Ucraina, în fața unei ierni critice: atacuri rusești asupra sistemului de gaze, criză financiară severă, scandaluri de corupție

De la începutul războiului, fiecare iarnă a fost un test de supraviețuire pentru Ucraina. Însă anul acesta perspectivele sunt mai sumbre decât de obicei, cu probleme tot mai mari pe toate fronturile, inclusiv pe cel politic, arată La Vanguardia, citată de Rador.

„Este clar că această iarnă va fi mult mai aspră decât cele anterioare”, a declarat recent pe rețelele de socializare fostul ministru al Energiei, Olha Buslaveț. Această predicție este împărtășită de surse guvernamentale consultate de instituții media precum BBC.

Cea mai imediată provocare cu care se confruntă Ucraina este menținerea infrastructurii energetice operaționale. Coincizând cu sosirea vremii mai reci, Rusia lansează atacuri fără precedent asupra instalațiilor de electricitate și gaze, cu scopul de a submina moralul public și de a paraliza economia.

Penele de curent sunt zilnice și pot dura până la 16 ore. Niciun oraș nu este în siguranță, nici măcar Kievul, care vinerea trecută a pierdut curentul în mai multe cartiere după un bombardament masiv cu rachete și drone, soldat cu cel puțin cinci morți și zeci de răniți.

„Situația este fragilă”, a avertizat Agenția Internațională pentru Energie într-un raport publicat în urmă cu câteva săptămâni, care menționa, de asemenea, că 60% din producția de gaze din Ucraina a fost oprită din cauza atacurilor rusești.

Aceasta este o statistică îngrijorătoare, având în vedere că majoritatea locuințelor se bazează pe gaz pentru încălzire. Iarna, temperaturile pot scădea până la -20 de grade Celsius. Fără încălzire, viața este practic imposibilă.

Acest deficit energetic obligă Ucraina să devină mai dependentă de importuri, dar acest lucru creează o altă problemă: țara se confruntă cu o criză financiară severă. Fondurile sale sunt pe cale să se epuizeze – începutul anului viitor este discutat ca termen limită – și încă nu este clar cum va fi abordat deficitul.

Kievul speră că Uniunea Europeană va debloca activele rusești blocate pe teritoriul UE pentru a obține un împrumut, dar planul a stagnat din cauza opoziției Belgiei, care deține majoritatea fondurilor și se teme de repercusiunile juridice, dacă Moscova decide să se adreseze instanței.

Comisia Europeană explorează alternative, cum ar fi emiterea de datorii de către UE pe piețe sau acordarea de împrumuturi de către fiecare țară către Ucraina prin acorduri bilaterale, deși recunoaște că cea mai bună opțiune este utilizarea activelor rusești.

Timpul este esențial; trebuie să se ajungă la un acord luna viitoare. Între timp, președintele Volodimir Zelenski își intensifică programul: luni se va întâlni cu Emmanuel Macron la Paris și marți cu Pedro Sánchez la Madrid.

Problema este că nu sunt vremuri bune pentru ca Kievul să apeleze la solidaritatea europeană. Săptămâna trecută, a izbucnit un scandal major de corupție, care a afectat cercul apropiat al lui Zelenski, iar în centrul său se află compania de energie nucleară de stat, Energoatom.

Potrivit anchetatorilor, în jurul acestei companii – principalul furnizor de energie al țării – s-a format o rețea criminală care a încasat până la 100 de milioane de dolari prin mită.

Schema ar fi fost condusă de un fost partener de afaceri al președintelui ucrainean, Timur Mindici, și a avut ramificații în cadrul guvernului. Doi miniștri au fost nevoiți să demisioneze din cauza implicării lor în acest caz.

Scandalul a stârnit indignare într-o societate care de multă vreme nu mai are încredere în clasa politică și care a votat cândva pentru Zelenski, sperând că acesta va face curățenie în administrație. Unii membri ai presei ucrainene cred că acest caz ar putea determina viitorul președintelui.

„Acum, mai mult ca niciodată, conducerea Ucrainei trebuie să demonstreze că înțelege sentimentele oamenilor și acționează în consecință”, a scris Sevgil Musaieva, redactor-șef al ziarului online „Ukrainska Pravda”.

Ca și cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, vești proaste vin și de pe câmpul de luptă, unde Ucraina este supusă unei presiuni tot mai mari.

Accentul se concentrează acum în principal pe Pokrovsk, care pare a fi pe punctul de a fi capturat de Rusia cu prețul a nenumărate victime. Ar fi cel mai mare oraș care ar cădea după Bahmut, în 2023.

Zelenski a recunoscut deja că apărarea orașului este extrem de dificilă din cauza lipsei de personal, iar unii din cadrul armatei pledează pentru o retragere la timp pentru a evita risipa de resurse. De fapt, Pokrovsk și-a pierdut statutul de centru logistic vital pentru Kiev vara trecută, când a început încercuirea rusească, astfel încât importanța sa strategică este limitată.

Cu toate acestea, potrivit analiștilor, dacă Ucraina nu își joacă cărțile corect în timpul retragerii, capturarea acestui oraș ar putea impulsiona campania Rusiei în Donețk, un teritoriu pe care îl controlează deja în proporție de 70%.

Puțini se îndoiesc că capturarea Pokrovsk-ului ar reprezenta o lovitură simbolică majoră pentru Kremlin. Dacă ar avea loc, Rusia ar profita de căderea acestui bastion ucrainean pentru a transmite lumii inevitabilitatea victoriei sale.

Acest mesaj l-ar putea ajuta pe Vladimir Putin să continue să respingă presiunea din partea Statelor Unite pentru a opri războiul: dacă Donald Trump consideră că Ucraina este dezavantajată, este mai probabil să cedeze intereselor Moscovei.

Acest lucru reprezintă un pericol semnificativ pentru o țară epuizată, care nu mai dorește ierni de război: conform unui sondaj Gallup, 69% dintre ucraineni doresc să se negocieze încheierea conflictului, comparativ cu 22% în 2022.

Traducerea Rador: Rodezia Costea