SUA: Cum ar putea Curtea Supremă să rescrie puterile lui Trump și regulile alegerilor din 2026

Curtea Supremă din Statele Unite și-a început un nou termen luni cu dosare care pot rescrie deopotrivă puterile președintelui Donald Trump și regulile electorale pentru 2026. Pe masa judecătorilor se află dispute-cheie despre autoritatea executivă – de la tarife și reduceri bugetare, la demiterea membrilor unor agenții independente – după un an în care majoritatea conservatoare de 6-3 a întors pe bandă rulantă ordonanțe ale instanțelor inferioare și a folosit frecvent “shadow docket,” un mecanism prin care soluționează rapid cereri de urgență. În paralel, magistrații analizează trei cauze care pot reconfigura jocul politic, redesenând hărți, fluxuri de bani și terenul de joc al campaniei înaintea scrutinului de anul viitor.

Informația pe scurt:

·        Curtea Supremă își începe termenul cu dosare care pot rescrie atât prerogativele prezidențiale ale lui Trump, cât și regulile electorale pentru 2026.

·        “Shadow docket” (ordine de urgență, scurte și adesea nemotivate) a fost folosit frecvent pentru a permite temporar politicile Casei Albe, stârnind critici privind transparența și rolul instanțelor inferioare.

·        Curtea va analiza cazuri majore: litigii despre demiterea membrilor agențiilor “independente” (inclusiv cazul Lisa Cook/Fed), tarifele impuse unilateral, reduceri bugetare, personal federal, imigrație și chiar controlul asupra Gărzii Naționale

·        Magistrații vor dezbate și trei cauze care pot influența direct alegerile din 2026

·        Contextul este puternic polarizat, iar încrederea publică în forul suprem rămâne divizată.

Puterea lui Trump

Curtea Supremă a SUA și-a început luni noua sesiune, având de analizat mai multe cauze potențial importante care ar putea defini sfera autorității prezidențiale printr-o revizuire a vastei agende executive a președintelui Trump.

BBC a scris că, în cele opt luni de când Trump a revenit la Casa Albă, liderul republican a testat limitele puterii executive, implementând unilateral politici noi, reducând drastic bugetele și personalul federal și încercând să aducă agenții și instituții anterior independente mai direct sub controlul său.

Cea mai recentă bătălie juridică care se conturează pornește de la încercările președintelui de a prelua controlul asupra unităților Gărzii Naționale din diferite state și de a le desfășura, în pofida obiecțiilor oficialilor locali și statali, în orașe în care susține că există tulburări publice și criminalitate mare.

De exemplu, un judecător federal din Oregon a emis ordine care blochează desfășurarea trupelor lui Trump la Portland, după ce președintele s-a plâns că orașul este la mâna membrilor Antifa, o grupare declarată recent organizație teroristă. O curte de apel urmează să revizuiască măsura în zilele următoare.

“Aceasta este o națiune a dreptului constituțional, nu a legii marțiale,” a scris în opinia sa de sâmbătă judecătoarea Karin Immergut. “Pârâții au formulat o serie de argumente care, dacă ar fi acceptate, riscă să estompeze linia de demarcație între puterea federală civilă și cea militară – în detrimentul acestei națiuni.”

Ea a spus că protestele relativ mici pe care le-a văzut orașul nu justifică folosirea forțelor federale, iar permiterea dislocării acestora ar putea dăuna suveranității statului Oregon.

După ce curtea de apel își va spune punctul de vedere, Curtea Supremă ar putea interveni prin așa-numitul “shadow docket,” emițând o hotărâre care ar putea restrânge capacitatea lui Trump de a folosi armata pe teritoriul SUA – sau i-ar putea da mână liberă.

În acest context, analiștii au notat că astfel de intervenții ale forului suprem au devenit mai frecvente în ultima vreme, deoarece o majoritate a judecătorilor Curții Supreme, răspunzând petițiilor de urgență ale Administrației Trump, a permis în mare parte ca acțiunile președintelui să meargă înainte în timp ce se derulează contestațiile juridice.

Administrația a câștigat majoritatea apelurilor de urgență la Curtea Supremă începând din ianuarie, care vizau doar dacă politicile contestate puteau intra temporar în vigoare cât timp litigiile se derulează în instanțele inferioare – inclusiv cele privind imigrația, reducerile cheltuielilor federale, diminuarea personalului și persoanele transgender în armată.

Procedând astfel, majoritatea conservatoare de 6-3 a răsturnat aproximativ două duzini de ordonanțe naționale preliminare impuse de instanțele federale inferioare, stârnind frustrare și confuzie în rândul multor judecători. Acum, acele petiții vor începe să ajungă la Curtea Supremă pentru o revizuire finală – iar analiștii juridici spun că banca ar putea fi pregătită să acorde președintelui puteri unilaterale largi.

Dependenta Curții de acest “shadow docket” a fost de altfel criticată de juriști și politicieni de stânga ca o utilizare improprie a autorității sale. Ordinele sale au fost de obicei scurte, au oferit o motivare juridică limitată și i-au lăsat pe judecătorii de nivel inferior cu indicații minimale.

De altfel, la origine, scopul acestui mecanism prin care Curtea Supremă soluționează rapid cereri de urgență (de obicei pentru suspendarea sau repunerea în vigoare a unei hotărâri), pe baza unor documente sumare, fără pledoarii orale, prin ordine scurte și adesea nesemnate, era să prevină un prejudiciu ireparabil până când litigiul este judecat “pe fond”; aici sunt incluse cereri de ultim moment în cazuri de pedeapsă cu moartea sau pentru a păstra status quo-ul până la un proces complet.

Controversa vine din extinderea folosirii sale în chestiuni majore de politică publică, cu puțină motivare juridică, ceea ce îngreunează ghidarea instanțelor inferioare și reduce transparența. În ultimii ani, Curtea a recurs mai des la acest mecanism în cauze sensibile, lucru criticat de juriști și chiar de unii judecători.

“Toți americanii ar trebui să fie alarmați de dependența tot mai mare a Curții Supreme de “shadow docket” pentru a soluționa cauze controversate și de profil înalt fără transparență – fără explicații substanțiale, fără pledoarii orale sau motivare,” a spus senatorul democrat Cory Booker din New Jersey.

“Aceasta împinge și mai mult deliberările și deciziile Curții în afara cunoașterii publicului și o ferește de responsabilitate.”

În lunile următoare, însă, Curtea va aborda frontal întrebările privind puterea prezidențială – și alte controverse de mare vizibilitate – ascultând pledoarii orale și emițând decizii complete pe fond. Printre cazurile importante care vor ajunge în fața forului suprem putem enumera:

·        Curtea are deja programat să analizeze dacă legile federale care îi interzic președintelui să îi demită pe membrii unor agenții concepute de Congres ca independente față de influența prezidențială încalcă autoritatea executivă. Astfel, în decembrie, judecătorii vor decide dacă să răstoarne un precedent vechi de 90 de ani privind capacitatea președintelui de a-i demite pe membrii unor agenții federale de reglementare, precum Comisia Federală pentru Comerț (FTC).

·         Judecătorii vor audia, de asemenea, argumente într-o procedură accelerată privind încercarea lui Trump de a o demite pe democrata Lisa Cook din funcția de guvernatoare în Consiliul Rezervei Federale – un caz care ar putea spori dramatic puterea președintelui asupra politicii economice americane. Trump a încercat să o demită, invocând presupuse nereguli ipotecare din 2021 (pe care Cook le neagă și pentru care nu a fost acuzată). Un judecător federal a blocat demiterea, iar pe 1 octombrie 2025 Curtea Supremă a refuzat să o înlăture imediat și a lăsat-o în funcție până la pledoariile programate în ianuarie 2026.

·        Judecătorii Curții Supreme vor avea ocazia să decidă dacă multe dintre tarifele impuse unilateral de Trump asupra importurilor străine au o bază legală adecvată sau ar trebui anulate. Reamintim că Trump a invocat legea cunoscută sub numele de International Emergency Economic Powers Act (IEEPA) pentru a impune tarife unor țări. Judecătorii au accelerat apelul administrației privind tarifele vamale impuse, tarife care fuseseră blocate de instanțele inferioare. Pledoariile orale vor avea loc în noiembrie.

·        Magistrații vor analiza încercările lui Trump de a reduce unilateral cheltuielile federale și de a concedia angajați guvernamentali de nivel inferior, precum și politicile sale agresive privind imigrația și deportările.

·        Curtea ar putea accepta să ia în considerare încercarea lui Trump de a elimina cetățenia automată pentru cei născuți pe teritoriul SUA.

Comentând pe marginea cazurilor din noua sesiune a Curții Supreme, profesoara Jennifer Nou de la Facultatea de Drept a Universității din Chicago a spus: “Anvergura puterii executive va fi în prim-plan în această sesiune. Cauzele care ajung în fața Curții vor pune la încercare cele mai importante priorități politice și economice ale Administrației Trump, fie că este vorba despre tarife sau despre dreptul la cetățenie prin naștere.”

Experta s-a întrebat dacă judecătorii vor aplica aceleași principii (de exemplu, doctrina “major questions”) pe care le-au folosit pentru a anula inițiativele emblematice ale lui Joe Biden într-un mod imparțial din punct de vedere politic.”

De exemplu, Curtea a folosit “doctrina marilor întrebări” pentru a bloca eforturile lui Biden privind iertarea datoriilor la creditele pentru studenți și reglementările de mediu, considerând că Congresul nu i-a acordat o împuternicire explicită în acest sens.

În afară de aceste cazuri legate de puterea prezidențială, magistrații Curții Supreme vor analiza și cauze care implică mai multe controverse politice și culturale fierbinți, printrre care:

·        Curtea va analiza dacă interdicția din Colorado privind terapia de conversie – o practică controversată ce încearcă, prin consiliere, să schimbe orientarea sexuală sau identitatea de gen a unei persoane – încalcă protecțiile constituționale ale libertății de exprimare.

·        Pe rol se află și două cauze privind interdicțiile statale pentru sportivii transgender în competițiile sportive interșcolare.

·        Un congresman republican din Illinois contestă o lege statală care permite numărarea buletinelor de vot expediate prin poștă până la două săptămâni după ziua alegerilor.

·        Un grup de conservatori din Louisiana a cerut Curții să anuleze o prevedere dintr-o lege a drepturilor electorale care impune statelor să traseze circumscripții congresionale ce garantează reprezentarea alegătorilor de culoare proporțional cu ponderea lor în populație.

·        Partidul Republican vizează o lege veche de decenii care împiedică candidații și partidele politice să își coordoneze cheltuielile de campanie.

Unii dintre judecătorii conservatori au negat că ar pregăti terenul pentru eforturile agresive ale lui Trump de a remodela guvernul federal. “Părinții fondatori au recunoscut, într-un mod pe care îl consider genial, că păstrarea libertății necesită separarea puterilor,” a spus judecătorul Brett Kavanaugh la un eveniment din Texas la începutul acestei luni. “Nicio persoană sau grup de persoane nu ar trebui să aibă prea multă putere în sistemul nostru.”

Iar judecătoarea Amy Coney Barrett a spus la FoxNews, acum trei săptămâni, că ea și colegii ei “nu poartă roșu și albastru, toți purtăm negru pentru că judecătorii sunt nepartizani… Încercăm cu toții să ajungem la soluția corectă. Nu jucăm pentru o echipă.”

Barrett a spus că instanța are o perspectivă pe termen lung și nu este în mod reflex de partea lui Trump.

“Nu decidem cazuri doar pentru azi. Și nu decidem cazuri pe baza președintelui, adică a ocupantului actual al funcției,” a declarat Barrett. “Cred că puterea judecătorească trebuie să rămână în rolul ei… luăm fiecare caz și analizăm întrebarea puterii prezidențiale pe măsură ce se prezintă. Iar cazurile pe care le decidem azi vor conta peste patru președinții, peste șase președinții.”

Totuși, mai mulți judecători federali – numiți atât de președinți democrați, cât și republicani – și-au exprimat îngrijorarea că Curtea Supremă a răsturnat în mod regulat hotărârile instanțelor inferioare care vizau contestarea politicilor Administrației Trump – de cele mai multe ori cu puține sau fără explicații în deciziile sale.

Potrivit unei analize realizate de Adam Bonica de la Universitatea Stanford, judecătorii federali de district au decis împotriva administrației în 94,3% din cazuri între mai și iunie 2025.

Dar Curtea Supremă a inversat la rândul său acele ordonanțe în peste 90% din situații, oferindu-i președintelui autoritatea temporară de a avansa cu agenda sa amplă de reforme.

Cât despre retorică, instanța supremă a mers pe o linie delicată, ezitând să îl critice direct pe Trump, cel puțin deocamdată.

“Faptul că unii dintre liderii noștri publici sunt avocați care pledează sau fac declarații ce contestă statul de drept îmi indică, în mod fundamental, că școlile noastre de drept eșuează,” a spus judecătoarea liberală Sonia Sotomayor la un eveniment recent al Georgetown University Law Center, fără a-l numi pe Trump. “Odată ce ne pierdem normele comune, am pierdut complet statul de drept.”

Cât îl privește pe Trump, acesta a continuat să atace judecătorii federrali care i se opun, afirmând de exemplu imediat după preluarea puterii : “Cel care își salvează Țara nu încalcă nicio Lege.”

Decisiv pentru alegeri

În acest context, Newsweek s-a referit la modul în care Curtea Supremă ar putea avea un impact major asupra alegerilor intermediare din 2026, în timp ce analizează trei cauze care ar putea schimba drepturile de vot sau legile electorale.

Momentul este important. Democrații speră să recâștige controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului în 2026, deoarece, istoric, partidul aflat la Casa Albă pierde locuri la alegerile intermediare – iar sondajele îi arată pe democrați înaintea republicanilor.

Care sunt cele trei cauze?

* Louisiana v. Callais, în care un grup de alegători albi a dat în judecată statul Louisiana pentru actuala hartă a circumscripțiilor, care include două districte cu majoritate de alegători de culoare. Ei susțin că harta constituie un gerrymandering rasial (trasarea granițelor circumscripțiilor astfel încât rasa/etnia să fie factorul predominant) care diluează puterea alegătorilor albi. Dacă o majoritate a judecătorilor celei mai înalte instanțe le dă dreptate, harta statului ar putea reveni la o configurație similară celei de dinainte de 2024, când statul avea un singur district cu majoritate de alegători de culoare în jurul orașelor New Orleans și Baton Rouge.

Totuși, unii activiști pentru drepturile de vot sunt îngrijorați că instanța ar putea emite o hotărâre mai amplă care să răstoarne Secțiunea 2 a Legii privind drepturile de vot, care interzice gerrymanderingul rasial. Dacă această secțiune ar fi răsturnată pe scară largă, alte state conduse de republicani ar putea, de asemenea, să redeseneze circumscripțiile pentru a elimina districtele cu majoritate de alegători de culoare, care votează de regulă cu democrații.

* National Republican Senatorial Committee v. Federal Election Commission. Cazul vizează finanțarea campaniilor și dacă limitele privind cheltuielile coordonate ale partidelor încalcă Primul Amendament.

Cazul a fost intentat de vicepreședintele JD Vance când era senator. El a cerut Curții să reexamineze o hotărâre anterioară, întrucât aceasta “a înăsprit restricțiile privind libertatea de exprimare” în reglementarea finanțării campaniilor.

* Bost v. Illinois State Board of Elections, vizează un proces intentat de congresmanul Mike Bost, republican din Illinois, privind votul prin corespondență.

Cazul lui a fost respins de un judecător de instanță inferioară, care a decis că nu are calitate procesuală activă ca și candidat. Dar Curtea a acceptat să preia cauza și să decidă dacă acest lucru este adevărat.

Judecătorii nu se vor pronunța asupra procesului în sine – ci doar dacă și candidații au calitate procesuală activă pentru a intenta procese împotriva acestor legi electorale. Dacă instanța îi dă dreptate, va fi mai ușor pentru candidați să depună contestații.

Câteva date despre Curtea Supremă

* Curtea Supremă este cea mai înaltă instanță din SUA. Articolul III din Constituția americană a creat Curtea Supremă în 1789 și a autorizat Congresul să adopte legi care instituie un sistem de tribunale inferioare. În forma actuală a sistemului juridic federal, sub jurisdicția Curții Supreme se află 94 de instanțe de judecată la nivel districtual și 13 curți de apel.

* Curtea include un judecător-șef (actualul este John Roberts) și alți opt judecători-asociați. Constituția Statelor Unite îi oferă președintelui SUA autoritatea unică de numire a judecătorilor Curții Supreme, însă orice numire pe care el o face trebuie aprobată cu majoritate de voturi în Senatul de la Washington. Înainte de a fi supuși votului senatorilor, candidații sunt chemați în fața Comitetului Judiciar al Senatului, unde li se cere să depună mărturie despre filosofia lor juridică și să își prezinte opiniile.

* Judecătorii Curții Supreme servesc pe viață, astfel încât influența lor asupra societății americane ar putea fi uriașă. Ei se pot retrage din funcție, pot demisiona sau pot fi înlăturați prin procedura de impeachement. În mod normal, judecătorii de la Curtea Supremă stau în funcție zeci de ani.

* Senatul a recurs rar la dreptul de a bloca candidați la Curtea Supremă. În 1987, democrații (care aveau majoritatea în Senat) au respins nominalizarea judecătorului Robert Bork la instanța supremă. Magistratul conservator fusese numit de către președintele Ronald Reagan, iar democrații au avut obiecții legate de opiniile sale în ceea ce privește avortul și puterea executivă.

* De ce este importantă Curtea Supremă? Instanța are autoritatea de a anula orice lege statală sau federală pe care o consideră neconstituțională. Curtea este chemată în mod regulat să se pronunțe asupra unor cazuri vizând libertatea individuală – cum ar fi drepturile civile și libertatea de exprimare – și chestiuni precum avortul, pedeapsa capitală și dreptul poliției de a reține și cerceta persoane suspecte de comiterea unor infracțiuni.

* Hotărârile sale în cazuri de referință au avut efecte majore în crearea Americii moderne, așa cum a fost cazul Brown v Board of Education în 1954 (a semnalat sfârșitul segregării rasiale), Roe v Wade în 1973 (a garantat dreptul la avort) sau decizia din 1976 care a permis statelor și legislatorilor federali să impună pedeapsa cu moartea. Cazurile sunt adoptate cu o majoritate a celor nouă judecători.

* Deși mandatul pe toată durata vieții le conferă independență politică, judecătorii sunt numiți (și aprobați) de către politicieni, ceea ce face din Curtea Supremă o instituție în care factorul politic este important. Și pentru că deciziile lor au o pondere atât de mare în societatea americană, opiniile politice ale Curții Supreme sunt deseori subiect de mare interes și dezbatere.

* În general, Curtea este alcătuită din patru judecători conservatori și patru liberali, iar cel de-al nouălea este un așa-anumit swing voter, care uneori votează cu liberalii, alteori cu conservatorii. De asemenea, au mai existat cazuri în care judecătorii s-au întors împotriva președinților care i-au numit. De exemplu, David Souter a fost numit de republicanul George H. W. Bush, dar a votat ulterior alături de magistrații liberali.

* La sfârșitul lunii octombrie 2020, cu doar opt zile înainte de alegerile pentru Casa Albă, judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett a fost confirmată de către Senatul de la Washington pentru funcția de judecător-asociat la Curtea Supremă a Statelor Unite, devenind astfel cel de-al treilea magistrat de la forul suprem numit de Trump, după Neil Gorsuch în 2017 și Brett Kavanaugh în 2018. 

Așa cum am precizat la acel moment, confirmarea lui Barrett ca cel de-al 115-lea judecător-asociat de la Curtea Supremă (52 de voturi pentru, 48 împotrivă, voturile fiind date pe linie de partid, cu o singură excepție: republicana Susan Collins a votat cu democrații) a fost o victorie majoră pentru liderul republican, care și-a amprenta semnificativă pe sistemul juridic american.

Numirea pe viață a judecătoarei Barrett la Curtea Supremă a consolidat o majoritate conservatoare de 6-3 în forul ce are nouă membri.

BBC a scris că, în ultimii ani, această Curte Supremă dominată de conservatori a demonstrat disponibilitatea de a emite hotărâri de referință care au schimbat radical peisajul juridic al Americii.

Pe subiecte precum dreptul la avort, autoritatea de reglementare federală și luarea în considerare a rasei în admiterile la colegii, Curtea a răsturnat decenii de precedent.

Aceste decizii au contribuit la o percepție publică a Curții Supreme tot mai polarizată de-a lungul liniilor partizane.

Într-un sondaj recent al Fundației Pew, opiniile despre cea mai înaltă instanță a națiunii au fost aproape egal împărțite, republicanii fiind favorabili, iar democrații profund critici.

Iar sondaj Fox News din această vară a constatat că 47% dintre alegători aprobă activitatea Curții Supreme, o creștere de 9 puncte față de anul trecut, când un minim record de 38% își exprimau aprobarea.

Totuși, în proporție de peste 2 la 1, mai mulți alegători cred că instanța este prea conservatoare (43%) decât prea liberală în deciziile sale (18%, un minim), în timp ce 36% cred că hotărârile Curții sunt “cam potrivite.”

Percepțiile publice privind capacitatea Curții Supreme de a sta departe de politică vor fi testate în acest termen. Îl vor favoriza magistrații pe Trump? Vor limita ei puterile republicanului? Răspunsurile la aceste întrebări vor avea o influență majoră nu doar asupra prerogativelor prrezidențiale sau asupra alegerilor de anul viitor, ci și asupra viitorului Americii.

Surse: BBC, PBS, FoxNews, Substack, Reuterrs, Newsweek, senate.gov, supremecourt.gov, oyez.org, scotusblog.com