G4Media.ro

Un muzeu elveţian renunţă la 38 de opere care au fost furate…

Sursa foto: sothebys.com

Un muzeu elveţian renunţă la 38 de opere care au fost furate de nazişti. Printre ele – opere semnate de Picasso, Rubens, Munch

Muzeul de Arte Frumoase (Kunstmuseum) din Berna, care a moştenit în 2014 impresionanta colecţie controversată a lui Cornelius Gurlitt de 1.600 de tablouri, desene şi sculpturi, a anunţat că renunţă la aproape patruzeci de opere furate de nazişti sau cu origine suspectă, anunță agenția News.ro.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media

- articolul continuă mai jos -

Colecţionarul germano-austriac Cornelius Gurlitt, al cărui tată a fost negustor de artă care a servit regimului hitlerist, a murit în mai 2014 stipulând prin testament drept moştenitor unic muzeul elveţian, o decizie care a „surprins” instituţia culturală.

Colecţia, o adevărată comoară, cuprinde pânze de Renoir, Monet, Picasso, Manet, Cézanne, Matisse, Courbet, Toulouse-Lautrec, Rubens, Brueghel cel Tânăr, Beckmann, Delacroix sau Munch.

După mai mulţi ani de cercetare asupra Moştenirii Cornelius Gurlitt, Muzeul de Arte Frumoase din Berna a anunţat că renunţă la nouă „opere furate sub regimul naţional-socialist”. Aceste nouă lucrări au fost restituite proprietarilor de Germania în acord cu muzeul de arte din Berna.

În plus, muzeul renunţă „să intre în posesia unor lucrări de provenienţă incertă, dar care conţin indicii şi/sau împrejurări suspecte, chiar dacă lipseşte dovada furtului de către nazişti”. Dintre acestea 29, cinci au fost deja returnate în Germania, două fac obiectul unei cereri de restituire şi 22 rămân la muzeu pentru cercetări ulterioare.

Pe de altă parte, muzeul a decis să păstreze 28 de lucrări a căror provenienţă, care poate fi urmărită, arată că nu sunt lucrări furate de nazişti, precum şi alte 246 de lucrări create de membrii familiei Gurlitt.

De asemenea, muzeul va păstra aproape 1.100 de lucrări cu provenienţă incertă, dar pentru care „nu există nicio dovadă de furt de către nazişti sau circumstanţe suspecte”.

Abia în 2012, comoara lui Cornelius Gurlitt, care a murit la vârsta de 81 de ani, a fost descoperită în timpul unui raid vamal în apartamentul său din München şi apoi într-o altă locuinţă, la Salzburg, în Austria. (Sursa foto: sothebys.com)

Citiți și:

Elveția ia în considerare înființarea unei comisii pentru a retroceda operele de artă jefuite de naziști descendenților victimelor ­– The Times

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii

  1. Cum asa, rasa pura e tot o Zdreanța cu ochi de faianta!

  2. Cu banii e mai greu. Deh Elveția a fost banca lui Hitler și placa turnantă a comerțului celui de-al treilea Reich în anii războiului. Secretele arhivelor bancare helvete arată mai îngrozitor chiar decât lagărele de concentrare și miros a moarte chiar și acum, după aproape 80 de ani.