Turcia urbană s-a revoltat împotriva lui Erdogan
Sondajele avertizaseră – victoria dificilă a lui Erdogan în turul doi al prezidențialelor din 2023 – iar previziunile s-au adeverit: Turcia urbană a dat o victorie clară opoziției social-democrate reprezentate de Partidul Popular Republican (CHP) împotriva formațiunii islamiste a președintelui turc, Partidul Justiției și Dezvoltarii (AKP), la alegerile municipale de duminică, arată o analiză La Razon, citată de potrivit Rador Radio România.
În votul popular național, a fost prima victorie a kemaliștilor, conduși de primarul Istanbulului Ekrem Imamoglu, într-un scrutin – local sau general – din 1977 și, de asemenea, prima înfrângere a partidului lui Recep Tayyip Erdogan de la înființarea acestuia, în 2001. Președintele însuși, care și-a revalidat victoria în urmă cu doar zece luni, a vorbit luni dimineața devreme despre un „punct de cotitură” pentru formațiunea sa politică, după ce a recunoscut înfrângerea.
„Pentru Erdogan, care a avut un trecut politic foarte reușit, este cel mai negativ rezultat cu care a fost nevoit să se confrunte vreodată”, a declarat, luni, Sinan Ulgen, expert în politică turcă la Carnegie Endowment for International Peace.
În procentul total de voturi, CHP, care a apărut singur la aceste alegeri, spre deosebire de acum cinci ani, a câștigat cu 37,76% din voturi față de 35,48%, scorul obținut de AKP. Conservatorii au ajuns de la 20,5 milioane de alegători la 16,3 în această duminică.
În consecință, harta Anatoliei a văzut în această duminică creșterea numărului demarcațiilor roșii, în special în zonele de vest și de coastă. Islamiștii își păstrează o parte din fiefurile din interior și formațiunea pro-kurdă DEM (Partidul Democrație şi Egalitate) s-a impus – cu 5,70% din totalul național – în provinciile de sud-est unde etnia kurdă este majoritară.
Mai mult, partidul lui Erdogan are dreapta sa, Noul Partid al Bunăstării (YRP), care, după o campanie în care AKP a fost ținta criticilor sale, a câștigat 6,19% din voturi și a câștigat în provincii precum Sanliurfa, predominantă kurdă, sau în Yozgat, în centrul țării.
Transformat într-un duel aproape personal între Imamoglu și Erdogan, cel de la Istanbul, principalul oraș al Turciei cu cei 16 milioane de locuitori, a fost cea mai simbolică bătălie dintre cele purtate duminică. Dacă în 2019, CHP a preluat cel mai important loc din țară – în alianță cu alte două partide și după alegeri repetate – după un sfert de secol de guverne islamiste – Erdogan însuși a fost primar al orașului natal din 1994 până în 1998, duminică, candidatul social-democrat l-a învins pe candidatul AKP cu peste unsprezece puncte și jumătate. Aceasta este cea mai mare diferență de voturi din ultimele patru decenii. Cu acest rezultat, Imamoglu câștigă pentru a deveni candidatul partidului său la alegerile prezidențiale din 2028: el se va confrunta cu provocarea de a unifica o opoziție divizată.
Pe lângă Istanbul, CHP a preluat și primăriile Ankara, capitala, Izmir, Bursa și Antalya, respectiv al treilea, al patrulea și al cincilea oraș ca populație. La Ankara, victoria CHP a fost și mai copleșitoare, obținând 60,38% din voturi față de 31,69% pentru AKP.
La mai puțin de un an de la victoria sa în turul doi al alegerilor prezidențiale, alegătorii turci i-au trimis duminică un vot de blam lui Erdogan și politicilor guvernului său. Scăderea participării față de alegerile anterioare – în anumite zone 10% – se explică prin abținerea alegătorului tradițional pentru AKP ca vot de protest.
De exemplu, se remarcă scăderea cu 14 puncte a participării în provincia Adiyaman, una dintre cele mai afectate de cutremurul din februarie anul trecut și unde CHP a obținut duminică cu 22 de puncte procentuale mai mult decât AKP. În fruntea nemulțumirilor populației turce, situația economică proastă: la aproape un an de la realegerea sa, politicile ortodoxe implementate de Erdogan nu au reușit să ofere ajutor claselor mijlocii și sărace după îndelungate luni de inflație vertiginoasă – 67% în ultimele recorduri– și cu lira turcească în cădere liberă.
Pe scurt, înfrângerea AKP de duminică a fost un apel la schimbare primit de la jumătate de Turcie seculară și social-democrată, care se revoltă împotriva a peste două decenii de guverne autoritare de natură populistă și islamistă, în comparație cu cealalaltă jumătate de Turcie în scădere, care îi rămâne fidelă lui Erdogan. „Epoca tutelei unei singure persoane s-a încheiat”, a spus primarul Istanbulului, pe fondul sărbătoririi și strigătelor „Ataturk, Ataturk” – și a expunerii drapelelor naționale cu efigia părintelui țării – pe străzile megapolisului turc.
Președintele formațiunii social-democrate și laice, Ozgur Ozel, a declarat, la rândul său, că alegătorii turci au optat pentru „noua politică” față de cea reprezentată de actualul președinte, care a anunțat în urmă cu mai puțin de trei săptămâni că acestea vor fi ultimele lui alegeri. Cu o țară divizată, va trebui să treacă patru ani pentru a ști dacă aroma de schimbare pe care o aduce rezultatul alegerilor municipale se traduce într-un sfârșit de ciclu pentru islamiști la alegerile prezidențiale din 2028, cu sau fără Erdogan pe afișe.
„Indiferent de rezultate, câștigătorul acestor alegeri este democrația și voința noastră populară. Vom acționa cu același simț al responsabilității și nu vom recunoaște nicio putere mai presus de voința națiunii”, a spus Recep Tayyip Erdogan, mai umil și mai conciliant decât de obicei, după ce a aflat rezultatele, luni la prima oră.
Președintele, care își conduce țara din 2003, a dat asigurări după ce a aflat rezultatele alegerilor municipale – cea mai mare înfrângere a carierei sale politice – că partidul său „și-a pierdut statura” și că se va concentra pe rezolvarea problemelor economiei turce şi pe politica externă. „Dacă am făcut o greșeală, o vom remedia. Dacă ceva lipsește, îl vom finaliza”, a spus liderul AKP, un partid islamist și conservator pe care l-a fondat în 2001.
La zece luni după ce a câștigat din nou alegerile prezidențiale, președintele veteran în vârstă de 70 de ani anunțase, în mod surprinzător, cu mai puțin de trei săptămâni în urmă, că alegerile locale de duminică vor fi ultimele la care participă și rolul său în această campanie a fost mai discret decât în celelalte. Mulți din rândurile sale și din afara acestora se îndoiesc de promisiunea unui supraviețuitor politic – capabil să depășească protestele masive din 2013 și tentativa de lovitură de stat din 2016 – care, cu siguranță, nu și-a spus ultimul cuvânt.
Sursa: LA RAZON / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank