„În PNL a fost o psihoză în care toată lumea vorbea despre pădure și sistem”. Ciprian Ciucu: „Sistemul nu participă la alegeri, dar le câștigă” înseamnă o rețea de oameni influenți care își perpetuează funcțiile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a revenit asupra afirmației făcute în discursul său de la Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie, potrivit căreia „sistemul nu participă la alegeri, dar le câștigă”, și a detaliat. El a spus că nu se referă la întregul sistem judiciar sau la toate instituțiile de forță, ci la o rețea de persoane influente care își păstrează funcțiile și relațiile indiferent de schimbările politice. Ciucu a afirmat că, în ultimii ani, în PNL „a fost o psihoză” în jurul ideii de „sistem”, iar structura pe care o descrie este „mai degrabă o poliarhie decât o autocrație”, cu mai mulți lideri sau persoane influente.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat sâmbătă, într-un interviu la Digi24, ce a vrut să transmită prin afirmația „sistemul nu participă la alegeri, dar le câștigă”, făcută la Congresul extraordinar al PNL de acum o lună, după „joia neagră”, când a fost pus sub acuzare de DNA, în aceeași zi cu interdicția dată liderului USR, Dominic Fritz, de a mai candida până în 2030 și cu deciziile Tribunalului Ilfov favorabile puciștilor din PNL care încercaseră să îl înlăture pe Ilie Bolojan. Toate după ce în aceeași săptămână președintele Nicușor Dan îl nominalizare pe ascuns pe Adrian Veștea, prim-vicepreședintele PNL, să formeze guvernul.

Ciucu a spus că, în interiorul PNL, discuțiile despre existența unui „sistem” au fost frecvente în ultimul deceniu, deși la început le privea cu scepticism.

„În Partidul Național Liberal a fost o psihoză în ultimii zece ani, poate, în care toată lumea vorbea despre pădure, sistem și alte lucruri de genul acesta, instituții de forță. Și eu nu puteam să pun mâna pe asta. Adică erau niște lucruri care mie mi se păreau incredibile”, a declarat Ciucu.

Primarul a spus însă că experiența acumulată în politică și administrație i-a schimbat perspectiva. El a afirmat că a întâlnit politicieni care afișau un nivel de trai greu de explicat prin veniturile oficiale și care, în același timp, au rămas ani la rând în poziții de influență.

„Am cunoscut fel și fel de politicieni, care vedeam ce stil de viață au, care își permit să spargă într-o vacanță cât câștig eu ca primar general într-un an. Care n-au avut niciodată niciun fel de probleme și care au lucrat toată viața la stat”, a spus edilul.

„Nu toate instituțiile de forță, ci anumiți oameni”

Ciucu a insistat că termenul „sistem” nu trebuie înțeles ca o acuzație la adresa întregului sistem de justiție sau a tuturor instituțiilor de forță.

„Sistemul nu înseamnă toate instituțiile de forță otova. Nu înseamnă tot sistemul de justiție otova. Înseamnă anumiți oameni – că nu toți sunt parte a sistemului – care își perpetuează pozițiile și funcțiile, printr-o colaborare cu oameni din partide politice, care le garantează că ei vor rămâne acolo cât ei vor avea puterea politică și care, la un moment dat, când au nevoie să dea un telefon, să rezolve o problemă, au unde să dea un telefon”, a spus primarul Capitalei.

Potrivit lui Ciucu, acest tip de relații nu s-ar regăsi doar în instituțiile de forță, ci și în administrația publică, unde unele persoane reușesc să își păstreze funcțiile indiferent de alternanța la guvernare.

„Se dau concursuri, se decid prin aceste concursuri cine să ocupe anumite funcții, nu doar în instituții de forță, ci și în administrație, și unii pică tot timpul în picioare, în timp ce alții poate nu au forța să rămână tot timpul în picioare. (…) Este vorba de o coabitare a oamenilor care sunt în zona media, unii dintre ei, sunt în instituțiile statului alții dintre ei și alții în partide politice”, a declarat edilul.

„Mai degrabă o poliarhie decât o autocrație”

Întrebat dacă descrierea sa seamănă cu o structură de tip mafiot, condusă de un singur lider, Ciucu a respins această interpretare.

„Cred că este mai degrabă o poliarhie decât o autocrație, dacă aș putea folosi această comparație din științele politice”, a spus primarul.

Solicitat să indice public persoane pe care le consideră parte a acestui sistem, Ciucu a refuzat.

„Nu o să pot să vă spun public niciunul. Din motive absolut evidente”, a răspuns acesta. Întrebat dacă se teme, edilul a adăugat: „Nu mai am eu chef de alte procese”.

Declarațiile lui Ciprian Ciucu vin după Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie, în cadrul căruia Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului și și-a consolidat controlul asupra conducerii liberale. Valabilitatea congresului este însă contestată în justiție, după ce instanța a anulat decizia de convocare a acestuia, lăsând un vid de interpretare juridică, în condițiile în care congresul avusese deja loc. În discursul susținut la congres, Ciucu a afirmat că „sistemul nu participă la alegeri, dar le câștigă”, susținând că există mecanisme de influență care depășesc competiția electorală. Declarația a generat numeroase reacții și solicitări de clarificare, pe care primarul Capitalei le-a oferit sâmbătă, într-un interviu la Digi24.

Congresul a avut loc într-un context de tensiuni majore în PNL, după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe prim-vicepreședintele liberal Adrian Veștea, fără informarea conducerii partidului. Decizia a venit după eșecul tentativei de înlăturare a lui Ilie Bolojan de la șefia PNL, atribuită grupării conduse de Hubert Thuma, apropiată de Cotroceni și de PSD. Guvernul Veștea, format cu sprijinul PSD și al unei părți a liberalilor, a fost însă respins prin vot în Parlament, iar procedura de desemnare a unui premier a fost reluată, fără succes pănă în prezent. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România, la 5 mai 2026, și exercită în prezent atribuțiile unui guvern interimar, cu competențe limitate, până la învestirea unui nou Executiv. În acest context, discursul lui Ciucu despre „sistem” a fost interpretat și ca o referire la confruntările interne din PNL și la influențele exercitate asupra deciziilor politice recente.