Noul vis american: să ai părinți care să te ajute să-l finanțezi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De generații întregi, formula pentru a reuși în America părea simplă: să urmezi studiile universitare, să muncești din greu, să economisești bani, să-ți cumperi o casă și să urci pe scara economică, transmite CNN.

Astăzi, această formulă depinde din ce în ce mai mult de un factor pe care mulți americani nu îl pot controla: dacă familia lor dispune de mijloacele financiare necesare pentru a-i ajuta pe parcurs. Fără acest sprijin, mulți americani se confruntă cu datorii tot mai mari și cu un drum din ce în ce mai dificil – dacă nu chiar imposibil – către achiziționarea unei locuințe și acumularea de avere.

Această dependență este deosebit de pronunțată în rândul tinerilor adulți, care intră pe o piață economică care a devenit mai puțin îngăduitoare. Intrarea pe piața muncii este mai dificilă decât era acum doar câțiva ani; cheltuielile zilnice consumă o parte din ce în ce mai mare din salarii; datoriile din împrumuturile studențești continuă să apese asupra debitorilor; iar potențialii proprietari de case sunt împinși la margine, pe măsură ce prețurile ridicate se ciocnesc cu ratele ipotecare care rămân la fel de mari.

Această realitate remodelează rolul sprijinului familial. Aproape jumătate dintre adulții cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au primit ajutor de la o persoană cu care nu locuiesc pentru a acoperi cheltuielile recurente din ultimul an — precum cele legate de locuință, transport și facturi medicale — potrivit celui mai recent Sondaj privind economia gospodăriilor și luarea deciziilor realizat de Rezerva Federală.

O proporție aproape identică (49%) dintre persoanele din această categorie a declarat, de asemenea, că locuiește cu părinții, potrivit sondajului, care a fost realizat în octombrie. Aceasta reprezintă o creștere cu șase puncte procentuale față de 2022 și cu 12 puncte procentuale față de 2019.

„Observ cu siguranță că tinerii rămân legați de părinții lor mai mult timp”, a spus Nate Kinzinger, consilier financiar la Small World Wealth Management, o divizie a Northwestern Mutual. Unul dintre motive este că nu câștigă suficient pentru a se întreține singuri, a spus el. Dar nici nu își schimbă stilul de viață pentru a economisi bani. În schimb, a spus el, „le cer părinților să le dea mai mult”.

Printre familiile pe care le descrie ca fiind „moderat înstărite” și pe care le consiliază, Kinzinger a spus că părinții le fac adesea pe plac.

Nu toate familiile au mijloacele financiare necesare pentru a face acest lucru.

A oferi în timpul vieții

Pentru părinții care își permit acest lucru, acordarea de sprijin financiar copiilor adulți a devenit o modalitate de a-i ajuta să-și satisfacă nevoile imediate, în loc să-i oblige să aștepte până la moartea lor pentru a moșteni banii, a afirmat Emily Irwin, director general al departamentului de planificare a averii private la Wells Fargo.

„Ei reflectează asupra obiectivelor lor și spun că găsesc mai multă bucurie, împlinire și sens în faptul că pot vedea impactul”, a spus ea.

Această filosofie a stat la baza deciziei pe care David a luat-o după ce a moștenit peste jumătate de milion de dolari de la părinții săi, la vârsta de 61 de ani. David, un kinetoterapeut pensionat care are acum 68 de ani, a cerut ca numele de familie al familiei sale să nu fie folosit, pentru a le proteja intimitatea.

Consilierul său financiar îl asigurase deja că suma de aproximativ 750.000 de dolari pe care el și soția sa o economisiseră pentru pensie, plus cei 566.000 de dolari suplimentari pe care i-a moștenit, era mai mult decât suficientă pentru a-i întreține. Așa că a decis să le dea câte 50.000 de dolari fiecăruia dintre copiii săi. Deși consilierul său l-a încurajat să se pună pe el însuși pe primul loc și să păstreze toți banii, el a simțit că, având în vedere stilul de viață simplu pe care îl duce, dacă nu se putea descurca fără cei 100.000 de dolari în plus, înseamnă că făcea ceva greșit.

Le-a dat banii în ziua de Crăciun din 2019, ascunși în felicitări, alături de o scrisoare și de chitanțe de depunere.

„Bunica și bunicul au muncit din greu și au dus o viață cumpătată. Au trăit visul american”, a scris el. „Deși erau copiii unui mașinist și ai unei gospodine, respectiv ai unui șef de echipă de drumuri și ai unei bibliotecare, ei au fost prima generație din familiile lor care a lăsat copiilor o moștenire de peste un milion de dolari.”

„Da, fără să știm noi, bunica și bunicul erau milionari.”

Fiul lui David, Phillip, în vârstă de 37 de ani, a considerat că acest cadou a fost motivat de sentimentul de vinovăție legat de datoriile pe care le-a acumulat pentru a-și termina studiile universitare. David a respins această explicație, afirmând că decizia sa a fost determinată de propria sa stabilitate financiară și de convingerea că banii ar avea un impact mai mare asupra copiilor săi dacă i-ar primi mai devreme în viață.

Phillip a folosit în cele din urmă banii pentru a-și achita împrumuturile private pentru studii și a investit restul în avansul pentru o casă împreună cu soția sa.

„Sunt, evident, recunoscător bunicii și părinților mei pentru cadoul pe care ni l-au oferit mie și soției mele, dar, din punct de vedere social, simt un anumit sentiment de vinovăție în legătură cu asta”, a spus el. „Eu și soția mea avem un nivel de trai confortabil, dar fără acești bani, probabil că nu am fi reușit niciodată să economisim pentru avansul unei case în zona în care locuim”, a adăugat el.

Casa pe care au cumpărat-o în iulie 2020 cu 359.000 de dolari a fost evaluată la 553.000 de dolari doar doi ani mai târziu, o ilustrare a cât de repede accesul la proprietatea imobiliară se poate transforma în acumulare de avere. La nivel național, prețul mediu de vânzare al caselor noi a crescut cu 32%, ajungând la peste 430.000 de dolari în acea perioadă, conform datelor Biroului de Recensământ. „Casa noastră este un microcosmos perfect al motivului pentru care moștenirea a devenit aproape o necesitate pentru a deveni proprietari de locuințe în prezent”, a spus Phillip.

Sora lui Phillip, Chelsea, și-a folosit moștenirea într-un mod diferit. Și-a achitat toate împrumuturile studențești și a depus restul sumei în conturi de investiții pentru pensie.

„Acest lucru mi-a permis cu adevărat să-mi construiesc o rețea de siguranță destul de solidă”, a declarat Chelsea, în vârstă de 40 de ani, pentru CNN. „Sunt cu siguranță recunoscătoare că am beneficiat de această moștenire transmisă de la o generație la alta.”

Când părinții spun „nu”

Nick, un bărbat de 36 de ani care lucrează în domeniul conformității de mediu, are o experiență diametral opusă. Și el a cerut să nu fie identificat cu numele complet, pentru a proteja viața privată a familiei sale.

În 2012, părinții lui au contractat un împrumut de 85.000 de dolari pentru a cumpăra o casă în întregime pentru sora lui, care era necăsătorită la momentul respectiv.

Patru ani mai târziu, când voia să-și cumpere propria casă, prețurile crescuseră vertiginos, iar părinții lui i-au spus că nu-și mai pot permite să facă același lucru. Nici nu i-au oferit bani pentru achiziționarea unei case, a spus el.

Cu toate acestea, el locuiește împreună cu părinții săi într-un orășel situat la nord de Nashville și contribuie la cheltuielile de întreținere. Însă, în ciuda faptului că a economisit bani și a obținut un loc de muncă cu un salariu de peste 80.000 de dolari pe an, nu s-a apropiat nici măcar de suma de care ar avea nevoie pentru avans și pentru celelalte costuri legate de achiziționarea unei case.

Copleșit de „o sumă exorbitantă de împrumuturi studențești”, Nick a spus că se concentrează pe economisirea unei sume suficiente pentru a se muta în străinătate, într-o țară precum Spania, unde crede că ar avea șanse mult mai mari să-și cumpere o casă pe cont propriu.

„În sfârșit simt că am obținut un loc de muncă decent și am un venit bun. Apoi intervin inflația și toate celelalte, iar prețurile locuințelor continuă să crească”, a spus Nick.

„E ca și cum mi-aș spune: «Ei bine, poate că a deveni proprietar de casă în America nu a fost menit să fie pentru mine.»”