Ungaria, acuzată de ‘dublu discurs’ cu privire la libertatea de exprimare (analiză AFP)

Ungaria şi-a extins lupta împotriva ‘cancel culture’ (‘cultura anihilării’) la nivel european, denunţând obstacole puse de liberali în calea ‘libertăţii de expresie’, în timp ce acasă este acuzată că luptă împotriva opiniilor care diferă de linia guvernului, notează joi AFP într-o amplă analiză.

Fotbal, literatură, operă … Budapesta şi-a intensificat ofensiva de când premierul suveranist Viktor Orban a lansat în 2018 proiectul pentru o ‘nouă eră’ culturală şi intelectuală cu scopul de a combate liberalismul.

Şi această bătălie se duce în ultimul timp la o scară mai largă, luând o turnură diplomatică inedită prin convocarea unui diplomat german pentru a denunţa demiterea de către un club din Berlin a unui antrenor ungar pentru afirmaţii considerate homofobe şi xenofobe.

Budapesta critică ceea ce numeşte ‘cenzură’ în democraţiile occidentale, pe care le consideră ‘dictaturi liberale’ – potrivit analistului politic Patrik Szicherle – şi o ‘cultură a anulării’ în numele ‘corectitudinii politice’ pentru a-i reduce la tăcere pe cei cu opinii diferite.

Conducerea statului ungar a blamat Berlinul, care nu ar fi reţinut nimic din ‘trecutul său totalitar’ şi care ar călca în picioare ‘statul de drept’ pentru că un club de fotbal i-a mulţumit angajatului ungar, potrivit cuvintelor lui Gergely Gulas, şeful biroului premierului ungar.

La rândul său, antrenorul Zsolt Petry şi-a exprimat indignarea în paginile ziarului proguvernamental Magyar Nemzet faţă de afluxul în Europa ‘creştină’ a unui număr îngrozitor de criminali’.

Deşi această dispută a suscitat schimburi verbale intense la cel mai înalt nivel politic, nu este pentru prima oară când Ungaria se angajează într-un ‘turnir’ cultural cu străinii.

În 2019, autorităţile ungare i-au acuzat de ‘rasism’ pe urmaşii compozitorului american George Gershwin, care au fost deranjaţi de o montare a operei ‘Porgy and Bess’ de către Opera de stat din Budapesta cu interpreţi exclusiv albi, în timp ce compozitorul ceruse o distribuţie cu artişti de culoare în această operă despre condiţia afro-americanilor.

Mai recent, guvernul ungar a ameninţat să sancţioneze Facebook şi alte reţele de socializare, cărora le-a reproşat ‘reducerea vizibilităţii opiniilor creştine, conservatoare şi de dreapta’.

Ungaria apără gândirea filosofului marxist Antonio Gramsci, care denunţa hegemonia culturală a liberalilor şi propunea ca vocabularul progresist al acestora să fie întors împotriva lor, consideră unii intelectuali.

Interdicţiei oricărei discriminări bazate pe culoarea pielii sau orientării sexuale, constrângătoare din punct de vedere juridic în Europa, Ungaria îi opune garantarea libertăţii de expresie prin carta drepturilor fundamentale.

Însă deşi atacă ‘cancel culture’ în rândul partenerilor săi europeni, partidul Fidesz, aflat la putere în Ungaria, nu ezită să practice acasă un ‘dublu discurs’, semnalează criticii lui Viktor Orban.

Iar prima victimă este presa: Reporteri fără frontiere (Reporters sans frontieres, RSF) vorbeşte despre o ‘tentativă de creare a unui stat poliţienesc al delaţiunii în inima Europei’ în clasamentul său anual asupra libertăţii presei publicat marţi, în care Ungaria a ajuns pe locul 92 (o scădere de 3 locuri faţă de situaţia din 2020 – n.r.).

Operele sunt de asemenea cenzurate, cum ar fi musicalul Billy Elliot despre un băiat care voia să practice dansul clasic, anulat în 2018 după ce a fost acuzat că ‘promovează homosexualitatea’.

Multe personalităţi au fost supuse la presiuni puternice sau reduse la tăcere.

Portarul Peter Gulacsi al echipei germane de fotbal RB Leipzig a fost denigrat după ce în februarie a susţinut drepturile minorităţilor sexuale de a se căsători şi de a adopta un copil, în contextul în care Budapesta a interzis de facto adopţiile pentru cuplurile de acelaşi sex.

Pentru că i-au luat apărarea, fostul fundaş Janos Hrutka şi-a pierdut postul de prezentator la un canal sportiv, iar un comentator sportiv a fost concediat în aprilie.

În ambele cazuri, oficial au fost invocate motive administrative sau organizaţionale.

‘Nimeni în Ungaria nu va spune vreodată în mod transparent că cineva este concediat pentru opiniile sale politice’, a declarat jurnalistul sportiv independent Gergely Marosi, intervievat de AFP.

Potrivit lui Patrik Szicherle, orice persoană care ‘face publică o opinie divergentă’ faţă de cea a guvernului ‘sparge unitatea’ pe care acesta doreşte să o prezinte lumii, riscă să-şi piardă slujba sau să-şi vadă reputaţia întinată.

În ultimele luni, poeta Krisztina Toth a fost ţinta unei campanii de ură pentru că a propus scoaterea din manualele şcolare a unui venerabil autor clasic a cărui viziune despre femei o consideră depăşită.

Ea a apreciat în revista austriacă Falter că ţara sa a devenit un ‘pământ toxic’, ceea ce i-a atras ameninţări cu moartea, iar în cutia sa poştală au fost puse excremente.

Sursa: Agerpres