Trump bifează o victorie uriașă cu o săptămână înainte de alegeri: Judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett a fost confirmată la Curtea Supremă a SUA

Trump a nominalizat-o pe Barrett la Curtea Supremă în luna septembrie, la doar câteva zile după decesul judecătoarei liberale Ruth Bader Ginsburg, care a murit din cauza complicațiilor cauzate de cancerul pancreatic. Ginsburg fusese a doua femeie care a servit în cel mai înalt for juridic din Statele Unite după numirea sa de către președintele democrat Bill Clinton în 1993. Unele dintre opiniile sale legale, eforturile pentru libertățile civile, drepturile femeilor și pentru domnia legii, împreună cu refuzul ei de a demisiona în timpul erei Obama au transformat-o într-o figură populară în multe cercuri progresive din Statele Unite. În ultimii trei ani și jumătate, democrații au lăudat poziția ei liberală constantă împotriva ideologiei conservatoare (și a președintelui Trump).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Așa cum am afirmat în acel moment, moartea lui Notorius RBG – supranumele sub care era cunoscută cea mai populară judecătoare a cvartetului liberal al Curţii Supreme – a reprezentat nu doar o lovitură formidabilă pentru progresiştii americani, ci și una care va afecta cu siguranță, pe termen lung, echilibrul instituţiei în beneficiul conservatorilor. Aproape peste noapte, Curtea Supremă din Statele Unite a ajuns în centrul alegerilor prezidențiale din 2020, declanșând o bătălie furioasă între democrați și republicani în privința magistratului care să ocupe postul vacant. 

Până la urmă, în ciuda opoziției înverșunate a democraților, republicanii din Senat au confirmat-o pe Barrett la Curtea Supremă. Votul a fost dat aproape pe linii de partid, 52 de senatori republicani votând pentru confirmarea judecătoarei, în timp ce 48 de democrați s-au opus.

Senatoarea Susan Collins, care luptă să-și pastreze mandatul în Maine, a fost singura republicană care a votat împotrivă. (Pentru confirmarea unui magistrat la forul suprem este suficient votul o majorității simple, a senatorilor prezenți).

Votul Senatului a pus astfel capăt unei drame legale care a divizat americanii în ultimele câteva săptămâni. La câteva ore după votul din Senat, Barrett a depus jurământul in fata presedintelui Trump la Casa Alba, devenind cel de-al 115-lea judecător-asociat de la Curtea Supremă din istorie. 

Analiștii au afirmat că această confirmare a lui Barrett este prima a unui candidat la Curtea Supremă făcută atât de aproape de alegerile prezidențiale. Judecătoarea conservatoare este, de asemenea, una dintre primii nominalizați la înalta curte din memoria recentă care nu a primit niciun sprijin din partea partidului din opoziție, o schimbare dramatică în condițiile în care, până nu demult, cei nominalizați de președinte se bucurau suport bipartizan.

Numirea pe viață a judecătoarei Barrett la Curtea Supremă consolidează astfel o majoritate conservatoare de 6-3 în forul ce are nouă membri, lucru care va avea implicații semnificative pentru generații de americani de-acum înainte. Magistrata în vârstă de 48 de ani este al treilea judecător numit de președintele republican, după Neil Gorsuch în 2017 și Brett Kavanaugh în 2018. 

Barrett este apreciată de conservatorii sociali datorită deciziilor luate în chestiuni precum avortul și căsătoria homosexuală, ea afirmând constant că este o originalistă, care interpretează Constituția așa cum a fost gândită de către autori. O catolică devotată, judecătoarea locuiește în Indiana, și are șapte copii, dintre care doi adoptați din Haiti.

Republicanii au lăudat-o pe judecătoarea Barrett pentru experiența sa juridică și au sărbătorit reușita de a avea o majoritate conservatoare robustă și, foarte probabil, pe termen lung la cel mai înalt tribunal din America. „Senatul face ceea ce trebuie. Mergem înainte cu această nominalizare și colegi, până mâine seară, vom avea un nou membru al Curții Supreme a Statelor Unite,” a declarat duminică liderul majorității republicane din Senat, Mitch McConnell.

Opoziția democraților

De partea lor, democrații au afirmat constant după moartea lui Ginsburg că noul magistrat de la Curtea ar trebui să fie numit doar după alegerile din această toamnă. „Poporul american ar trebui să aibă o voce în alegerea următorului judecător de la Curtea Supremă. Prin urmare, acest post vacant nu ar trebui să fie ocupat până nu vom avea un nou președinte,” a scris în septembrie pe Twitter liderul minorității din Senat, democratul Chuck Schumer.

Luni, Schumer a promis că partidul „nu va înceta să lupte,” în timp ce colegii săi de partid au luat cuvântul unul după altul de la tribuna Senatului pentru a denunța procedurile. Schumer a încercat, de asemenea, să-l oprească pe vicepreședintele Mike Pence să apară în Camera superioară a Congresului, afirmând într-un mesaj tweet că acesta „nu poate veni la Senat,” după ce câțiva dintre asistenții numărului doi de la Casa Albă au fost testați pozitiv pentru coronavirus. În calitate de vicepreședinte, Pence este președintele Senatului, un rol în mare parte ceremonial. (Biroul lui Pence a anunțat luni că vicepreședintele a fost testat negativ pentru noul virus. În final, vicepreședintele nu a mers în Senat pentru votul de confirmare).

De asemenea, senatoarea democrată Kirsten Gillibrand i-a acuzat pe colegii republicani de ipocrizie „uluitoare” din cauză că s-au grăbit să o confirme pe judecătoarea conservatoare, refuzând în același timp să negocieze un pachet de ajutor pentru americanii afectați de pandemie, în timp ce Richard Blumenthal, senator de Connecticut, a acuzat-o pe Barrett că susține opinii care vor restricționa extinderea libertăților americane.

La rândul său, candidatul democrat la președinția Americii, Joe Biden, a promis în septembrie să numească o femeie de culoare în cel mai înalt for pentru justiție din Statele Unite. Într-o declarație făcută imediat după anunțul decesului lui RBG, fostul vicepreședinte a declarat că Senatul ar trebui să aștepte până după alegeri pentru a numi și a confirma un nou judecător, invocând opoziția republicanilor din 2016 față de nominalizare a lui Merrick Garland pentru a ocupa locul judecătrorului Antonin Scalia.

„Alegătorii ar trebui să aleagă un președinte, iar acel președinte ar trebui să aleagă un succesor pentru judecătoarea Ginsburg,” a spus Bidemn în septembrie. „Aceasta a fost poziția pe care Senatul republican a adoptat-o ​​în 2016, când mai erau câteva luni până la alegeri. Aceasta este poziția pe care Senatul Statelor Unite trebuie să o ia acum, când alegerile sunt la mai puțin de două luni distanță”, a adăugat el.

De ce este importantă confirmarea lui Barrett

Confirmarea judecătoarei Amy Coney Barrett la Curtea Supremă este importantă din mai multe motive:

* Președintele Trump a numit trei judecători la Curtea Supremă, o victorie extraordinară pentru liderul de la Casa Albă, care îi va cimenta moștenirea juridică. De asemenea, cu ajutorul republicanilor din Senat, Trump a instalat peste 215 judecători la Curțile de apel și la Tribunalele districtuale, o mișcare dramatică în sistemul juridic din Statele Unite. Conservatorii americani reușesc astfel să influențeze semnificativ peisajul juridic din cea mai importantă putere politică, militară și economică a lumii, după decenii la rând în care au dus o campanie susținută pentru acest lucru.

* Poate cel mai considerabil efect al confirmării lui Barrett pentru Curtea Supremă este cel al influenței pe care votul său îl va avea în cazul unor decizii cruciale. În ultimii ani, instanța supremă a extins căsătoria homosexuală în toate cele 50 de state americane, a acceptat ca ordinul lui Trump împotriva unor țări majoritar musulmane să rămână în vigoare și a întârziat planul SUA de reducere a emisiilor de carbon.

În acest context, opinia conservatoare a judecătoarei Barrett va cântări enorm în multe cazuri majore (nu neapărat imediat, dar în anii care urmează). Avortul, dreptul de a avea armă, asistența medicală, dreptul de adopție de către cuplurile de același sex sau drepturile minorităților ar putea să ajungă în fața celor nouă membri ai Curții în următorii ani.

În afară de restricționarea accesului la avort și eliminarea Affordable Care Act (schema de asigurări de sănătate cunoscută și sub numele de Obamacare), democrații se tem că judecătoarea Barrett va avea un cuvânt greu de spus în limitarea utilizării deciziilor ce iau în considerare rasa atunci când e vorba, de exemplu, de admiterea la universități, în menținerea restricțiilor de vot, în extinderea drepturilor celor care susțin armele de foc, în înlăturarea reglementărilor privind finanțarea campaniilor electorale și în acordarea unui rol mai important religiei în viața publică. De altfel, Curtea urmează să țină audieri într-un caz lansat împotriva Obamacare pe 10 noiembrie, la exact o săptămână după Election Day.

* Confirmarea lui Barrett mai este foarte importantă și din punct de vedere electoral. Nu doar pentru că ar putea să  influențeze decisiv alegătorii care sunt încă indeciși – mai ales din rândul votanților catolici și evangheliști, dar și al femeilor din suburbii care au abandonat Partidul Republican în ultimii ani și care acum salută confirmarea unei femei la Curtea Supremă. După cum anticipează multe voci, alegerile pentru președintele Statelor Unite ar putea să nu aibă un rezultat clar, iar câștigătorul să fie decis de Curtea Supremă. Scenariul din urmă cu 20 de ani, când lupta dintre George W. Bush și Al Gore a fost hotărâtă de judecătorii instanței supreme, s-ar putea așadar repeta, iar cursa pentru Casa Albă să depindă de o hotărâre a celor nouă judecători supremi. Cine va avea majoritatea în acest for – în acest moment, conservatorii – va putea alege președintele SUA, hotărând viitorul Americii și al lumii pentru următorii patru ani. Lupta dramatică dintre republicani și democrați pentru scaunul lui Ruth Bader Ginsburg trebuie privită și din această perspectivă.

Câteva date despre Curtea Supremă

* Curtea Supremă este cea mai înaltă instanță din SUA. Articolul III din Constituția americană a creat Curtea Supremă în 1789 și a autorizat Congresul să adopte legi care instituie un sistem de tribunale inferioare. În forma actuală a sistemului juridic federal, sub jurisdicția Curții Supreme se află 94 de instanțe de judecată la nivel districtual și 13 curți de apel.

* Curtea include un judecător-șef (actualul este John Roberts) și alți opt judecători-asociați. Constituția Statelor Unite îi oferă președintelui SUA autoritatea unică de numire a judecătorilor Curții Supreme, însă orice numire pe care el o face trebuie aprobată cu majoritate de voturi în Senatul de la Washington. Înainte de a fi supuși votului senatorilor, candidații sunt chemați în fața Comitetului Judiciar al Senatului, unde li se cere să depună mărturie despre filosofia lor juridică și să își prezinte opiniile.

* Judecătorii Curții Supreme servesc pe viață, astfel încât influența lor asupra societății americane ar putea fi uriașă. Ei se pot retrage din funcție, pot demisiona sau pot fi înlăturați prin procedura de impeachement. În mod normal, judecătorii de la Curtea Supremă stau în funcție zeci de ani.

* Senatul a recurs rar la dreptul de a bloca candidați la Curtea Supremă. În 1987, democrații (care aveau majoritatea în Senat) au respins nominalizarea judecătorului Robert Bork la instanța supremă. Magistratul conservator fusese numit de către președintele Ronald Reagan, iar democrații au avut obiecții legate de opiniile sale în ceea ce privește avortul și puterea executivă.

* De ce este importantă Curtea Supremă? Instanța are autoritatea de a anula orice lege statală sau federală pe care o consideră neconstituțională. Curtea este chemată în mod regulat să se pronunțe asupra unor cazuri vizând libertatea individuală – cum ar fi drepturile civile și libertatea de exprimare – și chestiuni precum avortul, pedeapsa capitală și dreptul poliției de a reține și cerceta persoane suspecte de comiterea unor infracțiuni.

Hotărârile sale în cazuri de referință au avut efecte majore în crearea Americii moderne, așa cum a fost cazul Brown v Board of Education în 1954 (a semnalat sfârșitul segregării rasiale), Roe v Wade în 1973 (a garantat dreptul la avort) sau decizia din 1976 care a permis statelor și legislatorilor federali să impună pedeapsa cu moartea. Cazurile sunt adoptate cu o majoritate a celor nouă judecători.

* Deși mandatul pe toată durata vieții le conferă independență politică, judecătorii sunt numiți (și aprobați) de către politicieni, ceea ce face din Curtea Supremă o instituție în care factorul politic este important. Și pentru că deciziile lor au o pondere atât de mare în societatea americană, opiniile politice ale Curții Supreme sunt deseori subiect de mare interes și dezbatere.

În general, Curtea este alcătuită din patru judecători conservatori și patru liberali, iar cel de-al nouălea este un așa-anumit swing voter, care uneori votează cu liberalii, alteori cu conservatorii. De asemenea, au mai existat cazuri în care judecătorii s-au întors împotriva președinților care i-au numit. De exemplu, David Souter a fost numit de republicanul George H. W. Bush, dar a votat ulterior alături de magistrații liberali.

Surse: BBC, AP, CNN, FoxNews

Foto: Judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett / Sursa: captură video