Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Ziua de vineri, 7 martie 2025, a fost o zi cu totul specială pentru Nicușor Dan. E ziua în care și-a depus oficial, la Autoritatea Electorală Permanentă, candidatura la Președinția României.
În discursul ținut după depunerea candidaturii, Nicușor Dan a mulțumit călduros voluntarilor care s-au implicat în campanie, precum și celor care au donat bani pentru susținerea candidaturii sale. Și, până atunci, se strânseseră ceva bănuți: aproape 1,6 milioane de lei.
În aceeași zi de 7 martie 2025, din contul personal al lui Nicușor Dan de la BCR, unde se strânseseră respectivii bani, s-a făcut un virament către contul surorii sale, Claudia Dan, în valoare de 144.075 lei – aproximativ 28.000 de euro. Motivul plății: rambursarea unui împrumut.
Considerând acest virament suspect, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a făcut o sesizare la Parchetul de le lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe 24 aprilie anul trecut.
Acest episod, cu mult mai multe amănunte, se găsește în hotărârea judecătorească prin care Curtea de Apel București a obligat Autoritatea Electorală să-i ramburseze lui Nicușor Dan o sumă de 930.000 de lei, pe care instituția refuzase să i-o recunoască drept cheltuială legitimă în campania electorală.
În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025, Nicușor Dan a cheltuit în jur de 60 de milioane de lei, bani care urma să-i fie rambursați de către Autoritatea Electorală Permanentă, în măsura în care ar fi fost cheltuiți în conformitate cu legea.
Din această sumă, Autoritatea Electorală Permanentă a refuzat să-i ramburseze 930.000 de lei, întrucât a considerat, din diferite motive, că nu au fost cheltuiți legal. Decizia de nerambursare a fost emisă în baza unui raport întocmit de către inspectorii AEP, care au analizat în detaliu cheltuielile de campanie ale candidatului.
Pe 24 martie anul acesta, Nicușor Dan a atacat în contencios administrativ decizia de nerambursare, la Curtea de Apel București, cerând instanței să anuleze decizia AEP și să oblige instituția să-i ramburseze suna.
Conform procedurii, Autoritatea Electorală a depus la instanță o „întâmpinare”, în care își apără decizia de nerambursare, iar Nicușor Dan a ripostat cu un „răspuns la întîmpinare”. După ce a analizat argumentele părților, instanța i-a dat în cele din urmă dreptate lui Nicușor Dan. Pronunțarea sentinței a avut loc pe 5 mai, iar motivarea a fost publicată în portalul Rejust.ro în ziua de marți, 2 iunie.
În motivarea hotărârii, instanța a trecut în revistă argumentele părților, așa că a rezumat și principalele elemente descoperite de inspectorii AEP în raportul întocmit. Aflăm astfel că majoritatea sumelor primite și folosite de Nicușor Dan în campanie s-au derulat prin cele două conturi destinate special campaniei electorale – unul în lei și unul în euro -, deschise la Banca Transilvania și notificate, conform legii, la Autoritatea Electorală.
Dar AEP nu a verificat doar conturile cu care a fost notificată, ci și toate celelalte conturi deținute de candidat, spre a vedea dacă sunt implicate în vreun fel în finanțarea campaniei. Așa a aflat că Nicușor Dan mai deținea un cont, la Banca Comercială Română, în care strânsese bani în perioada de pre-campanie electorală.
Inspectorii AEP au verificat rulajul acestui cont începând cu ziua de 28 inauarie 2025, în care s-a publicat calendarul electoral pentru alegerea președintelui, și până pe 7 martie, când au identificat o tranzacție suspectă. Și au aflat următoarele:
Inspectorii au coroborat aceste informații cu declarațiile de avere ale lui Nicușor Dan, unde se menționează că acesta a luat un împrumut de 25.000 de euro de la sora sa în 2022, cu scadență în 2025, și au concluzionat că viramentul respectiv reprezintă rambursarea împrumutului.
Din analiza rulajului contului rezultă că o bună parte din suma virată către Claudia Dan – mai exact, 22.000 de euro – provenea din donații primite online în perioada de pre-campanie electorală. În consecință, pe 24 aprilie 2025, AEP a înaintat o sesizare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru investiga eventuale fapte de natură penală.
Din lectura motivării instanței de judecată, în mod destul de curios, rezultă că Nicușor Dan sau avocații săi nu par să fi combătut această acuzație în procesul de la Curtea de Apel și nici instanța nu l-a abordat în motivare.
La momentul sesizării Parchetului, AEP era condusă interimar de către vicepreședintele Zsombor Vajda, după ce Toni Greblă fusese revocat din funcția de președinte pe 28 februarie 2025.
L-am întrebat pe Zsombor Vajda ce mai știe despre soarta sesizării către Parchet și dacă afirmația din raport, că viramentul reprezintă returnarea împrumutului, este o deducție logică a inspectorilor AEP sau chiar așa este consemnat la motivul plății. Domnul Vajda a ales să nu răspundă și ne-a îndrumat către actualul președinte al AEP, Adrian Țuțuianu, numit în decembrie anul trecut.
Adrian Țuțuianu ne-a recomandat să-i adresăm întrebările în scris, prin biroul de presă, dar până la publicarea materialului nu am primit încă un răspuns. Îl vom publica în măsura în care îl vom primi.
Am încercat pe tot parcursul zilei de joi să luăm legătura cu președintele Nicușor Dan, pentru a-și prezenta un punct de vedere detaliat față de aceste acuzații, transmițându-i solicitarea prin intermediul unui consilier. După insistențe, președintele ne-a transmis, prin același consilier, un mesaj scris, pe care îl redăm integral.
Nicușor Dan, președintele Romaniei:
„În anul 2022 am contractat de la sora mea, Claudia, un împrumut de 25.000 de euro, pe care nu l-am rambursat până în acest moment.
În ianuarie 2025 am împrumutat alți 144.075 de lei de la sora mea, Claudia, prin două transferuri bancare: 124.075 de lei la data de 20.01.2025 și 20.000 de lei la data de 23.01.2025, pentru acoperirea unor cheltuieli urgente de precampanie.
Acest nou împrumut a fost rambursat la data de 07.03.2025, prin două transferuri bancare, în valoare de 124.075 de lei, respectiv 20.000 de lei”.
Cu alte cuvinte, era vorba despre un alt împrumut, nu despre cel contractat în 2022. Probabil că dacă ar fi verificat contul de la BCR mai în urmă de 28 ianuarie 2025, când s-a publicat calendarul alegerilor, inspectorii AEP ar fi descoperit și viramentele de la sora sa, dar e neclar deocamdată cum le-ar fi interpretat din punctul de vedere al respectării legislației privind finanțarea campaniilor electorale.
Cert rămâne faptul că Nicușor Dan a cheltuit toți banii de la sora sa în decurs de 10 zile, câtă vreme la 3o ianuarie 2025 mai avea în cont doar 1.300 de lei, după cum au constatat inspectorii AEP.
La vremea depunerii sesizării AEP, Parchetul General era condus de Alexandru Florența. L-am întrebat pe fostul procuror general ce s-a întâmplat cu acea sesizare, dar acesta ne-a răspuns că nu-și mai amintește cazul, pentru că treceau pe la el mii se sesizări. Într-un final, ne-a îndrumat să ne adresăm biroului de presă și actualei conduceri a Parchetului General.
Am adresat biroului de presă al PICCJ o întrebare privind soarta acelei sesizări, dar până la publicarea acestui material nu am primit un răspuns. Parchetul General e condus acum de Cristina Chiriac.
Pe 7 aprilie anul acesta, la doar o zi după ce a primit propunerile de la ministrul Justiției, Nicușor Dan anunța în conferință de presă că a semnat decretele denumire pentru Cristina Chiriac ca procuror general al României și pentru Alexandru Florența ca procuror șef adjunct la DIICOT. Cu acel prilej, președintele a susținut o pledoarie călduroasă în favoarea Cristinei Chiriac.
DOCUMENT Motivarea instanței. Pasajul privind împrumutul se găsește la pagina 22, unde am reconstituit pasajele anonimizate și le-am pus între paranteze pătrate: Hotarâre-05.05.2026
Dacă nu vor fi falsificate alegerile, probabil N Dan nu va avea un al doilea mandat.
Și nici nu va fi suspendat/demis, pentru că e susținut de o majoritate puternică în parlament pesedeu+haur.
…
Deci, după încheierea mandatului, poate va fi cercetat penal și poate răspunde pentru faptele lui.
Și Sarkozy, spre exemplu, a fost condamnat pentru deturnare de fonduri.
Doar că România nu e un stat de drept, ci unul capturat de tâlhari.