Studiu: O peșteră din Argentina conține mărturiile a peste 130 de generații umane / ”Este uimitoare cantitatea de artă rupestră pe care am găsit-o acolo”

Arta antică dintr-o peșteră din Patagonia este cu câteva mii de ani mai veche decât credeau arheologii, au anunțat miercuri cercetătorii în revista Science Advances. Reprezentările datează cel mai devreme de acum 8.200 de ani și se întind pe o perioadă de aproximativ 3.000 de ani – ceea ce sugerează 130 de generații umane au pictat pe pereții și tavanul peșterii. Noile descoperiri fac din aceasta cea mai veche artă rupestră pe bază de pigmenți cunoscută în America de Sud, scrie Smithsonian Magazine.

„S-a dovedit a fi cu câteva milenii mai veche decât ne așteptam”, a declarat pentru Jennifer Nalewicki de la Live Science, autorul principal Guadalupe Romero Villanueva, arheolog în cadrul Consiliului Național de Cercetare Științifică și Tehnică din Argentina (CONICET). „Am fost surprinși”.

Peștera, numită Cueva Huenul 1, este situată în deșertul din nord-vestul Patagoniei din Argentina, la aproximativ 1.000 de metri deasupra nivelului mării. Pereții săi conțin 895 de picturi diferite grupate în 446 de modele. Oamenii au desenat în mod repetat un model misterios asemănător unui pieptene, timp de mii de ani.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

„Oricât de interesante ar fi vârstele, pentru noi este mai semnificativ faptul că ele acoperă, mai mult sau mai puțin, 3.000 de ani de pictură practic a aceluiași motiv în tot acest timp”, a declarat co-autorul Ramiro Barberena, de asemenea arheolog la CONICET, pentru Becky Ferreira de la New York Times.

Este posibil ca arta rupestră să fi servit la păstrarea cunoștințelor culturale.

Potrivit studiului, Patagonia, situată la extremitatea sudică a Americilor, a fost ultima regiune explorată de primii oameni. Oamenii au colonizat zona în timpul Pleistocenului târziu, care s-a încheiat în urmă cu 11.700 de ani. Cercetătorii au studiat anterior arta rupestră din Patagonia, dar mare parte din ea nu a fost datată cu certitudine.

O mare parte din arta din Cueva Huenul 1 este compusă din forme geometrice, cum ar fi puncte, cercuri, linii paralele și poligoane, pictate cu roșu. Oamenii din vechime au pictat, de asemenea, siluete și chipuri umane, precum și siluete de animale, care prezintă păsări mari care nu zboară, numite rheas și guanacos, rude apropiate ale lamaselor. Pe pereți se foloseau, de asemenea, vopsele albe, galbene și negre.

Pentru a data operele de artă, cercetătorii au examinat vopseaua neagră, despre care au stabilit că conținea lemn ars, posibil de la cactuși sau arbuști. Deoarece vopseaua a fost făcută din material vegetal, ei au putut să îi calculeze vârsta folosind datarea cu radiocarbon, care presupune numărarea cantității de izotop carbon-14, care se descompune în timp, rămasă în material.

„De obicei, este foarte greu să datezi arta rupestră, cu excepția cazului în care are o componentă organică, altfel nu există cu adevărat niciun material pe care să îl poți data”, a declarat Barberena pentru Live Science.

Cercetătorii au datat patru picturi asemănătoare unui pieptene cu pigmenți negri-roșiatici și au determinat vârsta a trei dintre ele, relatează Bruce Bower de la Science News. Epoca în care oamenii au realizat arta corespunde cu o perioadă extrem de secetoasă în regiune, ceea ce ar fi putut duce la grupuri de vânători-culegători slab distribuite și vulnerabile.

Faptul că aceleași imagini au fost realizate de-a lungul a mii de ani ar putea însemna că oamenii au împărtășit cunoștințele culturale între generații, posibil pentru a menține memoria colectivă, sugerează autorii. Este posibil ca Cueva Huenel 1 să fi fost un sit cultural la care oamenii au revenit de-a lungul timpului.

„Credem că a făcut parte dintr-o strategie umană de a construi rețele sociale în grupuri dispersate, ceea ce a contribuit la a face aceste societăți mai rezistente în fața unei ecologii foarte dificile”, a declarat Barberena pentru Live Science.

Deși cercetătorii nu sunt siguri ce reprezintă exact desenul în formă de pieptene, arta ar fi putut ajuta oamenii să supraviețuiască în timpul perioadei foarte secetoase, spune Barberena pentru New York Times.

Andrés Troncoso, un arheolog de la Universitatea din Chile, care nu a contribuit la descoperiri, spune pentru New York Times că este de acord cu interpretarea lui Barberena și că studiul „aduce o contribuție la discuția despre modul în care oamenii au făcut față schimbărilor climatice în trecut”.

„Este uimitoare cantitatea de artă rupestră pe care am găsit-o acolo”, a declarat Romero Villanueva pentru Live Science. „În peisajul înconjurător există mai multe situri de artă rupestră, dar niciunul dintre ele nu are cantitatea de diversitate în forme și culori găsită aici. Așadar, este evident că acest loc a fost probabil un punct fierbinte de comunicare în trecut și crucial pentru supraviețuirea acestor societăți.