Trei asociații din justiție resping invitația la dialog a ministrului Cătălin Predoiu: ”Este obligatoriu ca participanții să împărtășească valori comune, să accepte reguli și principii echivalente”

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au declinat invitația ministrului Justiției, Cătălin Predoiu de a participa la o ședință cu reprezentanții asociațiilor profesionale ale magistraților, pentru a discuta ”aspecte privind îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul justiției”.

Întâlnirea trebuia să aibă loc în 16 decembrie 2021, însă reprezentanții celor trei asociații susțin că aceasta ”este cu totul inutilă”, pentru că România trebuie să urmeze clar anumiți pași pentru independența justiției și, în plus, nu consideră că împărtășesc cu ministerul aceleași valori.

”Cât timp pașii de urmat pentru respectarea rapoartelor Comisiei Europene, hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, avizelor Comisiei de la Veneția, rapoartelor GRECO și avizelor Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, respectiv Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni sunt extrem de clari, proiectele de lege rezultate din dezbaterile cu asociațiile magistraților și consultarea publică cu societatea civilă fiind publicate de Ministerul Justiției cu mult timp în urmă, la 26 martie 2021.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

De asemenea, este obligatoriu ca participanții la dialog să împărtășească valori comune, să accepte reguli și principii echivalente.

Or, actualul ministru al justiției este cel care a propus, în luna februarie 2020, un proiect de lege pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție însoțit de așa-numite ”garanții” asupra cărora Comisia de la Veneția și-a prezentat îngrijorarea severă, arătând că sunt contrare Constituției României și statului de drept”, se arată în comunicat.

Potrivit celor trei asociații, Comisia de la Veneția a explicat în Avizul nr.1036/2021, publicat la 5 iulie 2021, că ”magistratura curată nu are nevoie de filtre de impunitate!”, referindu-se la înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ).

”O parte dintre acești magistrați s-au trezit imediat cercetați disciplinar și chiar propuși pentru suspendare din funcție de Inspecția Judiciară pentru presupuse convorbiri private, fapt incompatibil cu regulile minimale ale statului de drept, și sunt în continuare hărțuiți, fără ca actualul ministru al justiției să ia vreodată public atitudine în raport de aceste împrejurări”, susțin asociațiile.

”Totodată, în privința desființării SIIJ, ministrul justiției a invocat în fața Comisiei Europene existența unor opinii divergente în sistemul judiciar, omițând să arate că peste 90% din adunările generale ale tuturor instanțelor și parchetelor din România au respins crearea unei asemenea secții sau au solicitat desființarea sa, în multiple rânduri în ultimii ani, în acord cu absolut toate recomandările organizațiilor internaționale relevante. Faptul că o minoritate susține o altă soluție tehnică este o împrejurare firească în orice democrație constituțională, însă lipsa unui consens între asociațiile profesionale nu justifică nici blocarea oricărei reforme și nici o amânare sine die a modificărilor necesare, folosind un astfel de context”, se mai arată în document.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită din nou reforme rapide în justiție, ”pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entităților internaționale relevante și doleanțelor majorității covârșitoare a magistraților români”.

Reformele solicitate de cele trei asociații:

1. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
3. Reinstaurarea meritocrației în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;
5. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind alegerea și revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile și accesibile;
6. Reorganizarea Inspecției Judiciare, crearea a două inspecții distincte pentru judecători, respectiv procurori, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari, respectiv pentru numirea în funcțiile de conducere;
7. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
8. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg.

Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale. Acordarea posibilităţii de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a solicita o opinie legală şi curţilor de apel (inclusiv curţii militare de apel) având în vedere că şi aceste instanţe au fost indicate printre cele mai înalte jurisdicţii române care vor fi în măsură să ceară un aviz Curţii Europene cu ocazia depunerii declaraţiei din partea României la data semnării Protocolului din 14.10.2014 (a se vedea comunicatul Ministerului Afacerilor Externe la adresahttps://www.mae.ro/node/29238). Acordarea posibilităţii şi instanţelor inferioare de a sesiza jurisdicţiile superioare (Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv curţile de apel) pentru a se încuviinţa solicitarea de aviz consultativ, dat fiind faptul că multe litigii în care se pune problema compatibilităţii legislaţiei interne cu cele ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului nu ajung a fi dezbătute în faţa curţilor de apel sau a instanţei supreme.

sursa foto: Pixabay

Citește și:

Vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, cere României un calendar realist al reformelor din justiție, 2022 e văzut ca un an critic / În privința desființării SIIJ, ministrul Cătălin Predoiu invocă opinii divergente în sistemul judiciar