațională și regională cu o premieră pentru un stat post-comunist: câștigarea a treia oară consecutiv, cu 2/3 a alegerilor parlamentare. Statele din regiune au deja elemente de discurs public sau măsuri din filosofia ”iliberală”, rezultatul lui Viktor Orban putând  să constituie un imbold pentru ”aprofundarea” și aplicarea modelului. România se află într-o asemenea poziție.

Integrarea euroatlantică fast forward a statelor post-comuniste, decizia occidentului de retragere prematură a instrumentelor de democratizare și consolidare democratică din aceste state, eșecul recuperării decalajului competitiv, creșterea nivelului de viață din aceste societăți, dublată și de o ”lăcomie” a actorilor economici occidentali, toate au generat o masă critică care sprijină regimuri care oferă o formă de echitate socială, chiar și cu acceptarea unor derapaje democratice. De asemenea, democrațiile din aceste state încă nu sunt suficient de puternice (nu au anticorpii necesari) să reziste ”tentațiilor”unor mandate consecutive ale unui singur partid politic, Ungaria fiind un exemplu în acest sens.

Occidentul și UE au obligația să analizeze și din această perspectivă rezultatul alegerilor din Ungaria și să gândească politici publice care să răspundă acestei mase critice.

Rezultatul alegerilor în cifre. Parlamentul Ungariei este compus din 199 deputati, din care 106 se aleg prin vot uninominal, restul pe liste. Rezultatul votului pe liste: FIDESZ-KDNP – 48,8%, JOBBIK -19,50%, MSZP-PARBESZED – 12,35%, LMP – 6,93%, DK 5,58%, celelalte partide nu au atins pragul de 5%.  FIDESZ a câștigat 91 de mandate din 106 alese în sistem uninominal.

La o prelucrare a datelor de 98%, mandatele se distribuie după cum urmează: FIDESZ-KDNP – 133, JOBBIK -26, MSZP-PARBESZED – 20, DK 9,LMP – 8, independent 1, Egyutt 1, minorități 1. La alegerile din 8 aprilie 2018 s-a înregistrat o prezență record de 70%. Nu se așteaptă schimbări în rezultatul alegerilor nici după numărarea voturilor rămase, mai ales că urmează prelucrarea datelor provenite din diaspora, cele mai multe din România (aprox. 195.000 – 2 mandate de parlamentar) unde se știe că maghiarii votează masiv (98%) cu Viktor Orban.

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank

Abonează-te la newsletter

19 comentarii

  1. Cea de-a treia victorie în alegerile generale din Ungaria a lui Orban face parte din curentul politic conservator (sau iliberal) actual care se plimba liber prin tarile fostului bloc comunist din estul Europei sub impulsul si influenta “culturala” a Rusiei. Prefer termenul de conservator pentru ca el explica cel mai bine spiritul de “nu-mi pasa”, “la ce bun efortul”, “chiar daca am ceva de spus cine ma asculta” al populatiei majoritare din aceste tari.

    • Inainte de a prefera termenul de conservator, probabil ar trebui sa-l intelegeti, iar abia apoi sa-i atribuiti etichete. Conservatorismul nu inseamna nationalism, ca in cazul lui Orban, ci patriotism. Este un stalp a economiei de piata si a dreptului la proprietate. Un garant a conservarii traditiilor (ce merita a fi conservat, bineinteles). Conservatorismul vede in individ datoria acestuia de a face totul pentru el si societate, astfel incurajand munca, educatia de calitate si perseverenta. Este un garant a libertatilor de gandire, de exprimare si a libertatilor religioase.
      Etichetarea dumneavoastra este scoasa din burta si usor flegmatica, caracteristica stangii progresiste, dar sper ca nu din rea credinta, ci doar din necunoastere. Ceea ce practica Orban este o combinatie de mai multe doctrine, inclusiv de stanga. Nu conteaza ca el se considera conservator. Nu este. Si Voiculescu s-a folosit comercial de termenul “conservator”, punand chiar numele unui partid, dar n-avea nicio treaba cu aceasta doctrina.

    • Sa nu ne mai scarpinam pe dupa cap cu mina dreapta la urechea stinga: conservator inseamna sa doresti sa conservi structuri din trecut, care tie ti se par bune/solide/traditionale/verificate/respectabile/etc, etc – pe scurt, sa te opui schimbarii, care tulbura lucrurile ( dar de asemenea le poate face mai bune decit erau in trecut). Conservator se opune lui progresists – desigur, toti termenii astia au diferite nume in diverse locuri ( in SUA, de exemplu, conservatorii sint republicani, iar progresistii se mai cheama liberali sau democrati). In Romania bunaoara, FSN/PSD este un partid conservator, in sensul in care doreste sa pastreze statul asistential si paternalist, mostenit din communism, sau privilegiile elitelor “smechere” derivate din fostele centre de putere comuniste si securiste. Desigur, un partid nationalist si autohtonist- care deci vrea sa conserve ” fiinta nationala profunda” are o sansa maxima sa fie conservator politic- mai greu sa fie adeptul schimbarii. E adevarat ca termenul e fluid: in SUA, un partid considerat conservator, cum sint republicanii, sint considerati de dreapta – erau traditional adeptii pietei libere, spiritului intreprinzator, etc – adica ai traditiei americane, in timp ce in Romania, un partid conservator ca PSD e numit mai degraba de stinga, cita vreme doreste sa perpetueze mostenirea unei societati stingiste

    • Nu puteti caracteriza PSD ca fiind un partid conservator, doar pentru folosirea termenului “traditii” in campania electorala. Conservatorismul nu are absolut nimic de-aface cu statul social. De unde pana unde se opune schimbarii ? Asta-i dupa ureche ! Faptul ca doctrina conservatoare nu se arunca cu capul inainte la orice val de schimbare din prima, asta nu inseamna ca nu cantareste optiunile. Asta face conservatorismul, cantareste mai mult. Va repet, nu exista partid conservator in Romania, deci despre ce stanga conservatoare vorbim ?

  2. Daca ai fi intrebat cativa votanti de-ai lui Orban , ( ca sa faci un studiu sociologic printre votantii lui Orban din Transilvania ar fi insemnat ca problema asta chiar tear interesa ) deci daca ai fi intrebat macar unul din votantii lui Orban ti-ai fi dat seama ce penibil e articolul pe care tocmai l-ai scris

  3. “crearea unei suveranități a Ungariei în care maghiarii să decidă liberi în privința prezentului și viitorului lor, fără nicio ingerință externă .”
    “creșterea substanțială a gradului de absorbție a fondurilor structruale UE.”
    :))

    • @H. Trojan, ai sesizat perfect ! Ungurii vor sa fie in UE doar cand e vorba sa primeasca fonduri, in rest parca nici nu ar stii sau mai bine zis, parca nici nu le-ar pasa ca odata cu semnarea Tratatelor de Aderare si a celor ce le-au urmat acestora au renuntat la o parte din suveranitatea lor statala in favoarea CE.

  4. Ar fi interesanta, nu numai educativa si analiza (“interpretarea”) unui analist politic anti-Orban, (chiar daca nu ar diferi substantial de cea de fata) !

  5. Imi manifest dezacordul cu acest articol plin de complezenta, de confuzie si partialitate care il prezinta pe Orban aproape un erou. Sa repunem lucrurile la locul lor : Orban este un dictator, un xenofob, un anti-european, o sluga odioasa a lui PUTIN, un sovin, un rasist, un adept al tezelor fascizante. Sunt uimit ca site-ul acesta publica o astfel de analiza pentru a induce in eroare cititorii fragili. Niciun cuvant de ancheta in curs pentru deturnarea fondurilor europene in interesul FIDESZ si al sau personal.

  6. Multe adevăruri în această analiză, însă nu ați amintit de starea jalnică a opoziției. Divizată, fără idei, fără lideri de talia lui Orban, opoziția a avut un singur ‘proiect de țară’: jos Orban.

  7. Pai și opoziția s avut dreptate. Toți secuii și orbanistii tineri din Ungaria vor regreta amarnic. Analistul lu peste a uitat principalul mesaj paranoic a fost păstrarea identității maghiare în fața imigranților, dar nimeni nu a văzut imigrant la față, doar la televizor, iar cota de imigranți impusă de Bruxelles este de 2000 mari și lăți. În interesant acest popor care vine din Asia dar acum uită să mai fie creștini. Pentru cine locuiește la Budapesta și este anti Orban, a fost fraudă la lumina apusului. La ora 5 era 63% prezența, iar la 6 jumate era doar 68%, când statistica zice că trebuia vreo 75%. Mai mult, guvernul a tras de timp vreo trei ore ca să numere de trei ori până să le dea fix 133 de mandate. Coincidență? Haha, hai mai copii să nu fim naivi. În opinia mea și sper a celor mai mulți care vor citi acest comentariu, Orban va face 25 de ani de închisoare. Vezi ce a pățit Lula. E periculos să te pui cu noi, tinerii care gândim . Mai trăim și mai vedem.

  8. Nu inteleg unde e responsabilitatea Bruxelles-ului ca guvernantii din tarile fost-comuniste nu sunt in stare?! Sau ca unele regiuni sunt inapoiate si altele nu! Si sudul Italiei e sarac si sub-dezvoltat, nivelul Calabriei fiind similar sau poate sub cel al Clujului. UE ofera un cadru de dezvoltare si fonduri pentru asta. Tot Bruxelles e de vina si pentru sub-dezvoltarea Greciei?

  9. Mda. Sa dam cezarului ce este al cezarului. Si aici nu ma refer la Viktor Orban ci la dl. Asztalos, autorul articolului. Este un articol bun care ofera o perspectiva corecta, cred, a realitatii maghiare a ultimilor 8 ani. In mod special apreciez paralelele facute cu societatea romaneasca si aici cred ca definitoriu este urmatorul paragraf :
    “Chiar dacă există corupție, în Ungaria investițiile publice sunt efectuate, chiar dacă licitația este câștigată de o firmă apropiată partidului de guvernământ, autostrada, școala, sala de sport etc, sunt construite. Populația dispune de aceste facilități. ” Daca acest articol va fi citit de potentatii zilei de pe la noi ar merita sa mediteze putin la el. Mai pe limba lui Dragnea, si la noi si la ei e coruptie dar ei macar se aleg cu ceva. Noi doar cu RTV, A3 si cu praful de pe toba.
    O observatie totusi as face legata de corectitudinea articolului. Se afirma ca Orban ar fi luat masuri impotriva celor cu imagine de corupti din propriul partid. Pai coruptia din Ungaria se numeste orban (substantiv comun). Nici unul dintre marii oligarhi ai Ungariei nu este din afara cercului de putere al Fidesz pusi in functii si rasplatiti in mod direct de catre Orban. Pai ce societate e asta? Care e diferenta intre Ungaria , membru al UE si NATO si Rusia lui Putin? Si acolo e gazul ieftin , benzina ieftina, curentul electric ieftin. Inseamna ca ne dorim sa traim intr-o tara ca Rusia? Asta e esenta problemei? Ca s-au convertit creditele din valuta in forinti sau faptul ca s-au pervertit definitiv valori precum separatia puterilor in stat, libertatea cuvantului , libertatea asocierii pana la punctul la care ,probabil, vor trece decenii pana cand vor fi restabilite ca valori in constiinta publica maghiara?
    Viktor Orban este un animal politic foarte inzestrat si foarte inteligent, asemenea lui Traian Basescu ( fara insa a fi limitat in numarul de mandate ). Cu toate acestea eu cred ca si unul si celalalt, in termeni de etica, de morala si de principii democratice , sunt niste ticalosi.
    Iar in chestiunea cu imigrantii sa-mi fie cu iertare . S-a facut vreun sondaj de opinie in randul imigrantilor , cati vor sa ramana in Ungaria? Problema este ca , asemenea lui Basescu, fire conflictuala de la natura , si Orban are nevoie permanenta de un dusman cu care el ,salvatorul natiei maghiare, sa se lupte. Ca azi se cheama imigranti musulmani, Soros, organizatii nonguvernamentale, iar maine se vor numi tigani, evrei , romani, sau birocratia de la Bruxelles, nu are nici o importanta. Dusmani sa fie.

  10. ” Retragerea susținerii mass-media independente, a serviciilor de media occidentale (Radio BBC și Radio Europa Liberă) a permis crearea unor puteri și monopoluri mediatice în mâinile actorilor politici, respectiv au oferit o plajă de acțiune strategiilor de comunicare ale Rusiei. ”

    Vai , vai ! Bietul autor nu a aflat inca ca atat radio Europa Libera cat si Vocea Americii au fost (si sunt ) finantate de Congresul SUA, Deutsche Welle de guvernul german iar BBC de cel britanic pentru a disemina propaganda pro-occidentala si NATO….

    Domunl Asztalos, autorul crede in marinimea dezinteresata a finantatorilor posturilor de mai sus, exact asa cum eu cred (cu fermitate) ca “Pravda” anilor 1980, ziarul central a CC al URSS
    publica numai si numai adevarul pur si nealterat !! 😉

    Cat despre polularitatea “comunicarii Rusiei” – cert este ca la ora actuala ofera foruri care in “Vestul cel Luminat” sunt interzise, cenzurate si clasificate drept platforme de “hate speech” (vezi procedura lejera prin care Facebook blocheaza si sterge ceea ce ori nu ii este pe plac sau nu este conforma cu varianta pro-occidentala a unor istorioare cusute cam cu ata alba).

  11. Acest articol este deosebit de partinitor si pro-orban. Catalin a punctat majoritatea problemelor pe care le vad si eu. Mai este de subliniat si faptul ca domnul Asztalos este totusi presedintele CNCD, o autoritate care emite hotarari saptamanal pe diferite fapte sau presupuse fapte de discriminare. Cum poti sa treci cu vederea asupra efectului deosebit de grav ce produce in societate o abordare, un discurs, o narativa politica construita de Orban, profund discriminatoare, indreptata impotriva unei sau mai multor natii vazute ca imigranti, demonizati. Mi-a fost scarba sa vad in Ungaria peste tot panouri cu tente antisemite anul trecut in iunie-iulie. Aceste panouri s-au inmultit, au creat dusmani peste dusmani, dar nu au ramas doar pe panouri, au penetrat mintea oamenilor, in realitatea lor cotidiana, si asta se si reflecta in rezultatele alegerilor. Ori asta e o problema deosebit de grava dupa parerea mea. Orban, da este destept, a stiut sa se foloseasca de teama oamenilor pentru a castiga, insa domnul Asztalos, in loc sa-l prezentati ca pe un erou, ati fi fost in pozitia de a analiza pretul ce va plati societatea pentru o campanie bazata pe xenofobie, pe ura rasiala, etc. Dumneavoastra, specialist al temei, stiti foarte bine cat de usor se construiesc asemenea stereotipuri, prejudecati, si odata inradacinate, e nevoie de generatii ca sa se schimbe mentalitatea. Nu voi intelege in veci cum a putut UDMR, un partid sau o uniune – cum preferati – sa adere la asemenea ideologii sa permita ca asemenea idei sa se infiltreze in Transilvania (inteleg, desigur, banii…) Mi-e chiar scarba si rusine. Noi care luptam aici in Transilvania pentru multiculturalitate, avand si traditia multiculturalitatii, ne luptam pentru drepturi in educatie si drepturi culturale, lingvistice, noi care am fost migranti si suntem migranti in multe tari, romani si maghiari… cum putem sa credem o vorba a lui Orban? Pacat… este o traiectorie gresita din punctul meu de vedere si exact cum politicile nationalizatoare ale Ungariei din vremea dualismului au servit mai apoi ca model Romaniei nationalizatoare de dupa 1920 (recomand cartea lui R. Brubaker despre Politica nationalista si etnicitate cotidiana in acest senz), asa va servi din nou ileberalismul lui Orban model regiunii. Chiar vrem asa ceva? 🙁

  12. Un articol ff.vast ,bun, cuprinzator. Felicitari!

  13. „De asemenea, democrațiile din aceste state încă nu sunt suficient de puternice (nu au anticorpii necesari) să reziste ”tentațiilor”unor mandate consecutive ale unui singur partid politic, Ungaria fiind un exemplu în acest sens.”
    Păi, și Germania este un exemplu în acest sens: acolo conducerea guvernului este deținută de același partid deja de 4 mandate! Dacă nici nemții nu sunt în stare, atunci cine?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.